Liderii celor mai poluante țări din lume, China, India și SUA, au refuzat să participe luni la o întâlnire găzduită la New York de premierul britanic Boris Johnson și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe subiectul schimbărilor climatice, deși au fost trimise invitații pentru participe pe canalele oficiale. Întrevederea ar fi avut în vedere o serie de discuții pregătitoare Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow, notează Politico Europe.
Boris Johnson are în vedere să „preseze țările pentru ca acestea să își îndeplinească angajamentele” de reducere a emisiilor poluante și să acorde ajutor financiar țărilor în curs de dezvoltare, a transmis un purtător de cuvânt al cancelariei premierului britanic.
Întâlnirea, care a avut loc înainte de Adunarea Generală a ONU din această săptămână, s-a realizat cu participarea a 15 lideri politici din țările cele mai afectate de schimbările climatice, însă acești decidenți politici au foarte puțină putere în plane extern pentru a soluționa cele mai grave probleme de mediu.
Printre participanții la discuții s-au numărat premierul statului Bangladesh, Sheikh Hasina, președintele Columbiei, Iván Duque Márquez, dar și mai mulți lideri din câteva state insulare mici. De asemenea, un lider marcant prezent la discuții a fost președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Consolidarea încrederii” între națiuni, dar fără marile economii
Printre absențele notabile s-au numărat președintele Chinei Xi Jinping și premierul indian Narendra Modi. Totodată, nici Joe Biden nu a participat la discuțiile găzduite de Boris Johnson și Antonio Guterres. În programul public al președintelui american se prevedea faptul că luni dimineață acesta era la reședința sa din Delaware. Ulterior, a zburat către orașul New York luni după-amiază. Joe Biden va fi la New York doar aproximativ 24 de ore. Luni seară a participat la o discuție în doi cu Antonio Guterres, iar marţi urmează să susțină primul său discurs la ONU în calitate de șef al Casei Albe, imediat după alocuțiunea președintelui brazilian Jair Bolsonaro.
La sfârșitul săptămânii trecute, secretarul general al ONU s-a declarat „foarte îngrijorat” de situație. „Sunt îngrijorat pentru că simt că există o lipsă de încredere între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare”, a spus Guterres, care a precizat că își pune speranța în faptul că summit climatic în marja Adunării Naționale a ONU din 2021 va putea să „consolideze încredere” între națiuni. Este însă greu de preconizat cum se va întâmpla acest lucru, dacă marile economii ale lumii nu participă la această reuniune oficială în care se dezbat problemele și planurile de acțiune pentru combaterea problemelor de climă și mediu.
China și India au refuzat până acum să publice noi planuri de reducere a emisiilor poluante. Schimbarea acestei situații și presiunea ca acești mari poluatori să se angajeze să desfășoare planuri mai concrete pentru combaterea schimbărilor climatice este una dintre sarcinile cheie ale COP26, iar un eventual eșec în acest sens a fost motivul principal pentru care ONU a declarat vinerea trecută că lumea este pe cale să nu atingă obiectivele Acordului de la Paris pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, existând posibilitatea ca temperatura medie globală să crească cu 2,7 grade Celsius până la sfârșitul secolului, un nivel considerat „catastrofal”.
„Mingea este acum în terenul lor", a declarat președintele COP26, Alok Sharma, pentru Sky News.
China și India driblează cu angajamentul pentru reducerea emisiilor
În același timp, Sharma mai spune că angajamentul giganților din Asia privind exploatarea cărbunelui este în scădere. De altfel, Xi Jinping nu a participat vineri la o întâlnire climatică a liderilor politici globali, care a fost găzduită de președintele Biden. De asemenea, președintele chinez nu și-a confirmat încă prezența nici la COP26, a mai transmis Alok Sharma.
Cu toate acestea, Xi Jinping se va adresa marți Adunării Generale a ONU, după cum a informat presa chineză, după ce au apărut zvonuri că acesta ar putea trimite un ministru în locul lui.
La rândul său, premierul indian Narendra Modi a transmis că India dorește ca țările bogate să își îndeplinească angajamentele financiare asumate înainte ca țara pe care o guvernează să își atingă obiectivele climatice privind reducerea emisiilor.
Între timp, SUA sunt supuse presiunilor din partea UE și a Regatului Unit de a crește finanțarea pentru combaterea schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare.
Secretarul general Guterres s-a alăturat pozițiilor venite de pe partea europeană a Atlanticului, subliniind că „avem nevoie de un angajament mai puternic al SUA în ceea ce privește finanțarea dezvoltării”. Guterres a mai spus, de asemenea, că „este nevoie de un efort suplimentar din partea Chinei în ceea ce privește reducerea emisiillor”.
Un posibil eșec al COP26 și următoarele mutări politice
În timpul zborului său către New York, premierul Boris Johnson a recunoscut că s-au mai redus din speranțele că la conferința COP26 să se ajungă la un acord pentru a respecta promisiunea comunității internaționale de a oferi 100 miliarde de dolari țărilor mai sărace pentru a lupta cu schimbările climatice și a realiza tranziția către un viitor mai sustenabil.
Șeful guvernului britanic a transmis că există o șansă de succes de 6 din 10 ca după COP 26 să avem un astfel de angajament. Totodată, luni, ONG-ul international Oxfam a precizat că este foarte posibil să nu se îndeplinească angajamentele climatice asumate până în 2025, fără o schimbare majoră a nivelului de acțiune din partea statelor.
Unul dintre cei mai slabi factori de finanțare din Europa a fost Italia. Ministrul pentru tranziția ecologică, Roberto Cingolani, a declarat că guvernul său va prezenta o nouă ofertă de finanțare a schimbărilor climatice înainte ca Italia să găzduiască la Roma întrevederea oficială din acest an a liderilor G20, care este programată să aibă loc în weekendul de dinainte de COP26. Cingolani a spus că îi va recomanda prim-ministrului Mario Draghi dublarea contribuției actuale a Italiei, care este de aproximativ 500 de milioane de euro pe an.
„Dacă neîncrederea actuală este menținută, dacă problemele financiare nu sunt abordate în mod corespunzător și dacă multe economii emergente consideră că, din această cauză, nu ar trebui să facă niciun efort suplimentar, riscăm să ajungem într-un punct critic din care obiectivul de menținere a temperaturii sub 1,5 de grade Celsius să fie imposibil de atins", a mai transmis Antonio Guterres.