Live Text A 85-a zi de război. Bombardamentele ruse continuă. ONU cere reluarea negocierilor de pace, Ucraina primește un nou ajutor financiar
S-au împlinit 12 săptămâni de la începutul invaziei rusești din Ucraina. Un tir intens de rachete a avut loc miercuri seară asupra unor ținte din regiunea Donețk. Guvernatorul regional anunță că în timpul bombardamentelor de ieri au murit cel puțin 10 civili, dintre care doi erau copii. Alți 7 oameni au fost răniți. Pentagonul spune că trupele Moscovei au schimbat tactica. Atacă acum în grupuri mai mici, cu obiective reduse. În locul unităților de luptă de sute de militari, companiile de câteva zeci de oameni conduc atacuri în regiunea Donbas. Își concentrează eforturile pe sate și răscruci de drumuri, în locul orașelor mari. Marea ofensivă plănuită de Moscova este blocată de armele și echipamentele moderne primite de armata ucraineană. Ministerul apărării de la Kiev anunță că trupele sale au aruncat în aer un tren blindat care transporta trupe rusești, la Melitopol, în sud. Pe de altă parte, ONU avertizează că că războiul din Ucraina a contribuit la alimentarea unei crize alimentare globale care ar putea dura ani de zile dacă nu este controlată.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
G-7 dă Ucrainei 18,4 miliarde de dolari
ACTUALIZARE 23.59 Șefii finanțelor din grupul celor mai mari șapte economii democratice din lume (G7) au căzut de acord să ajute Ucraina cu 18,4 miliarde de dolari și au spus că sunt pregătiți să sprijine Kievul și „să facă mai mult dacă este nevoie”, potrivit agenției Reuters.
Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franța și Italia au avut discuții, în contextul în care Ucraina rămâne fără bani.
Comandantul militar al Ucrainei face o evaluare optimistă a conflictului în fața NATO
ACTUALIZARE 23:00 Șeful Statului Major general al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, s-a întâlnit cu omologii săi din NATO și a oferit o evaluare optimistă a conflictului, relatează CNN.
„Am desfășurat o serie de contraatacuri de succes”, a declarat generalul Valeri Zalujni în fața Comitetului militar al NATO. Forțele ucrainene au scos de sub asediu orașele Harkov și Mikolaiv și luptă în direcția Herson, a spus el.
Zalujni a subliniat însă că ucrainenii plătesc un preț extrem de mare pentru libertate și pentru opțiunea europeană, iar Europa se confruntă cu cea mai mare criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Încă din 2014, „am fost conștienți că agresiunea la scară largă va începe în cele din urmă și ne pregăteam pentru ea”, a spus el.
Armata ucraineană și-a dat seama că prima lună va fi punctul de cotitură. „Am reușit să preluăm inițiativa strategică a inamicului, să provocăm pierderi critice și să îl forțăm să renunțe la obiectivul principal - capturarea orașului Kiev”, a arătat generalul.
Cu toate acestea, în ciuda succeselor ucrainene, a spus el, „rușii mențin tirurile cu rachete la mare intensitate, în medie 10-14 rachete balistice și de croazieră pe zi. „Aceasta este o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele membre NATO” și este crucială consolidarea apărării antirachetă, a subliniat Zalujni.
Un prim dialog între Mark Milley și Valeri Gherasimov
ACTUALIZARE 22:15 Şeful marelui stat-major al SUA, generalul Mark Milley, a discutat telefonic cu omologul său rus, generalul Valeri Gherasimov, pentru prima oară de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a anunţat joi Departamentul american al Apărării.
„Conducătorii militari au discutat mai multe probleme de interes legate de securitate şi au convenit să menţină deschise liniile de comunicaţie", a declarat un purtător de cuvânt al lui Milley, citat de Reuters.
Convorbirea a avut loc după ce secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a discutat săptămâna trecută cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu - de asemenea o premieră după 24 februarie, când Moscova a declanşat războiul împotriva Ucrainei.
Belarusul, înarmat de Rusia
ACTUALIZARE 22:00 Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat joi că ţara sa a achiziţionat din Rusia sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi rachete Iskander.
„Am ajuns la un acord cu (preşedintele rus Vladimir) Putin”, a spus Lukaşenko, citat de biroul său de presă într-un comunicat pe Telegram.
Liderul de la Minsk a declarat că a fost achiziţionată cantitatea „necesară” de armament, dar nu a dat alte detalii.
„Cu astfel de arme, deja avem o armată complet diferită”, a spus el, subliniind că acestea „pot provoca distrugeri colosale”.
Congresul SUA aprobă cel mai mare pachet de ajutor financiar și militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 21:30 Senatul american a aprobat joi un ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar proiectul de lege a fost trimis Casei Albe pentru a fi semnat de președintele Joe Biden, în contextul în care Washingtonul se grăbește să mențină un flux de asistență militară la aproape trei luni după invazia Rusiei.
Legea îi va fi transmisă pentru promulgare președintelui Biden în Coreea de Sud, destinație către care șeful Casei Albe a plecat joi după-amiază.
Când președintele Joe Biden va promulga legea, suma totală a ajutorului american pentru Ucraina se va ridica la peste 50 de miliarde de dolari de la începutul invaziei rusești.
ONU îndeamnă Rusia şi Ucraina să reia negocierile de pace
ACTUALIZARE 20.51 ONU a îndemnat, joi, Rusia şi Ucraina să reia negocierile de pace, care se află într-un punct mort, în Turcia, bazându-se pe contactele avute pentru operaţiunile de evacuare de la Mariupol, relatează AFP, citată de Agerpres.
Operaţiunile de evacuare a civililor derulate în comun de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi ONU, dar şi predarea combatanţilor de la Azovstal în aceste ultime zile "nu ar fi putut avea loc fără cooperarea între autorităţile Federaţiei Ruse şi Ucrainei", a declarat responsabilul ONU pentru situaţii de urgenţă, Martin Griffiths, în cadrul unui briefing de presă de la Geneva.
"Îmi place să cred că faptul că această cooperare a funcţionat relativ bine, în orice caz mult mai bine decât în săptămânile precedente, este ceva pe care putem construi", a spus el.
"Trebuie să insistăm asupra virtuţii dialogului pentru a pune capăt acestui război", a subliniat el, făcând apel la reluarea discuţiilor care s-au desfăşurat sub egida Turciei între diplomaţi ucraineni şi ruşi.
"Trebuie să ne întoarcem" la masa de negociere, a insistat Griffiths.
Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi şi preşedintele turc şi-ar dori acum un summit cu participarea preşedintelui rus Vladimir Putin şi a celui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Exporturile Ucrainei de cereale au scăzut semnificativ, ca efect al războiului
ACTUALIZARE 20.47 Exporturile de cereale din Ucraina au scăzut semnificativ de la declanșarea războiului. Țara a exportat de la începutul lunii mai 643.000 de tone de cereale, un nivel considerabil mai scăzut decât în perioada similară din 2021, când a vândut peste hotare 1,8 milioane de tone de cereale, arată datele publicate, joi, de Ministerul Agriculturii, transmite Reuters.
