Cum va arăta școala în viitor
După ce am analizat învățământul din ultimul veac, privim spre viitor și ne întrebăm cum ar trebui să arate școala. Ce lipsește educației ca să ne găsim mai ușor drumul în viață? De ce fel de lecții avem nevoie și cum ar trebui să fie predate? Astăzi ne imaginăm cum va fi școala viitorului! Unde suntem și încotro ne îndreptăm? Se va schimba, vreodată, în bine, învățământul românesc?
VIOLETA DASCĂLU, DIRECTOAREA ȘCOLII „FERDINAND” din Capitală: În educație nu ar trebui să ne jucăm atât de des cu schimbările.
ŞERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar): Cum vrei să fii, pe val sau sub val? Noi dacă continuăm pe anumite linii pe care mergem acum vom fi sub val.
După 28 de ani de reforme, învățământul românesc se află pe marginea prăpastiei! Semnalele venite dinspre institutiile europene care măsoară calitatea educației din România sunt dintre cele mai îngrijorătoare. Elevii din țara noastră sunt la coada tuturor clasamentelor.
ŞERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP : Ținta europeană pentru părăsirea timpurie a școlii, pentru 2020, este 10%. La nivelul Uniunii Europene. Or, în România, în mediul urban, ținta asta este atinsă acum. Deci în mediul urban, rata de părăsire timpurie a școlii este de 10%. În schimb, în mediul rural este de trei ori mai mare. Deci în medie, unul din trei copii, în mediul rural - și sunt 40% care învață acolo, părăsește școala înainte să finalizeze învățământul obligatoriu.
În acest context este greu de anticipat ce se va întâmpla cu școala românească în următorii 20-30 de ani. Experții în educație susțin că preluarea unui sistem de succes, pe care să nu îl modificăm de fiecare dată când se schimbă ministrul educației, reprezintă singura alternativă.
VIOLETA DASCĂLU, DIRECTOAREA ȘCOLII FERDINAND. Clar că ce se va întâmpla în țara noastră va fi aliniat cumva sau va un trend mondial. Nu se va întâmpla doar în România.
ȘERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP: Întreaga societate devine sursă de educație. De aceea se vorbește nu doar de live long learning, ci și de life white learning, adică învățare nu doar pe parcursul vieții, ci și în în toate situațiile de viață.
CLAUDIA MATACHE, DIRECTOAREA ȘCOLII NR. 24 București: Profesorul nu va mai fi acel transmițător de cunoștințe, ci facilitator în procesul de învățare.
VIOLETA DASCĂLU, DIRECTOAREA ȘCOLII FERDINAND: Școala va trebui să devină, după părerea mea, spațiul în care copilul trebuie să învețe să selecteze informația. Să o prelucreze.
Profesorii cu viziune apelează tot mai des la metode de predare inovative. Dintre toate, una este atât pe placul cadrelor didactice, dar și al elevilor, susțin cei care analizează calitatea educației din școlile românești.
ȘERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP: Clasa pe dos, flip learning.... Adică te informezi acasă, predarea în sens clasic se face acasă și temele se fac la școala. Înainte de lecție profesorul îți spune informează-te despre următorul subiect. Vii cu lecțiile învățate și în clasă discuți și înveți.
VIOLETA DASCĂLU, DIRECTOAREA ȘCOLII FERDINAND: El, elevul, ar trebui să înțeleagă că în spatele unei teme sau tema aceea o poate face dezvoltând ceva... Propunând autorităților ceva. El trebuie să se transforme într-o persoană foarte dinamică și activă. Și conectată și colaborativă.
Ceea ce astăzi este la modă... peste câțiva ani nu mai interesează pe nimeni. Așadar, elevii trebuie să poată să facă alegerea potrivită pentru ei.
ȘERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP: Indiferent în ce societate vei trăi și ce meserie vei avea, trebuie să știi să comunici în limba maternă. Trebuie să comunici în una, două, de preferința cât mai multe limbi străine.
Cum își imaginează copiii școala viitorului?
„Eu cred că școala viitorului va arăta mult mai tehnologizată. Nu vom mai avea caiete, vom lucra de pe telefoane. Iar manualele cred că vor dispărea, la fel ca și caietele”.
„Să fie totul holografic. Adică vom avea niște butoane și am sta acasă. (…) și s-ar face un fel de școală holografică”.
„Cred că nu ar dispărea doamna profesoară, ca să ne indice, sau... creioanele”.
CLAUDIA MATACHE, DIRECTOAREA ȘCOLII NR. 24: Eu totuși văd profesorul real, nu virtual, într-o sală de clasă reală, lângă copii reali. Să poată să aibă contact nemijlocit cu aceștia.
Dacă în țări ca Finlanda, Anglia, Franța sau Polonia specialiștii din educație adopta politici coerente și întinse pe durata mai multor cicluri de învățământ, la noi, lucrurile se schimbă repede și prost.
ȘERBAN IOSIFESCU, DIRECTOR ARACIP: Este clar și a devenit clar de vreo 10-15 ani că noi îi pregătim pentru copii să trăiască într-o societate despre care noi nu știm cum arată.
VIOLETA DASCĂLU, DIRECTOAREA ȘCOLII FERDINAND: Nu poți să ceri cuiva, nimănui, nimic, dacă tu nu oferi!
Citiți și: A început şcoala. Ce schimbări sunt anul acesta în învăţământ
20 de miniștri ai Educației în 30 de ani: sute de modificări, nicio reformă solidă
Cum se făcea școală în urmă cu 100 de ani
Spiru Haret, un ministru legendar. Reformele gândite de el au dublat numărul ştiutorilor de carte
Educația, prioritate în România regală. Cum și în cât timp s-a construit liceul „Lazăr”
100 de ani de educație în România. Cum era școala în comunism
Educația în postcomunism. Reforme multe, carte puțină
Reportaj Digi24 în Finlanda. Secretele celui mai renumit sistem de educație
Reportaj dintr-o școală finlandeză. Cât de importantă este comunicarea
În cel mai de succes sistem de învățământ elevii se adresează profesorilor pe prenume
Performanţele unui sistem de educaţie în care elevii aleg ce să învețe
Țara cu cei mai fericiţi elevi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
