Ultimele două luni ne-au pus pe toți, cetățeni și autorități, în fața celei mai drastice schimbări a modului nostru de viață, după cel de-al doilea război mondial. Prin ordonanțe militare, ne-au fost restricționate, pe rând, drepturi și libertăți care erau caracteristice unei vieți moderne și dinamice.
Interzicerea călătoriilor între țări sau între localități, interzicerea evenimentelor cu participare numeroasă, suspendarea zborurilor între diferite destinații afectate de coronavirus, interzicerea activităților de servire în unități de alimentanție, toate și-au pus amprenta asupra sectorului călătoriilor şi turismului. Practic, toată activitatea unui sector economic care până atunci era turată aproape la maximum, a fost diminuată, potrivit statisticilor oficiale, cu 80%. Dacă până la izbucnirea crizei coronavirus, sectorul călătoriilor și turismului se confrunta cu cea mai gravă criză a forței de muncă dintre toate sectoarele economiei, după numai două luni, același sector se luptă să supraviețuiască.
Potrivit celor mai recente date ale World Travel & Tourism Council (WTTC) publicate în luna martie 2020, sectorul călătoriilor şi turismului din România avea o pondere de 5.9% din PIB și însuma peste 537.000 de angajați. Cu o creștere anuală de 1.3% și 15.6 mld. lei, cheltuieli ale vizitatorilor străini, ponderea sectorului în exporturile totale atingea 3.7%. Iată o radiografie foarte exactă a unui sector economic în expansiune care se dezvolta în ritmul economiei naționale și care contribuia, din ce în ce mai mult, la bugetul tot mai încercat al României, după 3 ani și jumătate de politici populiste!
Din păcate, în contextul crizei de sănătate actuale, măsurile economice dedicate sectorului au venit târziu. Guvernul a fost surd la strigătul de ajutor al industriilor afectate și al vocilor din Parlament iar astăzi avem deja primele proteste în stradă ale angajaților din hoteluri, restaurante, cafenele și baruri.
Când criza din sănătate a început să afecteze activitățile unităților de cazare, Guvernul a luat prima măsură specifică pentru compensarea restricţiilor impuse sectorului. Pe 30 martie 2020, Guvernul României a decis prelungirea până la data de 31 mai 2021 a valabilității voucherelor de vacanță, emise în perioada martie-decembrie 2019, indiferent de suport. O măsură bună, dar insuficientă, mai ales când sectorul turismului se contracta în fiecare zi, până la limita supraviețuririi. A doua măsură guvernamentală a vizat scutirea operatorilor economici din sector de la plata impozitului specific, pe perioada în care afacerile sunt închise din cauza stării de urgență.
Relansarea turismului, post-criză. Ce e de făcut?
Orice criză ascunde și nenumărate oportunități pentru cei ce au curajul de a le urma. Turismul românesc are capacitatea de a se relansa și chiar de a fi mai puternic decât la începutul crizei de coronavirus.
Potrivit “The Travel and Tourism Competitiveness Report 2019” (World Economic Forum), România se situează pe locul 36 dintr-un total de 140 tări studiate, la capitolul “Sănătate & Igienă”. România, ca destinaţie, deţine un avantaj de competitivitate la nivel mondial în privinţa modului de îndeplinire a criteriilor legate de sănătate şi igienă. De aceea, se impune ca executivul să ia măsuri rapide pentru dezvoltarea unor noi standarde de igienă şi sisteme de certificare a serviciilor turistice în acord cu actualele exigenţe privind sănătatea publică.
Turism intern vs. Turism internațional
Este o dezbatere ce ține de ani de zile, însă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Deși toate guvernele ultimilor 15 ani au promis transformarea României într-o destinație internațională, toate au eșuat. Potrivit statisticilor oficiale, din totalul cheltuielilor de călătorie înregistrate pe teriroriul României, 44% sunt efectuate de vizitatorii străini. Restul, 56% provin din turismul intern.
Criza de sănătate va avea repercusiuni certe în economie. De aceea, o soluție trebuie să fie consolidarea economiilor locale prin dezvoltarea turismului de proximitate.
Pe termen scurt, Program naţional de carantină în parteneriat cu industria HORECA; Transparenţă şi egalitate de şanse în selectarea unităţilor hoteliere partenere
Pe termen scurt şi mediu, Program Vouchere de vacanţă în 2020, cu valabilitate până la 15 septembrie 2021
Pe termen mediu, Vouchere elevi “Educaţia prin experienţă – Excursii tematice cu caracter educativ”
Pe termen lung, investirea taxelor realizate din turism în infrastrucură şi industrie; Digitalizarea destinaţiilor pe tot teritoriul României şi formarea unei reţele de ambasadori voluntari pentru turism.
Sezonul concediilor se apropie, mulţi români au stat izolați în case vreme de cel puțin două luni de zile. Există o dorință naturală de a ieși în aer liber. Trebuie luate urgent măsuri în sensul relansării călătoriilor pentru recreere, segment cu o pondere de 71% din totalul sectorului.
Succesul va veni din promovarea unui MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ, autentic românesc şi aproape de natură! Combinat cu strategia dezvoltării turismului de proximitate, se va obţine atenuarea fluctuaţiilor sezoniere de activitate. Trebuie să avem înţelegerea de a promova:
Ecoturism în arii protejate
Turism de sănătate/Turism activ şi de aventură
Turism rural
Pentru componentele de incoming şi outgoing, revenirea la turismul organizat este o necesitate. De pildă, în ţara noastră 57% dintre vizitatori provin din pieţe sursă ce reprezintă fiecare sub 5%, aceasta fiind o indicaţie a prevalenţei turismului individual în România. Aşa cum afirmam anterior, criza pe care o traversăm este totodată o oportunitate ce poate fi fructificată, în special, prin politici publice privind consolidarea avantajului de competitivitate “Sănătate & Igienă” şi, astfel, includerea României între destinaţiile sigure promovate de marii touroperatori. În plus, turismul organizat conferă siguranţa şi prin prisma existenţei unui cadru legislativ european şi naţional pentru serviciile de călătorie care nu au fost efectuate, rambursările de sume acordându-se fără întârzieri nejustificate, după solicitarea călătorului. Prin comparaţie, turismul individual are mecanisme adesea nedefinite privind rambursările sumelor plătite pentru serviciile de călătorie care nu au fost efectuate.
În contextual actual, se impune ajustarea de urgenţă a schemei de garantare în domeniul turismului, prin care se asigură protejarea călătorilor care au achiziționat pachete de servicii de călătorie sau servicii de călătorie asociate de consecințele insolvenței agenției de turism organizatoare sau a celei intermediare. Pentru a preîntâmpina înregistrarea de insolvenţe/falimente în lanţ ca urmare a restricţiilor impuse afacerilor din sectorul de călătorii pe fondul crizei de coronavirus, se cuvine derogarea de la dispoziţiile OG2/2018 astfel încât dacă a încetat contractul privind pachetul de servicii de călătorie şi călătorul nu acceptă un alt pachet, rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama călătorului să se realizeze fără întârzieri nejustificate sau prin eliberarea unui voucher cu valabilitate de minim 12 luni.
Şi, în încheiere, revenind la titlu, turismul românesc este la răscruce.
De modul în care autoritățile guvernamentale vor înțelege să relanseze acest sector economic va depinde supraviețurirea, în primă fază, a afacerilor existente înainte de criza coronavirus, și, mai apoi, dezvoltarea sustenabilă, pe baze sănătoase, a unui sector economic care poate deveni un contributor important la bugetul de stat.
