Omenirea rămâne fără resurse. Urmează crize alimentare, conflicte și dezastre naturale, avertizează specialiștii în biodiversitate
Omenirea este pe punctul de a „zdrobi limitele naturale ale Pământului”, avertizează experții în biodiversitate. Pe măsură ce începe conferința Cop16, care are loc între 21 octombrie și 1 noiembrie în Columbia, oamenii de știință și academicienii spun că activitatea umană a împins planeta într-o zonă de pericol uriaș, cu conflicte pe resurse, crize alimentare și dezastre naturale iminente în viitorul apropiat.
Omenirea se află „pe margine de prăpastie” și va suferi costuri uriașe dacă nu reușim să acționăm împotriva pierderii biodiversității, avertizează experții. Săptămâna aceasta, liderii mondiali se întâlnesc la Cali, în Columbia, pentru conferința ONU Cop16 privind biodiversitatea pentru a discuta acțiunile privind criza globală. În timp ce se pregătesc pentru negocieri, oamenii de știință și experții din întreaga lume au avertizat că mizele sunt mari și că „nu există timp de pierdut”, scrie The Guardian.
„Suntem deja blocați în daune semnificative și ne îndreptăm într-o direcție care va vedea mai multe dezastre”, spune Tom Oliver, profesor de ecologie aplicată la Universitatea din Reading. „Mă tem cu adevărat că schimbările negative ar putea fi foarte rapide.”
Ce este Cop16 și de ce contează
Din 1970, unele studii estimează că populațiile de animale sălbatice au scăzut în medie cu 73%, cu un număr imens pierdut în deceniile și secolele de dinainte. Porumbelul pasager, papagalul din Carolina și broaștele țestoase gigantice Floreana se numără printre numeroasele specii pe care oamenii le-au șters de pe fața Pământului. „Este rușinos că singura noastră specie conduce la dispariția a mii de alte specii”, spune Oliver.
Criza de biodiversitate nu se referă doar la specii pe cale de dispariție, oamenii se bazează pe lumea naturală pentru hrană, apă curată și aer pentru a respira.
„Vom vedea schimbări funcționale masive care vor avea un impact asupra umanității”, spune Andrew Terry de la Societatea Zoologică din Londra.
Oliver, care lucrează cu guvernul Regatului Unit pentru a identifica „riscurile cronice” ale omenirii, a fost implicat într-un raport din 2024 care a arătat că degradarea naturii ar putea cauza o pierdere de 12% a PIB-ului Regatului Unit. Focare de boli, pierderea insectelor pentru a poleniza culturile, prăbușirea pescuitului și inundațiile au fost printre riscurile identificate. El spune că suntem într-o eră a extincției în masă, cu „incertitudine uriașă în ceea ce privește limitele sigure”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Oamenii de știință spun că activitatea umană a împins lumea în zona de pericol în șapte din opt indicatori ai siguranței planetare. Într-un scenariu normal, pierderea biodiversității se va accelera, mai multe specii supraviețuind doar în grădini zoologice.
Deteriorarea mediului generează inegalități, conflicte și nedreptate.
„Am asistat deja la foamete determinată de mediu în Madagascar și la migrație în masă. Vom observa conflicte sporite pentru accesul la resurse în scădere, în special apă și alimente. Vom vedea creșteri ale problemelor majore de sănătate, în special [din cauza] căldurii urbane, pe măsură ce temperaturile cresc la niveluri intolerabile și poluarea crește”, spune Dr. Andrew Terry, director de conservare și politici la Societatea Zoologică din Londra (ZSL).
Experții avertizează că ecosistemele încep să se apropie de punctele critice unde trec într-o stare nouă, degradată, care le reduce și mai mult reziliența. Terry spune că „acest lucru se va vedea când zonele tropicale bogate și umede devin savane uscate, sau curenții oceanici care se încălzesc se vor schimba complet. Aici vom vedea schimbări funcționale masive care vor avea un impact asupra umanității.”
O pierdere a conexiunii cu Pământul
Peste tot în lume, oamenii observă dispariția naturii și a speciilor în decurs de câteva generații. Tonthoza Uganja este un expert în restaurarea terenurilor din satul Yesaya din centrul Malawi, o comunitate dependentă de pădure, cu oameni care mănâncă în mod tradițional ciuperci și fructe de pădure pentru întreținere și care folosesc copacii ca adăpost.
„Ne-am bazat pe un ecosistem biodivers pentru a prospera”, spune Uganja. „Dar în ultimele câteva generații această abundență a naturii a scăzut dramatic. „Dacă vezi schimbările, sunt extraordinare. Este o nebunie”, spune Uganja, care finalizează un doctorat în sistemele agricole și schimbările climatice la Universitatea Bangor din Țara Galilor.
„Mijloacele de trai ale oamenilor sunt în centrul acestui lucru”, spune ea. „Pe măsură ce pierdem biodiversitatea, în esență pierdem părți din noi înșine, de asemenea, ca ființe umane.”
Comentariile ei au fost reluate într-un raport al Platformei interguvernamentale de știință-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (Ipbes), care a constatat că un accent pe piață pe creșterea economică înseamnă că beneficiile mai largi ale naturii – inclusiv valoarea spirituală, culturală și emoțională – au fost ignorate.
