Gigantul Intel a raportat cea mai mare pierdere trimestrială din istoria de 56 de ani a companiei

G.C. Data publicării:
intel
sursa: shutterstock.com/

Intel a raportat o pierdere netă impresionantă de 16,6 miliarde de dolari în ultimul trimestru, cea mai mare din istoria sa de 56 de ani, însă reprezentanții se arată optimiști.

Veniturile gigantului american în acest trimestru au fost de 13,3 miliarde de dolari, o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar uşor peste previziunile Wall Street.

Într-un interviu pentru Reuters, directorul financiar David Zinsner a spus că firma „progresează” în ceea ce privește profitabilitatea, dar că mai are „mult de muncă” pentru a atinge obiectivele stabilite.

În perioada similară a anului trecut, compania înregistrase un profit net de aproximativ 300 de milioane de dolari.

„Să fim sinceri, așteptările erau destul de scăzute pentru companie, dar le-au depășit”, a spus Ryan Detrick, strateg-șef de piață la Carson Group.

Unul dintre cei mai mari producători de cipuri, Intel a beneficiat de cererea sporită generată de implementarea funcțiilor de inteligență artificială și de o nouă actualizare Windows, ceea ce a revigorat cererea de calculatoare după o perioadă lungă de declin.

Veniturile din Grupul Client Computing - care include cipurile Intel pentru PC-uri de birou și laptopuri - au scăzut cu 7%, până la 7,3 miliarde de dolari. Analiștii estimaseră o scădere la 7,38 miliarde de dolari. Analiștii se așteaptă ca cererea pentru cipurile tradiționale produse de Intel să crească în a doua jumătate a lui 2024, după mai multe trimestre de cerere slabă din cauza investițiilor direcționate către cipuri speciale pentru inteligență artificială.

Pentru segmentul de centre de date, Intel a raportat venituri în creștere cu 9%, la 3,3 miliarde de dolari, peste estimările analiștilor de 3,16 miliarde de dolari.

Zinsner a declarat pentru Reuters că firma planifică cheltuieli de capital între 12 și 14 miliarde de dolari în 2025. Veniturile din afacerea de producție de cipuri la comandă a Intel, cunoscută ca divizia de foundry, au scăzut la 4,4 miliarde de dolari. Intel a raportat o marjă brută ajustată de 18%, comparativ cu estimările analiștilor de 37,9%.

După rezultate, gigantul a anunţat şi un program masiv de restructurare în valoare de 18,7 miliarde de dolari.

David Zinsner, director financiar, a declarat pentru Financial Times că performanța trimestrială arată că gigantul este pe drumul cel bun cu lansarea unor noi cipuri importante, considerate critice pentru competitivitatea sa de Wall Street, inclusiv un nou cip pentru calculatoarele cu inteligență artificială, numit Lunar Lake, și un cip pentru servere cunoscut sub numele de Granite Rapids.

Intel suspendă toate investițiile în Europa

Recent, producătorul american a decis să amâne construirea fabricilor sale de cipuri din Europa. Compania americană promisese 80 de miliarde de euro pentru continent, buget care a fost drastic redus după amânarea investițiilor din Germania și Polonia și retragerea din Italia, Spania și Franța. Singura fabrică rămasă este cea din Irlanda.

„Vom pune pauză proiectelor noastre din Polonia și Germania pentru aproximativ doi ani”, anunța, într-o scrisoare, CEO-ul companiei, Pat Gelsinger. „Este momentul să trecem de la o perioadă de investiții accelerate la un ritm mai normal de dezvoltare a cipurilor, cu un plan de capital mai flexibil”, adăuga acesta, potrivit elEconomista.

Intel începuse deja să lucreze la fabrica din Magdeburg, Germania. Se pregătise terenul și se extinsese un tronson de drum pentru a facilita accesul, însă compania americană a fost nevoită să oprească totul. Chiar dacă proiectul nu a fost abandonat, decizia grupului reprezintă o lovitură pentru Germania, care a promis subvenţii de 10 miliarde de euro pentru a atrage Intel să construiască uzina la Magdeburg. În 2023, Intel a decis să investească aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a construi două facilităţi de producţie a cipurilor la Magdeburg, unde urmau să fie create aproximativ 3.000 de locuri de muncă.

În Polonia, Intel urma să construiască o uzină la Wroclaw, cu o investiție de până la 4,6 miliarde dolari şi promisiunea de a crea 2.000 de locuri de muncă directe. Guvernul polonez a anunțat în schimbul acestei investiții ajutoare în valoare de 1,6 miliarde de euro. În Polonia se află și cel mai mare laborator de cercetare și dezvoltare al companiei din Europa. 

Cu toate acestea, consiliul de administrație al Intel a decis să renunțe la cele două proiecte. Gelsinger și ceilalți directori au analizat toate proiectele și investițiile în desfășurare pentru a decide care dintre ele trebuie prioritizate și, în final, au decis să renunțe la Polonia și Germania, deocamdată.

Acum, singurul proiect rămas este cel din Irlanda, unde Intel a investit 17 miliarde de euro pentru a dubla suprafața fabricii din Leixlip.

Concomitent, planurile de a înființa un centru de cercetare la Barcelona, centre de cercetare și design în Franța și o fabrică de producție în Italia au fost abandonate. 

Europa poate uita de semiconductorii „made in Europe”: de la cele 80 de miliarde de euro bugetate inițial, doar 17 miliarde au fost folosite, reducând investiția planificată cu 77,5%. 

Regulamentul european privind cipurile, care a intrat în vigoare acum un an, prevede mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții publice și private. Cu această lege și fonduri, intenția era ca „Europa să abordeze lipsa semiconductorilor și să își consolideze leadershipul tehnologic”, conform Comisiei Europene. Fără Intel, acest plan devine mult mai complicat.

În aceeași scrisoare în care se anunța suspendarea proiectelor din Polonia și Germania, Gelsinger a confirmat că planurile de investiții din Statele Unite rămân intacte. În total, 100 de miliarde de dolari pentru Arizona, Oregon, New Mexico și Ohio. Guvernul SUA facilitează întărirea poziției Intel pe teritoriul său prin intermediul ajutoarelor financiare, iar președintele american Biden a promis în martie 8,5 miliarde de dolari în finanțare directă, împrumuturi federale de până la 11 miliarde de dolari și beneficii fiscale de până la 25% din investiția de 100 de miliarde de dolari.