Declinul exporturilor a fost provocat de problemele logistice, după ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie şi a blocat accesul la porturile ucrainene la Marea Neagră, principalele rute pentru exporturile de cereale ale Kievului.
În perioada 1-19 mai 2022, Ucraina a exportat aproximativ 617.000 tone de porumb, 16.000 tone de grâu şi 8.000 tone de orz, a anunţat Ministerul Agriculturii, fără a specifica cum au fost livrate cerealele.
Oficiali din Ministerul Agriculturii anunţaseră că Ucraina a exportat până la 300.000 tone de cereale în martie şi 1,09 tone de cereale în aprilie.
Înainte de invazia Rusiei din 24 februarie, ţara exporta lunar până la şase milioane tone de cereale. Războiul a generat volatilitate pe pieţele financiare internaţionale, ducând la creşterea preţurilor la materiilor prime şi afectând logistica, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.
Până acum, în sezonul agricol 2020/2021, Ucraina a exportat 46,51 milioane tone de cereale, arată datele Ministerului Agriculturii, faţă de 40,85 milioane tone în sezonul anterior. Volumele de export din 2021/2022 includ 18,54 milioane tone de grâu, 21,83 milioane tone de porumb şi 5,68 milioane tone de orz.
Sectorul agricol şi alimentar este responsabil pentru aproape 10% din PIB-ul Ucrainei.
Franța desfășoară în România sistemul de apărare antiaeriană MAMBA
ACTUALIZARE 20:10 Franţa a desfăşurat în România, unde acţionează ca naţiune-cadru a forţelor NATO, un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie, în faţa ameninţărilor pe care le generează conflictul din Ucraina, a anunţat joi Statul Major al Forţelor Armate franceze.
Ministerul Apărării din România a precizat că Franța a dislocat un detașament de apărare antiaeriană la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia.
„Operat de o sută de aviatori, sistemul sol-aer cu rază medie de acțiune MAMBA este un sistem de armament sofisticat care poate oferi o bula de protecție în beneficiul forțelor care operează în zona de acoperire. Pentru a crește eficacitatea sistemului și pentru a răspunde nevoilor Integrated air and missile defence (IAMD) (Apărării integrate antiaeriene și antirachetă) ale NATO, el este conectat și integrat printr-o conexiune de date tactice cu sistemul de apărare al României și cu cel al NATO”, a precizat Statul Major francez într-un comunicat.
Sistemul MAMBA este desfășurat din data de 16 mai 2022. Alături de el, forțele armate franceze au instituit și un Centru de Management al Apărării în dimensiunea a 3-a (CMD 3D).
Colonelul Pascal Ianni, purtător de cuvânt al Statului Major francez, a explicat într-o conferinţă de presă că sistemul MAMBA este „înainte de toate menit să protejeze baza aeriană a NATO” de la Cincu, ce găzduieşte câteva mii de soldați din Grupul de luptă desfășurat de NATO în România. „Aceasta este prima sa menire”, a declarat el.
Grupul de luptă al NATO în România este oficial constituit
ACTUALIZARE 20:00 Grupul de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence - BGFP) din România, care are Franța drept națiune-cadru, se constituie, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră, a anunțat joi Ministerul Apărării Naționale.
Din grupul de luptă vor mai face parte, pe bază de rotație, trupe ale Belgiei și Țărilor de Jos.
Forțele armate franceze sunt prezente în România din 26 februarie 2022. Franța deținea comanda batalionului de alertă al Forței de reacție rapidă a NATO dislocat în regim de urgență după atacarea Ucrainei de către Rusia, în cadrul consolidării prezenței de descurajare și apărare a NATO pe flancul de est al Europei. Din acest batalion face parte și o companie de infanterie belgiană.
Baza Grupului de luptă al NATO va fi la Cincu, unde militarii vor executa misiuni și activități de instrucție alături de structuri ale Armatei României.
Constituirea grupurilor de luptă din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria se înscrie în setul mai larg de măsuri adoptate de NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe termen mediu și lung, ca urmare a conflictului militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina, reamintește MApN.
Cel puțin 12 morți și 40 de răniți în bombardamentele ruse asupra orașului Severodonețk
ACTUALIZARE 19.14 Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi alte 40 au fost rănite joi în bombardamente ruse intense asupra oraşului Severodoneţk, în estul Ucrainei, deja aproape încercuit de forţele Moscovei, a anunţat guvernatorul regional, informează AFP, potrivit Agerpres.
Ruşii „au început să bombardeze de dimineaţă centrul regional, în mod aleatoriu, cu arme grele. Bombardamentele continuă”, a anunţat pe Telegram Serghei Gaidai.
Potrivit lui Gaidai, majoritatea bombelor au lovit imobile de locuit, iar bilanţul s-ar putea agrava din cauza imposibilităţii de a inspecta zonele bombardate.
Primarul oraşului Severodoneţk, Oleksandr Striuk, a anunţat pe 6 mai că oraşul său este „aproape încercuit” de militari ruşi şi separatişti proruşi din Donbas, care încearcă să-şi impună controlul total asupra regiunii.
Forţele ruse „continuă să pregătească un asalt asupra oraşului Severodoneţk şi îşi intensifică operaţiunea în jurul Liman”, alt oraş aproape încercuit, subliniază Institutul American pentru Studii de Război (ISW).
Severodoneţk şi Lîsîceansk constituie ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în regiunea Lugansk. Ruşii le încercuiesc pe amândouă, separate doar de un râu, şi le bombardează fără încetare pentru a epuiza rezistenţa şi a împiedica sosirea întăririlor.
Locuitorii din Severodoneţk nu mai au acces la apă, electricitate şi gaz de mai multe săptămâni.
Joe Biden: Finlanda şi Suedia îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la NATO
ACTUALIZARE 19.06 Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc „toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe „cât mai rapid posibil" candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters.
„Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA", a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a două zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
Parchetul ucrainean cere închisoare pe viață pentru soldatul rus
ACTUALIZARE 19.04 Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viaţă împotriva unui soldat rus, la primul proces pentru crimă de război care se desfăşoară în Ucraina, proces în timpul căruia tânărul sergent de 21 de ani a cerut iertare pentru uciderea unui civil în primele zile ale invaziei militare, informează AFP, potrivit Agepres.
În a doua zi de audieri, Parchetul a cerut pedeapsa maximă pentru Vadim Şişimarin, care, pe 28 februarie, l-a ucis pe Oleksandr Şelipov, un bărbat de 62 de ani, în nord-estul Ucrainei.
