Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinți ai lunii decembrie din calendarul ortodox. Este cunoscut drept ocrotitor al copiilor, dar și al celor acuzați pe nedrept și al călătorilor. Astăzi, 6 decembrie, în mai multe zone din țară, oamenii urmează mai multe tradiții și obiceiuri pentru a-l cinsti pe Sfântul Ierarh Nicolae.
Sfântul Ierarh s-a născut în jurul anului 280, în localitatea Piatra Lichiei și a trecut la cele veșnice în jurul anului 345, în localitatea Mira (astăzi Kocademre, Turcia). Este prăznuit pentru cinstire pe data de 6 decembrie, deoarece în această zi, potrivit scrierilor bisericești, i-a apărut în vis Sfântului Împărat Constantin cel Mare, cerându-i să ierte trei persoane nevinovate care urmau să fie omorâte următoarea zi.
Cine a fost Sfântul Nicolae
Ierarhul a trăit în vremea împăraților romani Dioclețian (284-305) și Maximian (265-305). Părinții săi, Teofan și Nona, au fost credincioși, cu o situație materială bună, care și-au lăsat întreaga avere singurului lor fiu, Nicolae. A fost educat creștin și încă de mic s-a arătat a fi un ales al lui Dumnezeu, care a ales să studieze și să mediteze prodund asupra textelor Sfintei Scripturi și a Sfintelor Evanghelii.
După ce, în urma unei călători în Locurile Sfinte, din Israel și Egipt, s-a întors sporit în evlavie și în înțelepciune, Sfântul a fost hirotonit preot, ulterior episcop al cetății Mira din ținutul Lichia. Răspândea Evanghelia în orice împrejurare și ajuta toate persoanele care îi veneau în cale, de la bolnavi, sărmani, la oameni nevinovați și slabi.
În timpul marilor prigonitori ai credinţei creştine, împăraţii romani Diocleţian şi Maximian, Sfântul Nicolae a avut mult de suferit. El a fost întemnițat ani la rând, suferind bătăi și torturi pentru credința sa. A fost eliberat abia în anul 313, în urma decretului de la Milan dat de Sfântul Împărat Constantin.
Întreaga viață și-a dedicat-o iubirii de Dumnezeu, de Hristos, și iubirii de oameni, încercând să facă numai fapte de milostenie și sprijinire necontenită a celor sărmani.
Din iubire de oameni s-a întrupat, a flămânzit şi a însetat, a primit insulte, bătăi şi scuipări, sfârşind prin moartea ruşinoasă de pe Cruce, Sfântul Nicolae „şi-a pus sufletul pentru poporul său" (Condac).
Este văzut drept un chip blând care, prin faptele sale, este mereu aproape de cei nevoiași. Un sfânt puternic, bun, înțelept și prietenos, care, până la sfârșitul veacurilor sale, a ajutat viețile omenești ale celor din-naintea sa.
Moaștele Sfântului Nicolae
După o viaţă plină de vrednicii, a trecut în veşnicie la 6 decembrie 343, sfintele sale moaşte petrecând o vreme la Mira (până în sec. VIII), apoi la Bari - Italia, duse aici din cauza năvălirii saracinilor (turci), iar din anul 1967, prin înţelegere frăţească între Papa Paul al VIlea şi Patriarhul Atenagora, o parte dintre ele au fost readuse în Orient, la Constantinopol.
Mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în România, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
Minunile Sfântului Nicolae
Potrivit scrierilor vechi, se spune că Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi. El a salvat Mira Lichiei de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul în cetatea Mirei.
Una dintre cele mai cunoscute fapte ale Sfântului este minunea cu bărbatul care avea trei fete şi care, din cauza situației materiale precare, era hotărât să-şi ofere fetele spre desfrânare. Potrivit scrierilor vechi, se spune că, seara, ori de câte ori gândul bărbatului îi revenea, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzare
De asemenea, o altă minune consemnează faptul că în vremea împăratului Constantin, trei tineri, cărora li se spunea voievozi (guvernatori locali) au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Au fost închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae
Conform tradiţiilor populare, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii. El îi ajută pe toţi cei nevoiaşi, orfani şi femei singure (văduve), și este considerat stăpânul apelor, salvatorul corăbierilor de la înec și protectorul soldaților pe timp de război.
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele deoarece Mos Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri. Copiii mai neascultători primesc lângă dar şi o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor.
În popor se crede că, din ziua de 6 decembrie începe iarna cu adevărat. În această zi, Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.
Potrivit tradiției, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă, Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.
Un alt obicei care se mai respectă la sate, în unele zone ale țării, este ca, în ziua de Sfântul Nicolae, băieții tineri să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.
Sărbătoarea de Sfântul Nicolae pică în Postul Crăciunului, așa că astăzi este zi cu dezlegare la pește.
Editor : C.S.
