Criza alimentară la care omenirea se aștepta în 10-15 ani vine mai devreme. Economist: În România nu vor fi vremuri foarte bune
Prețurile alimentelor au crescut pentru a zecea lună la rând. În martie, a ajuns la cel mai înalt nivel după luna iunie 2014. Calculele au fost făcute de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și se bazează pe un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. "Este o pre-perioadă pentru ceea ce numim criza alimentară care se va declanșa. Iată că se declanșează mai devreme", a declarat la Digi24 profesorul de economie Mircea Coșea.
Preţurile la alimente înregistrează cea mai lungă perioadă de creştere din ultimul deceniu, ceea ce are o pondere foarte mare în calcularea inflației.
"E o pre-perioadă a ceea ce numim criză alimentară care se va declanșa. Omenirea are în vedere o criză alimentară care va începe în 10 sau 15 ani. Iată că începe mai devreme.
Sunt cauze interne și externe. În lume, prețurile alimentelor cresc pentru că sunt schimbările climatice foarte rapide. Acum 2 ani a fost criza măslinelor, care a însemnat scădere bruscă a producției de ulei de măsline. S-a întâmplat și la carnea de pui, pe plan mondial prețul acesteia crește.
Sunt și cauze interne, asta ar trebui să ne intereseze foarte mult. România are un nivel de dezvoltare sub mediocru, exportăm materie primă - legume, fructe, cereale - și importăm materie primă prelucrată. Avem un import foarte mare de produse alimentare, care sunt aduse în țară pe euro sau dolar și prețurile la raft cresc.
Apoi, pandemia a oprit unele ramuri de activitate. Magazinele au mai puțini clienți, pierd beneficiile și la raft măresc prețurile, pentru că trebuie să se protejeze față ceea ce înseamnă această scădere.
România nu reușește în aceste momente după doi ani de secetă foarte dură să aibă programe de stimulare a producției interne de legume, fructe și carne. Prețurile vor avea o tendință de creștere, mai ales la legume și fructe de sezon. Dacă restricțiile mai durează, până în iulie prețurile vor crește și mai mult.
Când activitățile se restrâng, de teamă lipsei de predictibilitate, comercianții măresc prețurile, iar puterea de cumpărare scade în toată țara. Dacă adăugăm tarife sporite la energie și creșterea anumitor impozite locale, nu ne așteaptă o perioadă foarte bună", a explicat Mircea Coșea.
Indicele global al prețurilor alimentelor, la cel mai ridicat nivel din 2014
În luna martie 2021, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut până la 118,5 puncte, de la o valoare de 116,1 puncte în luna februarie, atingând cel mai ridicat nivel de după luna iunie 2014.
Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la uleiuri vegetale pe fondul unei cereri puternice şi al unor stocuri reduse, susţine economistul şef al FAO, Abdolreza Abbassian. În martie, preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 8% comparativ cu luna februarie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
Preţurile la alimente înregistrează cea mai lungă perioadă de creştere din ultimul deceniu pe fondul valului de achiziţii al Chinei şi al livrărilor limitate pentru mai multe produse de bază, ceea ce riscă să accelereze inflaţia. Această îngrijorare este una pronunţată în special în rândul ţărilor sărace care sunt dependente de importuri şi au plase de siguranţă şi o putere de cumpărare limitate şi care în prezent se confruntă şi cu pandemia de Covid-19.
183 de milioane de persoane au fost încadrate "în situaţie de stres", la un pas de foamete acută
Pandemia de coronavirus riscă să declanşeze o criză mondială a alimentelor, mai ales în regiunile sărace ale planetei, unde hrana şi alimentele de bază devin tot mai scumpe şi mai greu de obţinut.
"Lanţul de aprovizionare cu produse agroalimentare s-a redus din cauza COVID-19. Hrana a devenit mai scumpă şi, în unele regiuni, complet inaccesibilă. Aprovizionarea cu mâncare va fi o problemă mult mai complicată în 2021 comparativ cu 2020", a avertizat în urmă cu două luni Agnes Kalibata, raportor special al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi fost ministru al Agriculturii din Rwanda.
Citește și: Imaginile disperării americanilor rămași fără mâncare. "Vom avea de înfruntat o foamete cum n-a mai fost"
Conform unui raport global privind crizele alimentare, 183 de milioane de persoane au fost încadrate "în situaţie de stres" – la un pas de foamete acută şi cu riscul de a ajunge într-o situaţie de criză sau într-o stare mai gravă, în cazul confruntării cu un şoc sau un factor stresant, precum pandemia de COVID-19.
