Marile confruntări despre care am învățat la ora de istorie se manifestă astăzi sub forma războiului hibrid, care devine tot mai vizibil în multe state europene și care se manifestă și sub forma războiului cognitiv.
Obiectivul războiului cognitiv este să destabilizeze, să creeze confuzie și panică, prin utilizarea propagandei și a informațiilor false, scopul final fiind acela de a influența deciziile majore ale unei țări, fie ele geopolitice, economice sau electorale.
Aproape de granițele României, în Ucraina și în Republica Moldova, dar și în interiorul țării noastre, războiul cognitiv își face simțită prezența tot mai mult.
Republica Moldova se confruntă în prezent cu un război cognitiv, prin care se manipulează informațiile și se folosesc atacuri cibernetice pentru a distorsiona funcționarea statului sau pentru a influența procesul electoral, afectând rezultatele și legitimitatea acestora. Prin intermediul acestor tactici, se creează confuzie, disensiuni și instabilitate în societate, afectând astfel integritatea alegerilor și procesul democratic în ansamblu. Și, poate cel mai rău, ia naștere o ură între taberele adverse, confruntările devenind emoționale în loc de raționale.
În momentul în care oamenii încep să se urască reciproc pentru viziuni politice diferite, atunci putem identifica o parte din elementele unui război hibrid. Acesta se bazează în principal pe operațiuni speciale, război informațional, cyber-atacuri, acțiuni subversive, propagandă și dezinformare.
Am participat recent la summitul Fighting Misinformation Online în Varșovia, unde am discutat alături de experți internaționali în zona de război hibrid, social media și AI despre principalele măsuri pe care le putem lua în lupta împotriva acestor amenințări! Despre ce măsuri legislative avem la dispoziție la nivel european și național pentru a contracara acest război hibrid, orchestrat și de servicii de informații din statele interesate să destabilizeze democrațiile europene și nu numai.
Războiul cognitiv exploatează vulnerabilitățile naționale în plan politic, militar, economic, social, informațional și al infrastructurii critice, folosind în mod constant tactici de manipulare și dezinformare. De la distribuirea de știri false și manipularea fotografiilor și videoclipurilor și până la crearea de conturi false sau roboți pentru a amplifica anumite mesaje. Atunci când cetățenii sunt expuși la informații false sau distorsionate, le poate fi dificil să facă alegeri informate și să voteze în interesul lor și al societății.
Manipularea poate fi greu de identificat sau de combătut, în special atunci când este disimulată sub forma unor materiale informative sau de analiză. Ne amintim cu toții manipularea de acum 2 ani, când o știre de pe social media a creat o adevărată isterie și românii au făcut cozi uriașe la benzinării pe baza unor zvonuri neverificate și neconfirmate. Și au plătit pentru că s-au lăsat păcăliți de o știre pe social media. Sau de filmulețul deep fake în care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar fi sfătuit românii să investească banii pe anumite platforme financiare și să se îmbogățească peste noapte.
O legislație adecvată și colaborarea între guverne, companii de tehnologie și societatea civilă pot contribui la contracararea propagandei și dezinformării. La nivel european avem 4 acte importante care vin și stabilesc reguli de bază pentru serviciile digitale, social media, AI și libertatea presei: Digital Service Act, Digital Markets Act, AI act, Media Freedom Act, măsuri care vin și cu o legislație secundară în statele membre.
Acum, în prag de alegeri europene și naționale, putem vedea numeroase tentative de manipulare și dezinformare, care au scopul să sperie oamenii și să-i plaseze în fața unui risc iminent, care de fapt nu există sau este mult supraevaluat.
Anul acesta, în România, a început cu atacuri cibernetice asupra Camerei Deputaților, a principalelor bănci din România și asupra infrastructurii spitalelor, blocând preț de câteva zile activitatea acestor instituții.
Am fost totodată martorii unor fenomene de deep fake în care persoane publice din România promovau scheme de îmbogățire rapidă. Suntem de ceva timp sub asaltul dezinformărilor și a propagandei extremiste.
Rundele de alegeri ar trebui să ofere cetățenilor o platformă de comunicare unde candidații să își prezinte viziuni și programe politice, iar alegătorii să le voteze pe cele mai bune dintre ele.
În schimb, în ultimii 8 ani, scrutinele electorale de pe toată planeta au fost marcate de ingerința agențiilor străine. Cel mai marcant moment a fost în 2016, când în timpul alegerilor prezidențiale din SUA au existat confirmări clare de intervenție a Rusiei în favoarea președintelui Trump.
De atunci genul acesta de atacuri la adresa democrației s-au intensificat, Franța, Spania, Polonia, Cehia, fiind și ele ținta unor astfel de practici.
În acest context educația și conștientizarea rămân primordiale. Trebuie să învățăm să recunoaștem semnele dezinformării și să căutăm surse credibile de informații. De asemenea, tehnologia poate juca un rol important în combaterea deep fake-urilor, prin dezvoltarea de algoritmi și instrumente pentru detectarea și identificarea conținutului digital fals.
În final, trebuie să ne amintim că suntem cei care avem controlul asupra informațiilor pe care le consumăm și asupra modului în care reacționăm la acestea.
Să ne păstrăm mințile deschise!
