Video Guvernul Ciolacu 2, lovit de trenul protestelor provocate de tăierile anunțate înainte de Anul Nou
„Ordonanța trenuleț” provoacă frământări sociale înainte de a intra în vigoare. Actul normativ pe care Guvernul Ciolacu 2 l-a adoptat azi a stârnit deja o serie de reacții din partea sindicatelor din mai multe ramuri și chiar proteste, care se anunță din ce în ce mai mari. Studenții au mers la guvern luni dimineață, pentru a-și transmite nemulțumirea față de tăierea unor beneficii legate de transportul cu trenul, în vreme ce angajații din penitenciare se pregătesc de un protest la prânz, în Piața Victoriei. Marile federații sindicale din învățământ au transmis un protest comun față de înghețarea salariilor în 2025, iar patronatele din energie averttizează că „taxa pe stâlp” cuprinsă în textul ordonanței amenință investițiile în domeniu. La rândul lor, operatorii din turism se declară vehement împotriva creșterii impozitului pe dividende.
Protest în Piața Victoriei
ACTUALIZARE 13:50 Circa 1.000 de angajați ai penitenciarelor și studenți au declanșat un protest în Piața Victoriei, cu puțin înainte de ședința de guvern în care s-a adoptat „ordonanța trenuleț”.
Protestul, care nu a fost încă autorizat de Primăria Capitalei, a a fost anunțat de sindicaliștii din penitenciare, nemulțumiți de prevederile ordonanței. Ei au amenințat că nu vor face ore suplimentare.
CNIPMMR: Guvernul îi taxează suplimentar pe afaceriști
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut guvernului să elimine din proiectul de Ordonanţă de Urgenţă toate măsurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creşterea impozitului pe dividende şi eliminarea facilităţilor fiscale din anumite domenii, a anunţat luni CNIPMMR, într-un comunicat.
„Înţelegem nevoia de a reduce drastic deficitul bugetar, dar măsurile guvernamentale ar trebui să se concentreze în principal pe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nu pe impunerea unei poveri fiscale suplimentare pe cei care au dus şi până acum greul creşterii economiei româneşti. Orice măsură de creştere a impozitării mediului de afaceri trebuie să vină în contrapartidă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Prin urmare, solicităm imperativ guvernului să elimine din proiectul de Ordonanţă de Urgenţă toate măsurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creşterea impozitului pe dividende şi eliminarea facilităţilor fiscale din anumite domenii. Acestea trebuie discutate şi agreate mai întâi cu mediul de afaceri şi implementate doar în urma unor studii de impact, care să permită antreprenorilor să-şi ajusteze afacerile corespunzător, pentru beneficiul economiei româneşti”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei, CNIPMMR avertizează că reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi şi creşterea impozitului pe dividende vor avea „efecte catastrofale pentru antreprenorii români, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ducând, cel mai probabil, la falimente în lanţ şi la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă”.
„În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluţia taxării suplimentare a celor care au dus şi până acum greul susţinerii financiare, prin taxe şi impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat şi ineficient, atât la nivel central cât şi la nivel local”, se menţionează în comunicat.
Mai mult decât atât, afirmă sursa, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 şi la 100.000 euro din 2026, precum şi creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% sunt propuse a fi luate cu doar trei zile înainte de implementare, în „profund dispreţ pentru prevederile legale legate de predictibilitatea şi stabilitatea mediului de afaceri”.
Conducerea CNIPMMR precizează că aceste măsuri nu au fost niciodată discutate cu mediul de afaceri şi nu a fost realizat niciun studiu de impact cu privire la efectele acestora pe termen mediu şi lung.
„Este inacceptabil faptul că, în repetate rânduri, guvernul a asigurat cetăţenii şi mediul de afaceri că nu va introduce creşteri de taxe şi impozite, promisiuni care acum se dovedesc a fi neadevărate. Această lipsă de onestitate afectează grav întreaga relaţie dintre autorităţi şi mediul de afaceri”, subliniază CNIPMMR.
