Învestirea unui nou guvern în Republica Moldova, condus de Natalia Gavriliţă, nu a fost susţinută joi în Parlamentul de la Chişinău. Mai mult, niciun deputat nu a votat în favoarea echipei Gavriliță, candidata la funcția de prim-ministru desemnată de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ceea ce ar constitui un indiciu puternic că toată clasa politică își dorește alegeri anticipate.
De altfel, însăși Natalia Gavriliţă, premierul desemnat, i-a îndemnat pe deputaţi să nu o voteze, tocmai pentru a se putea declanşa alegeri parlamentare anticipate.
Guvernul condus de Ion Chicu a demisionat la 23 decembrie 2020. Preşedintele Maia Sandu a desemnat-o la 27 ianuarie pe Natalia Gavriliţa pentru funcţia de premier. Parlamentul Republicii Moldova trebuie să voteze un nou guvern în decurs de 45 de zile de la acea dată, în caz contrar va fi dizolvat şi vor fi declanşate alegeri parlamentare anticipate.
Parlamentul a examinat timp de mai multe ore învestirea guvernului condus de Natalia Gavriliţă. Discuţiile au degenerat în replici între deputaţii socialişti, pe de o parte, şi cei ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), din care provine Maia Sandu, şi membrii desemnaţi ai guvernului, pe de lată parte, informează Agerpres.
Premierul desemnat Natalia Gavriliţă a adus critici dure la adresa actualului Parlament, căruia îi reproșează că nu mai reprezintă interesele cetăţenilor, şi a amintit de victoria Maiei Sandu la alegerile prezidenţiale şi de aşteptările cetăţenilor pentru realizarea programului său.
Încă la începutul şedinţei, liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon, anunţase că grupul socialiştilor nu o va susţine pe Natalia Gavriliţă şi o va propune pentru funcţia de prim-ministru pe Mariana Durleşteanu.
Mai mulţi deputaţi au calificat şedinţa desfăşurată joi drept „circ”. Platforma „Pentru Moldova”, din care face parte şi Partidul Şor, a părăsit şedinţa Parlamentului, iar deputaţii Platformei „Dreptate și Adevăr” au asistat la dezbateri, dar nu au intervenit în discuţii.
La finalul ședinței Legislativului, președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, a anunțat crearea unei majorități parlamentare pentru susținerea candidatului înaintat de socialiști la funcția de premier. S-a întâmplat la scurt timp după ce Igor Dodon a propus candidatura Marianei Durleșteanu. Din majoritatea parlamentară fac parte 54 de deputați, scrie agora.md.
Maia Sandu cheamă partidele la consultări
În urma respingerii guvernului Gavriliță în Parlament, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a chemat partidele parlamentare la o nouă rundă de consultări.
Întrevederile au loc chiar joi, începând cu ora 17:00, la sediul Președinției.
Ce urmărește partidul fostului președinte socialist Igor Dodon
În contextul propunerii venite din partea Partidului Socialiștilor privind desemnarea Marianei Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru, apare întrebarea dacă președinta Maia Sandu este sau nu obligată să semneze un astfel de decret, în condițiile în care propunerea vine de la partidul majoritar în Parlament. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 6 august 2020, șefa statului are această obligație, dacă există o majoritate parlamentară formalizată, scrie agora.md.
Ce se întâmplă dacă totuși, șefa statului refuză să semneze un astfel de decret? Curtea Constituțională a statuat la 6 august 2020 că președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze candidatul pentru funcția de prim-ministru propus de majoritatea parlamentară formalizată în timpul consultărilor. În caz contrar, șeful statului poate fi suspendat și demis din funcție.
Potrivit articolului 89 din Constituție, procedura de suspendare din funcție a președintelui presupune votul a 67 de deputați în Parlament (două treimi) și apoi organizarea unui referendum național. În condițiile actuale, pare imposibil ca majoritatea parlamnetară să reușească suspendarea din funcție Maiei Sandu, întrucât au doar 54 de deputați, precizează agora.md.
Editor : Luana Pavaluca