Dacă nu acționăm, spune Uganja, „va fi o planetă în care ne-am pierdut istoria, pentru că natura noastră este istoria noastră. Am pierdut nu doar specii cheie, ci ne-am pierdut conecxiunea cu Pământul.”
În centrul Malawi, Uganja spune că amenințările se înmulțesc, cu evenimente meteorologice care distrug culturile: „Schimbările climatice au efecte devastatoare. Aduc un val de șoc uriaș în comunități”.
„Suntem pe marginea prăpastiei pentru a spulbera limitele naturale ale Pământului. Încă nu am ajuns acolo, dar suntem chiar la margine.”
Criza biodiversității trebuie tratată de urgență
Oamenii de știință spun că criza biodiversității trebuie tratată la fel de urgent ca și clima. Există până la opt ori mai multă acoperire mediatică a crizei climatice în raport cu pierderea biodiversității, dar Alexandre Antonelli, directorul de știință la Grădina Botanică Regală Kew din Londra, crede că are loc o schimbare.
„Fiecare lider și om politic cu care vorbesc astăzi, din multe țări, pare să recunoască urgența de a opri pierderea biodiversității și pare cu adevărat interesat să facă ceva concret în acest sens. Acesta nu a fost cazul acum cinci ani”, spune Antonelli.
Pentru mulți, Cop16 este o oportunitate pentru liderii globali de a se întâlni și compara acțiunile propuse pentru a proteja biodiversitatea. Până acum, guvernele nu și-au atins niciodată țintele autoimpuse cu privire la pierderea naturii, iar experții spun că acest lucru trebuie să se schimbe urgent.
„Nu există timp de pierdut”, spune Mike Hoffman, șeful ZSL pentru recuperarea faunei sălbatice. „Nu putem să stăm pe loc și să documentăm pierderea; trebuie să acționăm, lucrând cu guvernele, alte ONG-uri, sectorul privat și comunități, pentru a perturba acea traiectorie a pierderii.”
Problemele cheie care vor fi discutate la Cop16 includ dacă țările bogate își vor îndeplini obiectivul de a contribui cu minimum 20 de miliarde de dolari anual pentru țările cu venituri mici și medii până în 2025, precum și toate națiunile care își prezintă obiectivele interne de a proteja biodiversitatea - mai puțin de 20% făcuseră acest lucru înainte de întâlnire.
Oliver crede că cauzele fundamentale ale pierderii biodiversităţii se află în viziunile noastre asupra lumii – şi aici crede că vor fi soluţiile. Schimbarea distrugerii înseamnă schimbarea modului în care este condusă economia noastră și a modului în care funcționează sistemul de educație, până la mentalitățile noastre și la felul în care ne vedem „blocați în această degradare”.
„Cred că singurul mod în care putem începe să abordăm această extincție în masă este dacă avem mai multă umilință în relația noastră ca parte a unei alte specii din rețeaua vieții”, spune el. „Am pierdut acea piatră de bază a valorilor în favoarea naturii. Trebuie să restabilim asta, astfel încât să nu avem această atitudine obișnuită față de ecocid.”
Restaurarea naturii nu este doar „ceva drăguț”, ci un element esențial
Multe guverne nu reușesc să acorde prioritate refacerii naturii. În august, un studiu a constatat că fluturii, albinele și liliecii se numărau printre animalele sălbatice care au fost stimulate de schemele agricole prietenoase cu natura din Regatul Unit. Luna următoare a fost dezvăluit că guvernul laburist va reduce bugetul agriculturii ecologice din Anglia cu 100 de milioane de lire sterline pentru a ajuta la acoperirea a ceea ce miniștrii spun că este un deficit de 22 de miliarde de lire sterline.
Profesorul Rob Brooker, șeful de științe ecologice la Institutul James Hutton, spune că este frustrant să vezi că guvernele acordă prioritate conservării naturii din cauza constrângerilor financiare. „Biodiversitatea nu este ceva „drăguț de avut” – „este un element esențial al acțiunilor privind schimbările climatice, sănătatea și bunăstarea și producția durabilă de alimente”, spune el. „Fără acțiune, planeta noastră se va epuiza și mai mult în deceniile următoare. Vom avea mai mulți oameni înfometați care trăiesc într-o lume cu un climat mai puțin stabil și cu evenimente meteorologice mai extreme.”
Profesorul Rick Stafford de la Universitatea Bournemouth, care este președintele comitetului de politică al Societății Ecologice Britanice, spune că a urmărit declinul speciilor cheie pe care le studiază. A făcut pentru prima dată scufundări cu rechini pe recifele din Indonezia acum 20 de ani. Acum, „au dispărut complet, nu doar în Indonezia, ci și în alte locuri”. Absența lor este „noua normalitate”, spune el, dar poate avea efecte în cascadă pentru ecosistemele marine.
Recifele de corali sunt importante pepiniere de pești și ajută la hrănirea a peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume. Stafford este de acord că biodiversitatea nu este doar ceva „drăguț de avut””. „Este de fapt un lucru esențial”, spune el.
El spune că oamenii nu înțeleg urgența: „Suntem foarte aproape de acele tipuri de limite critice în care nu vom putea recupera acea biodiversitate. Acest lucru are efecte foarte mari asupra societății și nu este vorba doar de a putea vedea niște fluturi.”
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