Citește continuarea AICI.
Oficialul militar ucrainean: Evacuarea de la Azovstal continuă
ACTUALIZARE 18:14 Un înalt oficial militar din Ucraina a declarat că „măsurile de evacuare a armatei ucrainene din Mariupol continuă”, după ce Rusia a susținut că peste 1.700 de soldați ucraineni s-au predat de luni de la uzina Azovstal, potrivit CNN.
Adresându-se presei la Kiev, generalul de brigadă Oleksii Gromov a spus că „în direcția Mariupol, intensitatea ostilităților a fost redusă. În acest moment, se continuă măsurile de evacuare a eroilor noștri” din uzina Azovstal. Se crede că mai multe sute de soldați se află încă în interiorul fabricii.
Guvernul ucrainean a comentat foarte puțin despre procesul de evacuare care a început luni, în schimb Gromor a vorbit despre posibilitatea ca viețile acelor soldați care au fost evacuați pe teritoriul controlat de ruși să fie în pericol.
„Știm că dușmanul nostru este insidios, dar credem că cuvântul dat de ei se va împlini”, a spus el.
Rusia a spus că prizonierii vor fi tratați în conformitate cu dreptul internațional, dar comisia de investigație a guvernului rus a spus că personalul său „ca parte a anchetei privind cazurile penale comise de către regimul ucrainean împotriva populației civile din Donbas, militanții care s-au predat la uzina Azovstal din Mariupol vor fi interogați”.
Până acum CNN nu poate confirma dacă numărul soldaților care s-au predat, înaintat de ruși, este real.
Un fost cancelar al Germaniei și-a pierdut privilegiile funcției, pentru că a rămas apropiat de Putin după declanșarea războiului
ACTUALIZARE 17.44 Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, a fost privat de mai multe dintre privilegiile pe care le avea după ocuparea funcției, pentru că a rămas un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin. Totuși, el își va putea păstra pensia, în ciuda opoziției care a argumentat că Schröder dăunează reputaţiei internaţionale a Germaniei prin faptul că nu se distanţează de Putin şi îşi păstrează funcţiile în diferite companii energetice ruse.
"Grupurile parlamentare ale coaliţiei au decis asupra consecinţelor comportamentului fostului cancelar şi lobbyist Gerhard Schröder în faţa invaziei ruse în Ucraina", anunţă comisia pentru buget din Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, informează AFP.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
Astfel, nu s-a dat curs cererii opoziţiei conservatoare ca Gerhard Schröder să-şi piardă şi pensia, mai scrie AFP, citată de Agerprs. Potrivit argumentelor opoziţiei, Schröder dăunează reputaţiei internaţionale a Germaniei prin faptul că nu se distanţează de preşedintele rus Vladimir Putin şi îşi păstrează funcţiile în diferite companii energetice ruse.
Șeful OMS a cerut Rusiei să asigure condiții de siguranță pentru acordarea asistenței medicale în Ucraina
ACTUALIZARE 17.20 Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, îndeamnă Rusia să asigure accesul în condiții de siguranță în locurile din Ucraina pe care soldații ruși le controlează sau le asediază, pentru a permite ca populația să primescă asistența medicală, potrivit Reuters.
Șeful OMS spune că a vorbit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, despre situația din Ucraina și rolul pe care Rusia îl are în ceea ce privește problemele de sănătate la nivel mondial.
Am solicitat acces în condiții de siguranță la Mariupol, Herson, Zaporojie de Sud și alte zone asediate pentru a acorda asistență medicală. Civilii trebuie să fie protejați", a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o postare pe Twitter.
Harta interactivă a primelor 80 de zile de război
ACTUALIZARE 17.00 Miscările de trupe și controlul pe care Rusia și Ucraina l-au exercitat în primele 80 de zile de război au fost puse pe o hartă interactivă de Critical Threats.
Potrivit infograficului se vede cum rușii au pierdut controlul asupra mai multor teritorii unde câștigaseră la începutul invaziei, fiind respinși de ucraineni.
Moscova cere ridicarea sancţiunilor în schimbul deblocării porturilor ucrainene
ACTUALIZARE 15.40 Moscova a cerut joi revizuirea sancţiunilor împotriva Rusiei pentru a da curs unui apel al ONU de a debloca accesul în porturile ucrainene de la Marea Neagră, astfel încât să poată fi reluate exporturile de cereale.
Ucraina, unul dintre principalii producători mondiali de cereale, îşi exporta cea mai mare parte a produselor prin porturile maritime, dar de când Rusia a atacat această ţară, pe 24 februarie, ea este nevoită să-şi expedieze exporturile pe cale feroviară sau prin mici porturi de la Dunăre, relatează Agerpres.
Directorul Programului Alimentar Mondial, David Beasley, i-a adresat miercuri un apel preşedintelui rus Vladimir Putin să deblocheze porturile ucrainene: „Dacă mai ai un pic de inimă, te rog deschide aceste porturi!”, i-a transmis responsabilul ONU liderului de la Kremlin, potrivit Reuters.
Consilier al președintelui Zelenski: O încetare a focului este imposibilă fără o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina
ACTUALIZARE 15.00 Nu va exista o încetare a focului în Ucraina până când Rusia nu îşi va retrage trupele de pe teritoriul ucrainean, a declarat joi consilierul şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoleak, care face parte din echipa de negociatori ucraineni la discuţiile de pace cu Rusia, relatează media ucrainene, între care portalul Liga.net.
De acum guvernul ucrainean se pare că nu se mai mulţumeşte să negocieze o încetare a focului cu Rusia pentru a stopa invazia rusă, ci doreşte ca armata invadatoare să părăsească teritoriul Ucrainei, notează la rândul său agenţia de presă EFE.
„Ne ne mai propuneţi o încetare a focului: aceasta este imposibil fără o retragere totală a trupelor ruse", a subliniat joi pe Twitter Mihailo Podoleak.
„Societatea ucraineană nu este interesată într-un nou - Minsk - pentru ca războiul să revină peste câţiva ani. Până când Rusia nu este pregătită să ne elibereze complet pământurile, platforma noastră de negociere se bazează pe arme, sancţiuni şi bani", a adăugat consilierul prezidenţial, notează Agerpres.
În declaraţia sa, Podoleak s-a referit la acordurile de la Minsk, care au fost semnate în 2014 şi 2015 pentru a se pune capăt conflictului declanşat în regiunile proruse ucrainene Lugansk şi Doneţk, în estul ţării.
La 17 mai, Mihailo Podoleak declarase că negocierile cu Rusia au fost suspendate şi vor fi reluate când partea rusă va veni la masa tratativelor cu propuneri concrete, iar „acum nu are niciun sens să împiedicăm căderea acestui imperiu ciudat", potrivit acestuia.
