Croația și-a propus să se numere printre primele 20 de ţări vizitate de turişti
Dubrovnik, lacurile de la Plitvitse, Hvar, Rovinj, Korciula, palatul lui Diocleţian sunt doar câteva din multele atracţii ale Croaţiei, atât vara, cât şi iarna. Turismul în Croaţia contribuie cu 15,4% la PIB-ul ţării, faţă de 1,4% în România în 2011.
Conform datelor oficiale croate, veniturile ţării provenite din turism au crescut anul trecut cu 3,2% faţă de anul precedent, şi au ajuns la 6,8 miliarde euro. Autorităţile contează pe un ritm de creştere cel puţin similar anul acesta, având în vedere simplificarea procedurilor de intrare în ţară, ca urmare a aderării la spaţiul european. Dar croaţii nu se mulţumesc cu atât. Au adoptat o strategie care are ca perspectivă anul 2020.
„Avem un ţel foarte clar: să fim printre primele 20 cele mai competitive ţări turistice din lume. Asta înseamnă că trebuie să creştem şi să investim aproximativ 7 miliarde de euro în noi servicii, înseamnă că trebuie să creştem calitatea şi cea mai mare parte a acestor bani va fi investită în cazare, hoteluri, a căror structură trebuie să o schimbăm de la 13% cât avem acum, la 18%”, a explicat Darko Lorencin, ministrul Turismului din Croaţia.
Dincolo de încasările la buget, dezvoltarea acestui sector este importantă şi pentru creşterea numărului locurilor de muncă. Dar pentru aceasta trebuie rezolvată şi problema caracterului sezonier al turismului, iar soluţii există.
„Prin investiţii vom creşte capacitatea, vom crea aproximativ 30.000 de locuri noi de muncă, până în 2020, 20.000 în noile facilităţi şi 10.000 în cele pe care le reconstruim. Toate acestea se vor face alături cu investiţii în parcuri tematice, produse speciale precum ciclismul, terenuri de golf, recreere şi sport. Intenţia noastră este ca odată cu aceste investiţii, cu această creştere a calităţii, să creştem consumul turistic per total, practic să-l dublăm, de la 7 miliarde astăzi, până la 12- 14 miliarde”, a mai spus ministrul croat al Turismului.
Toate acestea nu sunt noutăţi, au fost aplicate şi în alte ţări. Partea mai dificilă este însă pregătirea necesară pentru ca toate aceste servicii să funcţioneze ireproşabil, să fie la o calitate suficient de înaltă, care să îi determine pe turişti să revină în fiecare an. În acest efort un sprijin fundamental îl oferă fondurile europene.
„Contăm mult pe fondurile structurale, acum suntem în faza în care programăm operaţiunile. Croaţia are 11 priorităţi, care sunt grupate în 7 grupuri distincte şi în fiecare dintre ele turismul este prezent într-o măsură mai mare sau mai mică. Apoi fondurile sociale, acestea sunt interesante pentru că vorbim despre resurse umane şi în turism fără resurse umane este practic imposibil să dezvolţi ceva. Totul începe şi se termină cu resursele umane”, a afirmat Darko Lorencin, ministrul Turismului din Croaţia.
Din 1283, timp de 500 de ani, Rovinj a fost unul din cele mai importante oraşe din peninsula Istria, guvernate de republica de la Veneţia. Astăzi este principala atracţie turistică a Croaţiei. Atuurile sale sunt arhitectura şi atmosfera medievală păstrate impecabil.
„Avem un patrimoniu care este un binom constituit de frumuseţea oraşului vechi şi de frumuseţea coastei adriatice. Cum am reuşit să menţinem frumuseţea oraşului vechi? Pur şi simplu trăind, am ştiut să ne menţinem ţesutul social diferit de alte oraşe ale Istriei, am menţinut intact ţesutul social adevărat, care are origini istorice, dar mai ales am ştiut să trasăm planuri strategice de prezervare nu doar a oraşului vechi, aspectul artistic, arhitectonic, urban, dar şi păstrarea frumuseţii naturii pe care o avem în zonă”, a povestit Marino Budicin, vice-primar în Rovijn.
Statisticile sunt impresionante: în fiecare an, Rovinj a depăşit 3 milioane de rezervări, un record în turismul croat. Secretul lor este unul banal: nu au niciun secret. Este vorba doar de măsuri simple, care mai devreme sau mai târziu îi vor atrage şi pe turiştii români.
„Nu avem strategii particulare. Avem o strategie care funcţionează pentru toate tipurile de turişti, indiferent de ţara din care vin. Care este strategia, să oferim oaspeţilor un oraş curat, să le oferim capacităţi de cazare de înaltă calitate şi mai ales să îi atragem pe turişti, şi pe cei români, care să se simtă bineveniţi la Rovijn, prin ospitalitatea noastră tradiţională. Cu siguranţă oaspeţii români nu fac încă parte din structura turismului nostru, dar odată cu intrarea Croaţiei în Europa, probabil va fi o piaţă de descoperit”, a mai mărturisit Marino Budicin.
Bineînţeles, întotdeauna sunt lucruri de făcut şi de îmbunătăţit. Conducerea oraşului Rovinj este însă pregătită pentru accesarea fondurilor europene care le stau la dispoziţie de la 1 iulie. Ei ştiu exact ce vor finanţa din ele.
„Aş spune că cele trei proiecte principale sunt cele legate de infrastructură. Infrastructura comunală, vrem să avem ape mai curate, vrem să avem canalizare adecvată normelor europene. Apoi avem un proiect de valorizare a resursei noastre naturale, parcul forestier din Punta Correnti, un parc de 60 de hectare, şi mai avem un proiect de relansare a economiei, mai ales proiectele legate de antreprenoriat, avem o zonă industrială care ar putea fi relansată cu fonduri europene şi apoi mai avem două proiecte care ţin de cultură şi sunt legate şi de turism şi de reconstrucţia teatrului nostru istoric şi de creare a unui centru de excelenţă care ar trebui să opereze în sectorul turistic care este un sector important al economiei noastre”, a mai spus Marino Budicin.
Cei din Rovinj spun că nu fac pregătiri speciale pentru intrarea în Uniune. Ei consideră că aparţin de secole lumii occidentale, doar că astăzi i se spune Uniunea Europeană. În Rovinj, toate inscripţiile, inclusiv cele oficiale, sunt afişate şi în italiană, iar locuitorii vorbesc perfect italiana. Arealul adriatic şi mediteranean nu a avut graniţe culturale, iar acum va dispărea şi cea politică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