Efectul acestor măsuri, precizează sursa, este cu atât mai devastator, cu cât nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale preţurilor, optimizare a costurilor şi schimbări de strategii pentru antreprenori, pentru mulţi dintre aceştia, noile prevederi însemnând nici mai mult nici mai puţin decât închiderea afacerilor sau reducerea personalului, „un cadou otrăvit de sărbători”.
CNIMMR aminteşte că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România angajează peste jumătate din forţa de muncă din România.
Studenții au mers la guvern
Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au mers luni dimineață la Palatul Victoria, pentru a depune la registratura guvernului lista cu cei peste 35.000 de semnatari ai petiţiei „Scoateţi trenuleţul din ordonanţă!” lansată în urmă cu mai puţin de o zi în spaţiul public. Studenții cer eliminarea prevederilor din „ordonanța trenuleț” care limitează reducerea la transportul feroviar.
ANOSR a mai informat, într-un comunicat de presă, că, adiţional petiției, a transmis duminică dimineaţă premierului Marcel Ciolacu, vicepremierului Marian Neacşu şi ministrului Transporturilor şi infrastructurii, Sorin Grindeanu o serie de „justificări şi argumente” referitoare la necesitatea de a menţine nemodificate prevederile art. 128 din Legea nr. 199/2023 aplicate până în prezent, precum şi o solicitare pentru a organiza o întâlnire de urgenţă, înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern planificate luni pentru adoptarea proiectului de act normativ, între reprezentanţii studenţilor şi membrii Executivului pentru a discuta în mod direct despre importanţa reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi.
„Întrucât ANOSR nu a primit niciun răspuns din partea factorilor de decizie, precum şi din cauza faptului că nu a existat nicio consultare a societăţii civile în ceea ce priveşte măsurile fiscal-bugetare propuse pentru anul 2025, aşteptăm ca guvernanţii, dată fiind prezenţa fizică a reprezentanţilor federaţiei în faţa sediului Guvernului României, să ne primească la discuţie fie înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern programată astăzi, fie să ne invite în cadrul şedinţei pentru a putea susţine punctul de vedere al tuturor studenţilor din România”, se arată în comunicatul citat de News.ro.
Citește și: „Ordonanța trenuleț” a primit aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social
Protest al angajaților din penitenciare
Zeci de angajaţi ai Penitenciarului Poarta Albă au protestat luni dimineață în faţa închisorii faţă de măsurile prevăzute de guvern în „ordonanţa trenuleţ” şi afirmă că, prin tăierea unor sporuri, pierderile salariale vor fi de cel puţin 2.000 de lei.
Angajaţi s-au strâns, luni dimineaţă, în faţa Penitenciarului Poarta Albă pentru a protesta.
Liderul de sindicat din cadrul penitenciarulului, Bogdan Trăistaru, a declarat că, prin Ordonanţa trenuleţ, nu vor îngheţa salariile, ci este vorba de tăieri salariale.
El a explicat că, prin tăierea sporurilor pentru zilele de weekend şi sărbătorile legale pentru personalul care lucrează în operativ, diminuările salariale pentru orice poliţist de penitenciar vor fi de cel puţin 2.000 de lei.
„În ordonanţă este stipulat că indemnizaţia de hrană este îngheţată la nivelul lui decembrie sau noiembrie 2024. Acest lucru nu este adevărat pentru că norma noastră de hrană este îngheţată din anul 2019, dar în fiecare an, prin ordonanţă, ea nu s-a mai actualizat şi a rămas aşa de vreo cinci, şase ani”, a afirmat Bogdan Trăistaru.
El a adăugat că unii din angajaţi vor pleca la Bucureşti, la protestul din faţa Guvernului.
Sindicatele din penitenciare au anunţat că angajaţi din sistemul penitenciar şi poliţişti vor participa, luni, la un protest care va avea loc în faţa sediului Guvernului, angajaţii din aceste domenii fiind nemulţumiţi de „tăierile salariale” şi avertizând: „Criza financiară generează criză socială”.