Ulterior, la 18 mai, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a numit patru elemente ale victoriei Ucrainei, printre care revenirea Crimeei şi a Donbasului. Celelalte trei sunt: plata reparaţiilor de război de către Rusia; judecarea criminalilor de război ruşi şi consolidarea Ucrainei în procesul de integrare europeană, a enumerat Kuleba într-un interviu pentru media olandeză NRC, citat de Liga.net.
Iohannis și Costa au vizitat baza militară de la Caracal: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități
ACTUALIZARE 14.50 Președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și prim-ministrul portughez Antonio Costa au vizitat, joi, Batalionul 1 Instrucție Caracal. „Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalți aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est”, i-a transmis Iohannis premierului portughez.
„România și Portugalia sunt țări prietene, care împărtășesc valorile democratice și care au interese comune de securitate, pace și prosperitate. Am avut astăzi discuții foarte bune cu domnul Prim-Ministru Costa, în cadrul cărora am evidențiat convingerea că vom dezvolta cooperarea noastră bilaterală, inclusiv în domeniul apărării. Domnule Prim-Ministru, vă adresez mulțumiri pentru prezența militarilor portughezi în România! Dragi militari, bine ați venit! Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalți aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est”, a declarat Klaus Iohannis.
Ziua și refuzul. Erdogan spune din nou că Tucia nu va aproba aderarea Suediei și Finlandei la NATO, după ce SUA anunța pași înainte
ACTUALIZARE 14.18 Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat din nou joi că Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. „Nu putem accepta existența unor organizații teroriste” într-o „organizație de securitate”, a declarat Erdogan, potrivit presei turce.
Declarațiile lui Erdogan vin după ce ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu s-a întâlnit miercuri la New York cu omologul american Anthony Blinken, pentru a discuta despre aderarea la NATO a celor două state nordice. „Pot spune că am avut o întâlnire extrem de pozitivă”, a declarat reporterilor şeful diplomaţiei turce, în timp ce Casa Alba a anunțat că Statele Unite sunt „încrezătoare că Suedia şi Finlanda vor avea un proces eficient de aderare (la NATO) şi că preocupările Turciei pot fi abordate”.
Joi, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a susținunt o alocuțiune în fața unui grup de tineri din Ankara, de Ziua Tineretului și Sportului, în care a declarat că „NATO este o organizație de securitate și nu putem accepta existența unor organizații teroriste într-o astfel de organizație”.
„În special Suedia este un adevărat focar al terorii, casa terorii”, a spus el, adăugând că Stockholm a impus, de asemenea, un embargo asupra armelor Turciei.
Rusia vrea să decupleze Ucraina de la centrala nucleară Zaporijie. „Dacă vrea curent, să plătească”
ACTUALIZARE 14.04 Rusia vrea să decupleze Ucraina de la centrala sa nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de armata rusă, dacă Kievul refuză să plătească Moscovei pentru electricitatea produsă, a declarat vicepremierul rus Marat Husnullin.
Această declaraţie se adaugă celor făcute de alţi responsabili ruşi în ultimele săptămâni lăsând să se înţeleagă că Rusia pregăteşte o ocupaţie de durată sau anexarea zonelor din sudul Ucrainei pe care în prezent le controlează, regiunea Herson şi o parte importantă din regiunea Zaporojie, scrie AFP, citată de Agerpres.
„Dacă sistemul energetic al Ucrainei este pregătit să accepte şi să plătească, atunci (centrala) va putea lucra pentru Ucraina. Dacă (Ucraina) nu acceptă, atunci (centrala) va funcţiona pentru Rusia”, a declarat miercuri Husnullin, în cursul unei vizite la centrala nucleară, după cum au relatat agenţiile de presă ruse.
Joe Biden se întâlnește, joi, cu prim-ministra Suediei și președintele Finlandei pentru a discuta de aderarea celor două țări la NATO
ACTUALIZARE 13.53 Președintele Statelor Unite, Joe Biden, urmează să se întâlnească, joi, cu prim-ministra Suediei și cu președintele Finlandei, joi, pentru a discuta despre aderarea celor două țări la Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters.
„Acesta este un eveniment istoric, un punct de cotitură pentru securitatea europeană. Două țări cu a lungă tradiție a neutralității se vor alătura celei mai puternice alianțe militare defensive din lume”, a spus Jake Sullivan, consilierul pentru probleme de securitate națională de la Casa Albă.
Biden urmează să se întâlnească cu cei doi lideri înainte de prima sa călătorie în Asia în calitate de președinte al SUA.
Biden a făcut o prioritate din coalizarea Europei împotriva invaziei rusești din Ucraina. Totuși, aderarea Suediei și Finlandei s-a lovit de primul obstacol – opoziția liderului turc, Erdogan.
Polonia anunță că „va veni în ajutorul” Suediei și Finlandei dacă sunt atacate înainte de aderarea la NATO
ACTUALIZARE 13.40 Polonia va asista Suedia şi Finlanda dacă vor fi atacate înainte de a obţine calitatea de membru al NATO, a declarat joi prim-ministrul Mateusz Morawiecki, citat de Reuters.
„Consider aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ca un semnal important de întărire a securităţii în Europa”, a spus Morawiecki în cadrul unei conferinţe, potrivit Agerpres. „Vreau să precizez că în cazul unui atac asupra Suediei sau Finlandei în timpul [procesului] aderării, Polonia va veni în ajutorul lor”.
Finlanda şi Suedia au solicitat oficial miercuri să se alăture alianţei NATO, o decizie stimulată de invazia Ucrainei de către Rusia, punând în mişcare un proces de aderare care se estimează că va dura doar câteva săptămâni.
Polonia nu este prima țară care oferă asistență militară celor două state nordice înainte de aderarea la NATO. Norvegia, Danemarca şi Islanda au semnat luni o declaraţie comună în care îşi exprimă sprijinul pentru Finlanda şi Suedia în cazul în care cele două ţări ar fi atacate.
„Inițial am refuzat, dar am primit ordin”. Mărturii din procesul soldatului rus acuzat că a împușcat un civil în Ucraina
ACTUALIZARE 13.29 S-a reluat procesul soldatului rus acuzat că a împușcat mortal un civil în Ucraina. Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, este judecat pentru uciderea unui bărbat de 62 care mergea cu bicicleta prin satul Ciupakivk. Miercuri, rusul a pledat „vinovat”, însă procesul a fost amânat pentru joi, deoarece prea mulți membri ai presei se înghesuiau în sala de judecată din Kiev.
Joi, soția bărbatului de 62 de ani, ucis în timp ce mergea pe bicicletă, a depus mărturie în fața instanței. Aceasta a spus că soțul său era șofer de tractor, nu au avut niciodată arme și era îmbrăcat în haine de civil în momentul în care a fost împușcat.
