„Războaiele foamei” vor fi mai mari decât conflictele sângeroase pentru petrol, avertizează o mare companie din industria agricolă
Tensiunile geopolitice și schimbările climatice vor duce la războaie purtate pentru sursele de hrană ce vor fi mai mari decât războaiele care s-au dat pentru petrol, avertizează șeful uneia dintre cele mai mari companii de comerț cu produse agricole din lume, potrivit Financial Times.
„Am purtat multe războaie pentru petrol. Vom lupta războaie și mai mari pentru alimente și apă”, a spus Sunny Verghese, directorul executiv al Olam Agri, o casă de comerț agroalimentar cu sediul în Singapore.
Într-un discurs susținut la conferința Redburn Atlantic și Rothschild de săptămâna trecută, Verghese a avertizat că barierele comerciale impuse de guvernele care încearcă să își mărească proviziile interne de alimente a exacerbat inflația produselor alimentare.
Marii comercianți de produse agricole, care au obținut profituri record în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, iar prețurile la alimente au explodat, au fost acuzați că accentuează inflația prețurilor la alimente prin impunerea unor marje comerciale menite să sporească profitul.
Varghese, însă, susține că inflația ridicată a prețurilor la alimente este o consecință parțială a intervenției guvernelor. Proliferarea barierelor comerciale netarifare în 2022 (1.266 la număr, în 154 de țări) ca răspuns la declanșarea războiului „a creat un dezechilibru exagerat între cerere și ofertă”.
Țările mai bogate au început să își facă provizii cu mărfuri strategice, ceea ce a dus la o cerere exagerată și, în consecință, la prețuri mai mari, potrivit lui Verghese. „India, China, toată lumea are rezerve suplimentare. Asta alimentează problema globală.”
Prețurile la alimente au început să crească odată cu pandemia de Covid-19 și au explodat după ce Rusia a invadat Ucraina, în timp ce unii exportatori de grâne și îngrășăminte au fost blocați din cauza conflictului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La toate acestea se adaugă și schimbările climatice care afectează mult producția agricolă globală, ceea ce a făcut ca tot mai multe guverne să apeleze la politici protecționiste.
În 2022, Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier pentru a proteja piața locală, în timp ce India a impus restricții la exportul anumitor tipuri de orez în încercarea de a reduce prețurile pe piața internă înainte de alegerile parlamentare.
Aceste măsuri sunt exact ceea ce nu trebuie, potrivit lui Varghese, care avertizează că trendul politicilor protecționiste va continua.
Industria agroalimentară, care furnizează ingrediente, furaje și fibre unor branduri globale, de la Nestlé până la Unilever, a avut un an dificil.
Olam Agri, care prelucrează și comercializează cereale, semințe oleaginoase, ulei comestibil, orez și bumbac și are o prezență mare pe piețele din Asia și Africa, a fost investigată de autoritățile din Nigeria anul trecut după ce au apărut rapoarte în presă care acuzau compania de implicare într-o fraudă de miliarde de dolari.
Verghese i-a îndemnat pe directorii din sectorul bunurilor de larg consum prezenți la conferință, inclusiv pe șefii giganților Coca-Cola și Associated British Foods, să „se trezească” și să contribuie mai mult la lupta contra schimbărilor climatice.
Guvernele ar trebui să taxeze emiterea de dioxid de carbon, a propus Verghese. „Carbonul este la liber în prezent, așa că poluăm fără nicio limită”.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