Ei acuză „noua formă de sclavie modernă” impusă de Ordonanţa trenuleţ, care va fi aprobată luni de guvern.
Sindicatele din învăţământ, protest comun
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ solicită guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai - iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa „trenuleţ”).
Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ precizează că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată.
Sindicaliştii consideră că prin măsura privind îngheţarea salariilor în 2025 „se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023”.
„Nu trebuie să se uite un lucru: Şi promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!”, avertizează sindicaliştii
Referitor la salarizarea din învăţământ, federaţiile sindicale consideră că şi după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România”.
„În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei. Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiţia cea mai profitabilă este cea în educaţie, domeniu strategic al oricărei ţări, fără a fi omisă resursa ei umană”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit aceleiaşi surse, Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ţinând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educaţie, conform căruia România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce priveşte sumele alocate pentru educaţie.
„Faptul că România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei, trebuie să dea serios de gândit guvernanţilor”, susţin sindicaliştii.
În ceea ce priveşte modul în care se intenţionează acordarea voucherelor de vacanţă (800 de lei de la Guvern, cu condiţia ca salariatul să achiziţioneze pachete turistice de cel puţin 1600 de lei), sindicaliştii susţin că această măsură îi va afecta, în primul rând, pe salariaţii cu venituri mici, care nu-şi vor permite să completeze cu cel puţin 800 de lei sumele pentru a-şi achiziţiona astfel de pachete turistice.
„Guvernul, dacă nu-şi permite să acorde aproximativ 1400 de lei, aşa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună şi coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde şi salariaţii, vor pierde şi patronatele din turism şi, implicit, statul român”, menţionează federaţiile sindicale.
Referitor la suspendarea aplicării unor prevederi din Legile Învăţământului Preuniversitar şi Învăţământului Superior până în anul şcolar/ universitar 2026-2027, propusă de Guvern, sindicaliştii consideră „anormal şi revoltător” ca anumite prevederi ale celor două legi „să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată”.
„Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se aplică? Nu este normal să se facă experimente ,,pavloviene” cu salariaţii din învăţământ!”, se arată în comunictul citat.
Printre cele mai importante articole suspendate se numără: alocarea pentru sistemul educaţional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecţionare în domeniul funcţiei ocupate, reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual, reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene şi pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani şi gradul didactic I, majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi universitar, acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unităţii.
„De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege? Guvernul a anunţat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, faţă de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?”, se mai menţionează în comunicatul citat.
Potrivit sindicaliştilor, acestea sunt doar „o parte a nemulţumirilor” lor, ameninţând cu reluarea unor acţiuni de protest.
„În aceste condiţii, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acţiuni de protest să aibă loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti”, avertizează federaţiile sindicale din învăţământ.
Patronatele din Energiei: „Taxa pe stâlp” ameninţă investiţiile
Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”), inclusă în cea mai recentă versiune a „ordonanţei trenuleţ”, şi consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.
„Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, arată FPE.
Taxa de 1,5% pe construcţiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice, consideră federaţia.
„Într-un context economic deja marcat de instabilitate şi lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei”, menţionează FPE.
În lipsa posibilităţii de transferare a costurilor către preţuri finale, companiile vor avea mai puţine resurse pentru dezvoltare, afectând tranziţia energetică şi economia verde.
De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică şi determinând unele companii să renunţe la investiţii sau chiar să-şi înceteze activitatea, cu impact negativ asupra şomajului şi economiei.
Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea, atrage atenţia federaţia.
„Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani). În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedeşte nu numai excesiv, dar reprezintă şi o dovadă de neînţelegere de către iniţiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcţionării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung”, spun reprezentanţii FPE.
Includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic şi ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.
Introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparenţa şi dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea şi sustenabilitatea măsurii propuse, adaugă ei.
„Solicitările FPE 1. Reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei. 2. Iniţierea unui dialog social real cu actorii relevanţi din industrie şi patronate. 3. Identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică şi încrederea investitorilor”, subliniază FPE.