„Pierderea soțului meu este o tragedie. Era totul pentru mine. Era cel care mă proteja”, a spus Katerina Șelipova.
De asemenea, Șișimarin a depus o nouă mărturie despre momentul crimei. Din boxa acuzaților, Șișimarin a spus că a refuzat să îl împuște inițial, însă a primit ordin și a fost amenințat de un alt soldat.
Ucrainenii au bombardat o fabrică de spirtoase din Rusia. Cel puțin un rus a fost ucis
ACTUALIZARE 13.15 O fabrică din Regiunea Kursk, din Federația Rusă, a fost bombardată de armata ucraineană, în dimineața zilei de joi. În urma atacului, mai mulți angajați au fost răniți și cel puțin unul a fost ucis.
Cel puțin șapte obuze au nimerit o fabrică de spirtoase din localitatea Tetkino, din Regiunea Kursk, în timpul bombardamentelor din această dimineață, anunță guvernatorul regiunii, conform Tass.
„Geniștii lucrează, nu pot spune exact câte obuze au nimerit fabrica, preliminar, cel puțin șapte obuze au nimerit pe teritoriul unității de producție. Sunt distrugeri majore, un om a murit și cel puțin unul este rănit. Nu vorbim despre membri ai personalului, este vorba despre un șofer care ne ajuta la transportarea produselor”, a declarat șeful întreprinderii.
Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să intre în UE „pe scurtătură”
ACTUALIZARE 12.48 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi că nu este în favoarea unei aderări „pe scurtătură” a Ucrainei la Uniunea Europeană, precizând că nu ar fi corect față de țările din Balcanii de Vest, relatează BBC.
„Faptul că nu există o scurtătură a căii aderării la UE (a Ucrainei) este un imperativ al corectitudinii faţă de cele şase ţări din Balcanii de Vest”, care vor de mult timp să adere la Uniune, subliniază Scholz într-un discurs în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.
Președintele Franței Emmanuel Macron a avertizat anterior că ar putea dura „zeci de ani” pentru ca Ucraina să devină stat membru, o evaluare cu care a fost de acord liderul german.
În aprilie, Scholz a cerut accelerarea cererilor națiunilor din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo. În declarația sa de joi, Scholz a afirmat: „De ani de zile (aceste țări) au întreprins reforme intensive și se pregătesc pentru aderare. Respectarea promisiunilor noastre față de ele nu este doar o chestiune de credibilitate. Astăzi, mai mult ca niciodată, integrarea lor este și în interesele noastre strategice”.
Japonia dublează ajutorul financiar acordat Ucrainei, la 600 de milioane de dolari
ACTUALIZARE 12.30 Japonia crește valoarea ajutorului financiar pentru Ucraina la 600 de milioane de dolari, a anunțat joi premierul japonez Fumio Kishida, dublând astfel cele 300 de milioane de dolari acordate anterior.
Kishida a spus că decizia a fost luată după ce Ucraina a cerut ajutor din cauza înrăutățirii situației financiare cauzate de invazia Rusiei. „Japonia va continua să sprijine puternic Ucraina în cooperare cu G7 și comunitatea internațională”, a declarat Kishida reporterilor.
Măsura vine la scurt timp după ce SUA și Uniunea Europeană au anunțat un nou ajutor pentru Ucraina și înaintea unei vizite a președintelui american Joe Biden în regiune, unde este de așteptat să viziteze Coreea de Sud și Japonia.
Kishida a declarat joi că va discuta poziția Japoniei cu privire la conflict în timpul discuțiilor de săptămâna viitoare.
Colonelul rus care a lăudat Ucraina s-a răzgândit în mai puțin de 24 de ore
ACTUALIZARE 12.20 Colonelul rus în retragere care în urmă cu două zile a lăudat public Ucraina și a criticat strategia Rusiei a dat înapoi în mai puțin de 24 de ore și a făcut declarații contrar opuse, scrie CNN.
Colonelul Mihail Hodarenok a făcut noi declarații, miercuri, la un post al televiziunii de stat a Rusiei. În interviu a afirmat că orice discuție despre faptul că Ucraina ar putea contraataca este o "mare exagerare". Cu doar o zi înainte, el spusese că situația pentru Rusia s-ar putea "înrăutăți".
"Când oamenii vorbesc despre capacitatea Ucrainei de a contraataca, ei bine, este o mare exagerare. Și în ceea ce privește acțiunile comandamentului nostru suprem, există toate motivele să credem că implementarea acestor planuri vor oferi Ucrainei o surpriză neplăcută în viitorul foarte apropiat", a declarat miercuri Mihail Hodarenok.
El a mai spus că va fi imposibil ca forțele armate ucrainene să câștige lupta aeriană în următoarele câteva luni și că "este exclusă obținerea supremației navale" de către Ucraina, atâta timp cât flota rusă este în Marea Neagră.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia l-ar fi suspendat pe comandantul Flotei Mării Negre și alți comandanți de top
ACTUALIZARE 12.10 În cea mai recentă evaluare a războiului, Ministerul britanic al Apărării notează că Rusia a început să suspende comandanți de top pe care îi folosește drept țapi ispășitori pentru eșecul invaziei sale. Principalele observații ale serviciului de informații al armatei britanice:
- În ultimele săptămâni Rusia a concediat comandanți importanți despre care se consideră că au avut rezultate slabe în stadiile inițiale ale invaziei sale din Ucraina;
- General-locotenentul Serghei Kisel, care a comandat Armata Întâi Gărzi de Tancuri de elită, a fost suspendat din cauza eșecului său de a captura Harkivul. Viceamiralul Igor Osipov, care a comandat Flota Rusă din Marea Neagră, a fost de asemenea probabil suspendat ca urmare a scufundării crucișătorului Moskva în luna aprilie. Șeful Statului Major Rus Valeri Gherasimov a rămas probabil în funcție dar este neclar dacă președintele Vladimir Putin mai are încredere în el;
- O cultură a mușamalizărilor și găsirii de țapi ispășitori este probabil răspândită în forțele armate și sistemul de securitate. Numeroși oficiali implicați în invadarea Ucrainei vor fi probabil tot mai distrași de eforturile de a evita răspunderea personală pentru eșecurile operaționale ale Rusiei;
- Acest lucru în schimb va pune presiuni și mai mari pe modelul centralizat de comandă și control al Rusiei pe măsură ce ofițerii încearcă să lase decizii cheie la latitudinea superiorilor lor. Va fi dificil pentru Rusia să recâștige inițiativa în aceste condiții.
Volodimir Zelenski prelungește cu trei luni legea marțială și perioada de mobilizare generală în Ucraina
ACTUALIZARE 11.45 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat joi un decret privind prelungirea cu trei luni a legii marţiale şi a perioadei de mobilizare în ţară în faţa posibilităţii ca războiul cu Rusia să se prelungească, relatează agenţiile de presă EFE şi Interfax-Ukraina.
