Dezvăluiri NYT: Manevrele disperate ale şefului FBI de a sta departe de Trump
Data actualizării: Data publicării:
Modul în care Casa Albă şi preşedintele Donlad Trump ar fi înţeles să comunice cu directorul FBI intra frecvent în coliziune cu procedurile obişnuite şi trăda un interes ridicat, din partea şefului statului, de a întreţine un contact direct. De altfel, asemenea interacţiuni Trump-Comey au şi existat, până la demisia celui dintâi, iar directorul serviciului federal le-ar fi descris detaliat în mai multe rapoarte.
New York Times publică, în ediţia sa electronică, un amplu articol pe acest subiect şi citează totodată spusele unui prieten al lui James Comey, ţinut la curent cu situaţiile în care acesta din urmă a fost pus după învestirea lui Trump. Benjamin Wittes, de la Brookings Instution şi redactor-şef al blogului Lawfare, susţine că, în ciuda eforturilor preşedintelui de a construi o relaţie personală cu şeful FBI, acesta din urmă a refuzat.
Potrivit normelor actuale, inspirate de experienţa nefastă din perioada directoratului lung al lui J. Edgar Hoover, sunt interzise conversaţiile dintre FBI şi Casa Albă pe marginea unor investigaţii penale în curs, dacă aceste discuţii nu sunt importante în exercitarea atribuţiilor prezidenţiale, ori potrivite din punct de vedere al aplicării legii. În caz că asemenea discuţii sunt necesare, doar procurorul general al Statelor Unite sau adjunctul său le pot iniţia, explică New York Times.
Unul din momentele stânjenitoare, din perspectiva lui James Comey, s-ar fi consumat la doar două zile după ceremonia de învestitură a preşedintelui american.
Potrivit lui Wittes, James Comey a încercat, chiar şi prin alegerea costumului, să treacă neobservat în mulţime, astfel încât să nu dea ochii cu Donald Trump. Nu a reuşit. Trump l-a văzut, la chemat la el, preşedintele a încercat o îmbrăţişare, însă Comey a contracarat tentativa cu o strângere rece de mână. Articolul din NYT descrie în amănunt episodul şi pune chiar la dispoziţie o scurtă filmare (disponibilă în link-ul activ).
Apoi, în martie, în cadrul unui prânz luat cu Benjamin Wittes, directorul FBI i-a povestit acestuia că şi-a petrecut primele două luni de Administraţie Trump încercând să menţină distanţa între FBI şi Casa Albă, dar şi arătându-le colaboratorilor lui Trump calea potrivită de a interacţiona cu FBI.
Nu în ultimul rând, sursa citată de New York Times povesteşte că James Comey a primit cu rezerve vestea numirii lui Rod J. Rosenstein în funcţia de procuror general adjunct. Atitudinea lui Comey l-a luat prin surprindere chiar şi pe Benjamin Wittes, care se arătase încântat de numirea făcută de Senat. „Mi-a spus: <<Nu ştiu. Am anumite rezerve. Este bun, e solid, dar în acelaşi timp este şi un supravieţuitor şi nu supravieţuieşti atâta timp fără să faci unele compromisuri, iar acest lucru preocupă>>”.
Directorul FBI a fost dat afară de preşedintele Donald Trump, la doar câteva zile după ce a spus în Congres, în timpul unei audieri, că Rusia continuă să influenţeze politica internă americană. Oficial, liderul de la Casa Albă şi-a bazat decizia pe recomandări venite de la procurorul-general şi de la adjunctul acestuia (Rod J. Rosenstein), care critică modul în care James Comey a tratat investigaţia de anul trecut în cazul email-urilor lui Hillary Clinton.
Articolul integral din New York Times poate fi citit AICI.