FPE îşi exprimă disponibilitatea de a contribui cu expertiza sa la formularea unei politici fiscale echitabile şi sustenabile, care să sprijine dezvoltarea economică a României.
Federaţia Patronală a Energie este o organizaţie reprezentativă care promovează interesele companiilor din domeniul energetic, sprijinind dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a acestui sector strategic pentru economia României.
ANAT: Guvernul loveşte din nou mediul privat cu măsuri luate peste noapte
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri din România şi precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor. Potrivit ANAT, Guvernul recurge la măsuri luate din pix, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.
„ANAT atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care risca să destabilizeze mediul de afaceri din România, într-o manieră care favorizează evaziunea şi loveşte exact în cei care contribuie activ la bugetul naţional – firmele private”, arată ANAT, contestând majorarea impozitului pe dividend, despre care spune că este o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor.
„În pofida promisiunilor repetate ale primului ministru că fiscalitatea nu va creşte, Guvernul introduce acum o nouă majorare a impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, după ce acesta a fost recent crescut de la 5% la 8%. Această măsură este o dublă impozitare – profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării. De-a lungul anilor, acest impozit a crescut progresiv, de la 5% într-un context economic stabil în 2016, până la 8% în 2023, iar acum la 10%. Este o supraimpozitare care afectează tocmai pe cei care produc valoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat. Practic, impozitul pe dividende s-a dublat în ultimii 3 ani, fapt care descurajează mediul antreprenorial şi aşa subdimensionat faţă de potenţialul României şi, în mod deosebit, micii întreprinzători care, cel mai probabil, îşi vor închide afacerile”, arată ANAT.
ANAT întreabă public Guvernul unde sunt măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive.
„De ce măsurile de reducere a cheltuielilor neproductive directe sunt ignorate? Reducerea numărului de bugetari cu 10-15-20% în următorii 2-3 ani şi o restructurare eficientă a aparatului administrativ sunt soluţii evidente, dar aceste reforme esenţiale nu sunt nici măcar menţionate. România are un aparat de stat mult supradimensionat faţă de nevoile reale, mai ales în contextul mult clamatei digitalizări, pe care cu toţii o aşteptăm”, spun reprezentanţii ANAT.
Potrivit asociaţiei, măsurile sunt luate peste noapte, fără consultarea mediului de afaceri.
„Ca de obicei, Guvernul recurge la măsuri luate din pix, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat. Adoptarea unor astfel de decizii peste noapte demonstrează o lipsă de respect pentru antreprenorii care susţin economia şi o incapacitate a decidenţilor de a propune reforme solide şi sustenabile”, adaugă ei.
Nivelul oricărui impozit trebuie stabilit într-un mod care să fie atractiv pentru contribuabili să-l plătească. Orice majorare a cotei de impozitare a dividendelor împinge întreprinzătorii spre căi alternative, favorizând astfel evaziunea fiscală.
ANAT face totodată un apel către Guvern,să nu lovească întreprinzătorii.
„Mediul de afaceri este coloana vertebrală a economiei şi generatorul de resurse pentru bugetul naţional. Respingem categoric această măsură fiscală nedreaptă, care subminează eforturile întreprinzătorilor de a investi şi de a crea locuri de muncă. Solicităm Guvernului să retragă această măsură, să iniţieze consultări reale cu mediul de afaceri şi să prezinte soluţii de reformare a cheltuielilor publice, pentru o economie sustenabilă”, mai spun aceştia.
Proiectul ordonanţei care vizează reducerea cheltuielilor bugetare, făcut public duminică de Ministerul Finanţelor, propune mai multe seturi de măsuri care afectează salariaţii, pensionarii, modul de funcţionare a instituţiilor publice şi diverse categorii socio-profesionale. Proiectul mai propune prorogarea aplicării unor acte normative, creşterea cu două procente a impozitelor de dividende şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru domeniul IT. Actul normativ urmează să fie aprobat luni, în Guvern, care se reuneşte în şedinţă de la ora 13.00.
Editor : Bogdan Păcurar
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