"Cât timp va dura aceasta (eliberarea teritoriilor ocupate)? Doar situaţia reală de pe câmpul de luptă poate da un răspuns la această întrebare. Încercăm să fie cât mai curând posibil. Asta e sigur. Suntem obligaţi să alungăm ocupanţii şi să garantăm o securitate reală pentru Ucraina", a declarat Zelenski în cursul nopţii, în mesajul său video zilnic adresat cetăţenilor ucraineni, reprodus joi de media locale.
De aceea, "am semnat decretele privind prelungirea regimului juridic vizând legea marţială şi termenul de mobilizare generală. Sper ca Rada Supremă (parlamentul unicameral) a Ucrainei să sprijine această decizie în viitorul apropiat. Armata noastră şi toţi cei care apără statul trebuie să aibă toate instrumentele legale pentru a acţiona cu perseverenţă", a mai precizat liderul de la Kiev citat de Agerpres.
Rusia susține că 1.730 de luptători de la Azovstal s-au predat
ACTUALIZARE 11.18 Ministerul rus al apărării a anunțat joi dimineață că 1.730 de luptători s-au predat din uzina Azovstal începând de luni. Rușii spun că 771 de soldați s-au predat în ultimele 24 de ore. 80 au fost răniți. Ministerul rus al Apărării spune că „cei care au nevoie de tratament în spital primesc asistență în instituțiile medicale” din Novoazovsk și Donețk.
Comitetul Internațional pentru Crucea Roșie a declarat că acum a înregistrat „sute” de prizonieri ucraineni care au părăsit uzina siderurgică Azovstal în această săptămână.
„Crucea Roșie a început marți, 17 mai, să înregistreze combatanții care părăsesc uzina Azovstal, inclusiv răniții, la cererea părților. Operațiunea a continuat miercuri și era încă în curs de desfășurare joi.”
Anterior, șefului autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin a declarat că mai mult de jumătate dintre luptătorii ucraineni care s-au adăpostit în uzina de oțel Azovstal din Mariupol au părăsit fabrica.
Aurescu, la New York: Este nevoie de un efort comun pentru transportul cerealelor din Ucraina şi apărarea de mine în derivă
ACTUALIZARE 10.45 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, la reuniunea ministerială „Apel la acţiune pentru securitatea alimentară globală” („Global Food Security Call to Action”), context în care a declarat că, în contextul conflictului din Ucraina, „capitalizarea potenţialului portului Constanţa la Marea Neagră are relevanţă strategică”.
Reuniunea este organizată la sediul ONU din New York. „Capacitatea portului Constanţa este semnificativă. Numai anul trecut am transportat pe mare peste 25 de milioane de tone de cereale. Astfel, Constanţa a devenit primul port în ceea ce priveşte exportul de cereale”, a spus şeful diplomaţiei române, potrivit Agerpres.
În actualul context, a amintit ministrul Aurescu, primul transport de porumb din Ucraina de la începutul războiului a plecat din portul Constanţa la finalul lunii aprilie.
Citește continuarea AICI
Comandantul rezistenței de la Azovstal refuză să se predea și face publică o fotografie cu el în combinat
ACTUALIZARE 10.30 Comandantul rezistenței de la Azovstal refuză să se predea. Miercuri, Bohdan Krotevici a postat pe Twitter o fotografie cu el în interiorul uzinei, imaginea fiind însoțită de mesajul "Lupta continuă".
De câteva ori deja am fost sigur că voi muri, dar umorul m-a ajutat întotdeauna să îndur totul cu calm. Moartea va veni oricum. Când un războinic moare protejându-și tara, personal consider că este o moarte demnă, declarase în urmă cu câteva zile Krotevici într-un interviu pentru Wall Stree Journal.
În 11 mai, WSJ publicase o fotografie cu Bohdan Krotevici, obosit dar liniștit. Alături de el era un câine. Ulterior, câinele a fost ucis de o mină a rușilor, a povestit militarul ucrainean, în vârstă de 29 de ani.
Momentul în care o dronă kamikaze rusească ia la ţintă obuzierele americane ale ucrainenilor
ACTUALIZARE 09.50 Rusia a publicat în premieră pe reţelele sociale imagini care surprind momentul în care o dronă kamikaze a armatei ruse atacă o poziţie de artilerie ucraineană compusă din obuziere M-777 oferite de SUA Kievului sub formă de ajutor militar.
Imaginile au fost filmate în regiunea Pidhinre din Doneţk. Drona explodează la câţiva metri distanţă între două piese de artilerie ale armatei ucrainene.
George W. Bush a încurcat Ucraina cu Irak: „O invazie total nejustificată a Irakului…vreau să spun a Ucrainei”
ACTUALIZARE 09.30 Fostul președinte al SUA, George W. Bush, a descris în mod eronat invazia Irakului drept „brutală” și „nejustificată”, înainte de a se corecta spunând că voia să se refere la invazia Ucrainei de către Rusia. Clipul a devenit viral, având aproape șapte milioane de vizualizări în doar câteva ore, potrivit Reuters.
Fostul lider republican de la Casa Albă a făcut aceste comentarii într-un discurs în timpul unui eveniment la Dallas miercuri, în timp ce critica sistemul politic al Rusiei. „Rezultatul este o absență a controalelor și echilibrului în Rusia și decizia unui om de a lansa o invazie total nejustificată și brutală a Irakului”, a spus George W. Bush, înainte de a se corecta și a clătina din cap. „Vreau să spun... a Ucrainei”, s-a corectat fostul politician american. El a încercat apoi să glumească pe seama gafei făcute, spunând că vârsta sa e de vină. Publicul a izbucnit în râs.
Ulterior acestui moment, fostul președinte al SUA a vorbit și despre actualul lider de la Kiev. Astfel, Bush l-a asemănat pe Volodimir Zelenski cu fostul lider al Marii Britanii din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Winston Churchill. În încheiere, Bush l-a condamnat pe președintele rus Vladimir Putin pentru lansarea invaziei Ucrainei în 24 februarie.
Cel mai bun lunetist al lui Putin a fost omorât
ACTUALIZARE 09.08 Rusia recunoaște că a pierdut doi ofițeri de top într-o zi, inclusiv un colonel care a fost trimis pe front pentru a-l înlocui pe un altul care fusese ucis cu câteva zile înainte în Ucraina. Totodată, armata ucraineană l-a eliminat și pe sergentul Serghei Tsarkov, despre care se spunea că este unul dintre cei mai buni lunetiști ai armatei ruse.
Într-o altă lovitură pentru forțele de invadare ruse, legendarul lunetist sergent Serghei Tsarkov, în vârstă de 38 de ani, a fost ucis de armata ucraineană.
