Noile reguli privind fuziunile transfrontaliere nu vor inversa declinul Uniunii Europene, spun oficialii
Efortul Uniunii Europene (UE) de a reforma regulile privind fuziunile transfrontaliere și ale companiilor mari este considerat de oficialii de top în materie de concurență drept o abordare greșită pentru a concura cu rivalii din SUA și China și este probabil să aibă efecte negative.
Presiunea pentru a reforma politica de fuziuni a crescut în ultimul an, Germania și Franța solicitând reguli care să permită consolidarea companiilor aeriene și de telecomunicații. Rapoartele foștilor premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi au subliniat, de asemenea, nevoia de consolidare în telecomunicații și de creare de companii mai mari pentru a face economia europeană mai eficientă și rezistentă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut noului său comisar pentru politica în domeniul concurenței, Teresa Ribera, să elaboreze o politică care să fie „mai favorabilă companiilor care vor să se extindă pe piețele globale.”
În schimb, Andreas Mundt, președinte al autorității antitrust Bundeskartellamt din Germania, a declarat că opozanții noilor reguli privind fuziunea riscă să caute soluții fără a identifica clar problema. „Să fim sinceri, când vorbim despre politica de fuziuni, câte cazuri cunoașteți care ar fi putut împiedica extinderea companiilor?”, a întrebat Mundt în cadrul unui interviu pentru Politico.
Benoît Cœuré, șeful autorității de concurență din Franța, a spus că ar putea fi nevoie de consolidarea sectorului telecomunicațiilor la nivelul UE, dar că problema principală este reprezentată de amestecul de reglementări naționale. „Nu este deloc clar dacă prioritatea ar trebui să fie relaxarea regulilor de concurență. Ar trebui, mai întâi, să ne concentrăm pe reducerea fragmentării reglementărilor, iar apoi problema fuziunilor se va rezolva de la sine.”
Campioni europeni
Lumea dreptului concurenței resimte încă ecourile avizului negativ dat de Comisia Europeană în 2019 asupra unui acord franco-german de a crea o companie feroviară care să concureze cu un potențial rival chinez. Politicienii din Paris și Berlin au criticat vehement decizia comisarului pentru concurență, Margrethe Vestager, de a bloca acordul, solicitând modificări care să permită crearea viitorilor campioni europeni.
Argumentul principal al oficialilor europeni în materie de concurență este că giganții corporativi, respectiv companiile transfrontaliere, pot dăuna economiei europene, având o putere de piață excesivă și devenind ineficienți, percepând prețuri mai mari consumatorilor și IMM-urilor care îi aprovizionează.
Vestager și-a apărat activitatea, menționând aprobarea ulterioară a fuziunii Alstom cu un alt rival feroviar, Bombardier, și succesul continuu al Siemens. „Au reușit independent, concurează și le merge bine”, a spus ea la un eveniment.
Spre deosebire de alți oficiali din țara sa, Mundt nu consideră că avizul negativ este un dezastru pentru industria europeană. „Ambele companii sunt vii, concurează, iar numărul companiilor chineze care intră în Europa este foarte limitat”, a spus el.
Vestager a vorbit și despre numeroasele mari fuziuni europene pe care le-a aprobat, precum achiziția în valoare de 100 de miliarde de euro a SABMiller de către producătorul belgian de bere AB InBev în 2016 și fuziunea din 2020 dintre rivalii auto Fiat Chrysler și Peugeot, formând al patrulea cel mai mare producător auto global după volum și al treilea ca venituri.
„Discuția nu este despre mărime, ci despre provocare”, a spus Vestager la evenimentul din această lună. Ea a explicat că firmele trebuie să se confrunte cu o concurență puternică la nivel intern pentru a deveni capabile să concureze la nivel global.
„Cei care au câștigat medalii de aur la Jocurile Olimpice au fost antrenați de cei mai buni. Au fost provocați [acasă], și apoi au putut concura cu restul lumii și au obținut medalii”, a spus ea.
Creșterea marilor companii în sectoare cheie
„Când aud că trebuie să creăm un campion, tendința mea naturală, în calitate de cel care aplică legea, este să întreb: stai puțin, cine decide, [pe baza] căror parametri?”, a șefa completat autorității de concurență din Austria, Natalie Harsdorf-Borsch
Companiile din sectorul telecomunicațiilor repreizntă cea mai critică voce în privința politicii UE privind fuziunile, deoarece încercările lor de consolidare în interiorul granițelor naționale sunt adesea blocate de Bruxelles sau aprobate doar după ce fac sacrificii mari.
Loriot susține că UE nu a împiedicat expansiunea în noi teritorii: „O companie de telecomunicații care intră pe o piață unde nu este prezentă... nu s-a confruntat niciodată cu probleme”. El mai spune că Executivul european va rămâne ferm în ceea ce privește achizițiile între rivali, deoarece „consolidarea pe o piață națională nu va stimula concurența”. De fapt, va afecta în cele din urmă afacerile europene și „va fragmenta și mai mult piața unică, deoarece va ridica doar bariere suplimentare pentru intrare și extindere.”
Ribera, care ar putea deveni în curând noul șef al lui Loriot, se confruntă cu realitățile politice, spunând că este deschisă la o „adaptare continuă” a regulilor privind fuziunile. Totuși, ea este prudentă să nu anunțe o revoluție, afirmând: „Obiectivul de bază de a împiedica acumularea excesivă de putere pe piață trebuie să rămână în vigoare.”
