România a început procesul transparentizării activității administrației publice locale și centrale, realitate ce se reflectă inclusiv prin adoptarea și implementarea legilor nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, precum și legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.
Aceste instrumente legislative au devenit realitate pentru a reflecta, încă o dată, faptul că în centrul activității administrației publice trebuie să fie cetățeanul. Este greu de perceput un asemenea obiectiv fără să avem o informare permanentă a cetățenilor, fără ca aceștia să cunoască clar ce decizii sunt luate cu impact asupra vieții lor, dar, mai ales, fără implicarea lor concretă în momentul luării acestor decizii.
Cu toate că în România drepturile cetățenești provenite din implementarea legii 52/2003 sunt în vigoare de aproximativ două decenii, în prezent participarea cetățenilor la procesul decizional rămâne una fragmentată și inaccesibilă în practică pentru multe categorii de români.
Comisia Europeană menționează, referindu-se la transparența decizională în România, într-o analiză din anul 2018[1] faptul că, la mai bine de 13 ani de la momentul adoptării legii nr. 52/2003, multe autorități publice locale și centrale nu publică proiecte de acte normative și nu au mecanisme proprii de gestionare a procesului de consultare publică.
De asemenea, OCDE în cadrul Evaluării guvernanței publice a țării noastre[2] menționează faptul că la nivel național există consultările la care participa un număr foarte limitat de ONG-uri active.
Consiliul Europei, în cadrul raportului din anul 2019[3] privind participarea la procesul decizional de la nivelul României menționează drept recomandare expresă creșterea capacității de răspuns în cadrul consultărilor publice și încurajarea societății civile să participe la procesul decizional.
Inclusiv România a adoptat numeroase strategii care prevăd obiective clare în direcția creșterii transparenței decizionale. În acest sens, trebuie menționate:
a) Parteneriatul pentru o guvernare deschisă - planul național de acțiune 2018-2020
b) Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020
c) Strategia națională anticorupție pentru perioada 2016-2020
În acest moment, în România, pentru a putea urmări proiectele de acte normative puse în dezbatere, cetățenii sunt nevoiți să consulte zeci de site-uri ale instituțiilor și ale autorităților publice unde sunt făcute publice astfel de informații. Mai mult decât atât, multe autorități încarcă pe site-ul propriu proiectele de acte normative în format PDF scanat, lucru ce face imposibilă funcția de căutare sau de copiere a unui text din documentul în cauză. Publicarea PDF-urilor scanate, pe lângă faptul că duce la o folosire ineficientă a respectivului document, face imposibilă sau foarte dificilă de accesat informația de către persoanele nevăzătoare. Persoanele nevăzătoare folosesc instrumente digitale care pot citi textele selectate. Cu toate acestea, PDF-urile scanate sunt percepute drept imagini, iar nu texte, lucru care duce, în cele mai multe cazuri, la imposibilitatea acestor persoane de a citi documentele în cauză. Acestea sunt doar câteva exemple în ceea ce privește posibile îmbunătățiri ale cadrului legislativ actual.
Realitatea actuală a determinat limitarea, în mare parte, a participării active a cetățenilor în cadrul procesului de adoptare a proiectelor de acte normative.
Pentru optimizarea transparenței decizionale și a participării cetățenești la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative, instrumentele și procesul prevăzut în cadrul legii 52/2003 trebuie să fie îmbunătățite.
În acest context, am depus alături de colegii mei deputați, Sabin Sărmaș, Oana Cambera, Cătălin Teniță și Monica Berescu, un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională pentru optimizarea participării cetăţeneşti la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative.
Care sunt prevederile principale incluse în acest proiect?
- Crearea unei platforme naționale de transparență decizională la nivel național, în care toate autoritățile administrației publice locale și centrale să publice toate proiectele actelor normative
- Îmbunătățirea calității documentelor postate și publicarea noilor documente în format editabil, această condiție fiind aplicată tuturor site-urilor instituțiilor publice; astfel, cetățenii, societatea civilă și membrii instituțiilor vor putea prelua și căuta cu ușurință informația distribuită.
- Autoritățile publice care au resursele necesare precum accesul la internet vor desfășura ședințele publice de dezbateri a proiectelor de acte normative și în mediul online, acestea fiind accesibile live de pe site-ul tuturor instituțiilor.
Existența unei platforme la nivel național pentru publicarea proiectelor de acte normative, publicarea acestor documente într-un format editabil și existența unor sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații sunt modificările de la care începem pentru a perfecta un proces, la acest moment, în multe cazuri, ineficient.
Astfel, există cel puțin 3 categorii de beneficiari pentru care îmbunătățirea transparenței decizionale joacă un rol esențial:
a) Cetățenii activi care își doresc să contribuie la o societate condusă după reguli clare, corecte, care să reflecte interesele comunității
b) ONG-urile și grupurile civice care de ani de zile se implică cu pasiune și determinare în realizarea proiectelor la nivel local și național, în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor
c) Specialiștii care au cunoștințele necesare și, nu de puține ori, și dorința de a ajuta la redactarea unor proiecte de acte normative care să fie implementate cu succes.
Pentru aceste trei categorii de beneficiari, transparența decizională, așa cum este ea reflectată astăzi, nu a reprezentat întotdeauna un proces în care au putut să-și facă vocea auzită. Modificări ale legii 52/2003 în ideea eficientizării și creșterii accesului la procesul de dezbatere a proiectelor de acte normative reprezintă un pas mare pentru a crește, la final, calitatea actelor normative adoptate.
Nu în ultimul rând, prin implementarea unor modificări asupra legii nr. 52/2003 care să aibă drept rezultat îmbunătățirea transparenței decizionale, România se alătura unui trend european în acest sens, chiar putând ajunge să fie un exemplu de bune practici la acest capitol.