Rușii au confirmat moartea în Ucraina, în timpul luptelor a locotenent-colonelului Denis Sukhanov, în vârstă de 41 de ani. Nu au dat alte informații privind locația și data morții acestuia.
Citește continuarea aici
Germania acuză Rusia că folosește foamea ca armă de război
ACTUALIZARE 09.00 Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a acuzat Rusia că se folosește de exporturile de cereale din Ucraina ca de o armă de război, în condițiile în care invadatorii ruși blochează porturile ucrainene și distrug silozuri și linii de cale ferată.
„Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală”, a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York, conform dpa, citat de Agerpres.
„Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foamete, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de coronavirus, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni”.
Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa.
Rusia cheltuiește 300 de milioane de dolari pe zi în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 08.56 Rusia a cheltuit mai mult de 300 de milioane de dolari pe zi pentru apărare luna trecută, în timp ce invazia Ucrainei continuă să stagneze, potrivit datelor ministerului de finanțe de la Moscova, scrie The Moscow Times. Cheltuielile pentru apărare ale Rusiei sunt de peste două ori mai mari decât dinainte de război.
Cheltuielile de apărare au crescut în fiecare lună de când președintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina la șfârșitul lui februarie, în timp ce forțele armate ruse au eșuat să asigure o victorie rapidă și s-a mulțumit cu strategia capturării teritoriilor din est.
Dacă în februarie cheltuielile pentru apărare totalizau 369 miliarde de ruble (5,4 miliarde dolari), în martie s-au ridicat la 450 miliarde ruble (6,6 miliarde dolari), potrivit datelor ministerului, raportate prima dată de către ziarul The Moscow Times, varianta în limba rusă.
Luna aprilie a fost de departe cea mai scumpă lună, cu 628 miliarde de ruble cheltuite pentru apărare (9,2 miliarde dolari), adică 21 miliarde ruble, echivalentul a 308 milioane dolari, pe zi. În luna aprilie 2022, cheltuielile de apărare ale Rusiei au fost mai mult decât dublul perioadei de dinainte de război - cu 233 miliarde ruble (3,4 miliarde dolari) cheltuiți în ianuarie 2022.
În aprilie 2021, cheltuielile de apărare au totalizat 275 miliarde ruble.
Între ianuarie și sfârșitul lui aprilie 2022, 1.681 trilioane ruble (24,6 miliarde dolari) din bugetul Rusiei au fost alocate pentru cheltuieli militare.
Suma este de trei ori mai mare decât cea cheltuită pentru educație, mai mult decât dublu față de cea cheltuită pentru sănătate și de zece ori mai mare decât cea cheltuită pentru conservarea și managementul mediului.
Rușii au publicat primele imagini din spital cu soldații ucraineni care au părăsit Azovstalul
ACTUALIZARE 08.54 Ministerul rus al Apărării a publicat imagini de la spitalul din Novoazovsk, în regiunea Donețk, unde au fost duși soldații ucraineni răniți care au părăsit combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol.
Rusia susține că circa 1.000 de soldați ucraineni care se apărau la Azovstal s-au predat în ultimele două zile. Cei care erau răniți și aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost duși la spital în orașul Novoazovsk, în regiunea Donețk, controlată de separatiștii pro-ruși.
Din imaginile publicate de ministerul rus se văd condițiile în care sunt ținuți soldații ucraineni - în saloane modeste, cu paturi de campanie.
Vezi GALERIA FOTO aici
Cum au distrus ucrainenii un pod strategic din Lugansk, folosind mine antitanc
ACTUALIZARE 08.52 Ucrainenii au filmat o acțiune de distrugere a unui pod de cale ferată strategic în apropiere de orașul Siverodonețk, regiunea Lugansk, pentru a îngreuna înaintarea trupelor ruse.
În imaginile postate pe rețelele sociale se vede cum soldații ucraineni încarcă o mașină cu mine antitanc pe care le montează apoi sub podul de cale ferată. Explozia este filmată din dronă și se vede efectul puternic asupra infrastructurii feroviare.
De ce complică Turcia aderarea Suediei şi Finlandei la NATO și ce ar vrea Erdogan să obțină?
ACTUALIZARE 08.50 Începutul negocierilor de aderare la NATO a celor două state, Finlanda şi Suedia, a fost blocat de Turcia, însă opoziția lui Erdogan și a țării sale ar trebui să fie rezolvată printr-un amestec de concesii și presiuni asupra Ankarei, arată o analiză a agenției France-Presse, preluată de Agerpres. Potrivit analiştilor AFP, ipoteza unui blocaj complet nu poate fi însă exclusă.
Finlanda şi Suedia și-au depus, miercuri, împreună, candidaturile, cele două ţări nordice renunțând astfel la politica de nealiniere. Însă pentru a începe discuțiile de aderare la NATO este necesară unanimitatea, astfel că fiecare ţară membră trebuie ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali ai alianței.
Astfel, Turcia, care este membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei, poate în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice. După ce a afirmat marţi că "nu va ceda", preşedintele Recep Erdogan a făcut apel, miercuri, la ţările membre NATO "să-i înţeleagă îngrijorările".
Reuniţi, miercuri dimineaţă, cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce.
Citește continuarea aici
Oficial NATO: Ucraina ar putea recupera Crimeea și Donbasul dacă va continua să lupte
ACTUALIZARE 08.48 NATO nu se așteaptă la câștiguri semnificative pentru nicio parte pe câmpul de luptă din Ucraina în următoarele săptămâni, a declarat miercuri pentru CNN un oficial militar din cadrul alianței.
„Cred că vom fi în impas pentru o vreme”, a spus oficialul.
Potrivit acestuia, dezbaterea din interiorul alianței se concentrează pe întrebarea dacă este posibil ca Ucraina să recupereze Crimeea și teritoriile Donbas, controlate de Rusia.
„Cred că ar putea [recupera Crimeea și Donbasul], da. Nu acum, nu curând, dar dacă pot continua lupta cred că da”, a declarat oficialul.
Un regizor ucrainean filmează un „House of Cards” rusesc despre Putin
ACTUALIZARE 8.30 Un regizor, producător și mogul media ucrainean, Alexander Rodnianski, lucrează la un serial tv care va prezenta ascensiunea lui Vladimir Putin de la un mărunt ofițer KGB la președintele Rusiei, scrie The Moscow Times.
Serialul are la bază cartea „Toți oamenii de la Kremlin” a cunoscutului jurnalist rus Mihail Zigar și va fi un fel de „House of Cards” rusesc, a precizat regizorul.
„Toți oamenii de la Kremlin va prezenta unei audiențe internaționale cum, pas cu pas, mintea lui Putin s-a dizolvat în teorii ale conspirației și cum oamenii din jurul lui i-au exploatat temerile și neîncrederea în valorile occidentale, pe care el le-a privit mereu ca pe niște minciuni cinice”, a declarat Alexander Rodnianski pentru revista Variety, potrivit Tha Moscow Times.
Citește continuarea AICI
VIDEO Cum au distrus ucrainenii un pod strategic din Lugansk, folosind mine antitanc
ACTUALIZARE 8.20 Ucrainenii au filmat o acțiune de distrugere a unui pod de cale ferată strategic în apropiere de orașul Siverodonețk, regiunea Lugansk, pentru a îngreuna înaintarea trupelor ruse.
În imaginile postate pe rețelele sociale se vede cum soldații ucraineni încarcă o mașină cu mine antitanc pe care le montează apoi sub podul de cale ferată. Explozia este filmată din dronă și se vede efectul puternic asupra infrastructurii feroviare.
GALERIE FOTO Rușii au publicat primele imagini din spital cu soldații ucraineni care au părăsit Azovstalul
ACTUALIZARE 8.10 Ministerul rus al Apărării a publicat imagini de la spitalul din Novoazovsk, în regiunea Donețk, unde au fost duși soldații ucraineni răniți care au părăsit combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol.
Rusia susține că circa 1.000 de soldați ucraineni care se apărau la Azovstal s-au predat în ultimele două zile. Cei care erau răniți și aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost duși la spital în orașul Novoazovsk, în regiunea Donețk, controlată de separatiștii pro-ruși.
Din imaginile publicate de ministerul rus se văd condițiile în care sunt ținuți soldații ucraineni - în saloane modeste, cu paturi de campanie.
Citește articolul și vezi GALERIA FOTO AICI
ACTUALIZARE 7.40 Organizația Națiunilor Unite a avertizat că războiul din Ucraina a contribuit la alimentarea unei crize alimentare globale care ar putea dura ani de zile dacă nu este controlată. Banca Mondială a anunțat o finanțare suplimentară de 12 miliarde de dolari pentru a-i atenua „efectele devastatoare”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lipsa de cereale și îngrășăminte cauzată de război, temperaturile ridicate și problemele de aprovizionare cauzate de pandemie amenință să „pună zeci de milioane de oameni în insecuritate alimentară”, pe piețele financiare existând temeri de inflație și recesiune mondială.
În cadrul unui discurs la reuniunea ONU de la New York, el a spus că car putea urma „malnutriție, foamete în masă și foamete, într-o criză care ar putea dura ani de zile”.
Guterres a afirmat că este în „contact intens” cu Rusia și alte țări pentru a încerca să găsească o soluție.
„Implicațiile complexe de securitate, economice și financiare necesită bunăvoință din toate părțile pentru a se ajunge la o soluție”, a spus el despre discuțiile sale cu Moscova, Ucraina, Turcia, SUA, Uniunea Europeană și alții. „Nu voi intra în detalii, deoarece declarațiile publice ar putea submina șansele de succes.”
Zelenski: Rusia încearcă să găsească "arma minune", presupusele arme cu laser
ACTUALIZARE 7.30 Volodimir Zelenski a cerut Parlamentului de la Kiev să prelungească legea marțială. Vrea, de asemenea, ca mobilizarea generală a bărbaților cu vârste între 18 și 60 de ani să continue. În discursul său de azi noapte, el s-a referit și la presupusa utilizare de către Rusia a unor sisteme de arme cu laser. Forțele ruse au susținut că folosesc arme laser de nouă generație pentru a arde dronele ucrainenilor. Faptul că se laudă cu o astfel de armă nu arată decât eșecul complet al invaziei, crede liderul de la Kiev.
Volodimir Zelenski: "Astăzi (ieri, n.r.), unul dintre reprezentanții statului rus a spus că ocupanții ar fi început să folosească sisteme de arme cu laser în Ucraina. Se presupune, pentru a face economie de rachete. Armata rusă a tras peste două mii de rachete asupra Ucrainei, care reprezentau cea mai mare parte a stocului lor de rachete. Adică mai au doar rămășițe.
Rachete, dintre care majoritatea a fost consumat de armata rusă pentru distrugerea infrastructurii civile, fără niciun rezultat militar strategic. Astăzi (ieri, n.r.) rachetele au lovit în acest fel la Nikolaev și Dnipro.
Ei bine, și propaganda Germaniei naziste avea un astfel de termen, „Wunderwaffe”, arma minune. Cu cât devenise mai clar că nu aveau nicio șansă în război, cu atât făceau mai multă propagandă despre arma minune.
Și aici vedem că în a treia lună a unui război la scară largă, Rusia încearcă să-și găsească arma minune, presupusele arme cu laser. Toate acestea arată clar eșecul complet al invaziei. Mai arată și că le este frică să admită că au fost comise greșeli catastrofale la cele mai înalte niveluri statale și militare din Rusia".
Cele mai recente informații privind desfășurarea războiului în Ucraina:
- Cel puțin zece civili ucraineni, dintre care doi copii, au fost uciși miercuri de forțele ruse în regiunea Donețk, potrivit guvernatorului regional Pavlo Kirilenko.
- Ambasada SUA la Kiev a fost redeschisă miercuri, după trei luni de când a fost închisă ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.
- Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, l-a acuzat, miercuri, pe preşedintele rus Vladimir Putin de ''folosirea foametei ca armă''. Reprezentanta Berlinului a anunțat intenţia de a lansa o alianţă pentru securitate alimentară globală.
- Preşedintele croat Zoran Milanovic a afirmat că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO, ambasadorul Mario Nobilo, să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei în alianţa militară occidentală până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina.
- Starea de război va fi prelungită în Ucraina cu 90 de zile. Un proiect în acest sens a fost trimis Parlamentului din Ucraina de președintele Volodimir Zelenski.
- Ucrainenii ar fi aruncat în aer un tren blindat, și plin cu armament, aduși de ruși la începutul lunii martie în Melitopol.
- Într-un discurs susținut miercuri în fața Parlamentului European, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut apel la țările UE să susțină aspirațiile europene ale țării sale.
- Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a precizat, miercuri, că pentru a se putea desprinde de petrolul rusesc, Ungaria are nevoie de patru ani şi investiţii de 750 de milioane de euro.
- Turcia a blocat începutul negocierilor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei, au confirmat miercuri pentru dpa surse din Alianţa nord-atlantică.
- Ministrul ucrainean al dezvoltării economice, Iulia Sviridenko, a anunţat miercuri că Polonia va trimite Ucrainei 25.000 de tone de carburant, probabil săptămâna viitoare.
- Comandanţii de rang înalt de la Azovstal - combinatul siderurgic din Mariupol, ultima redută a rezistenţei ucrainene din acest oraş-port la Marea Azov - se află în continuare în interiorul oţelăriei şi încă nu s-au predat, a declarat liderul separatiştilor proruşi din Doneţk, Denis Puşilin, citat de media locale, informează Reuters
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
