Noi semnale pozitive din Austria privind aderarea României la Schengen, după reuniunea de la Budapesta. Când va fi votul decisiv

Data actualizării: Data publicării:
profimedia-0937519390
De la stânga la dreapta: ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, și ministrul bulgar de interne, Atanas Ilkov, la reuniunea de la Budapesta Foto: Profimedia

Austria şi-a arătat, vineri, disponibilitatea de a ridica dreptul de veto în privinţa aderării complete a României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o lungă aşteptare, transmite AFP, citată de Agerpres.

În doi ani, „am consolidat protecţia frontierelor externe”, iar „imigraţia ilegală a ajuns aproape de zero” în Austria, şi-a exprimat satisfacţia ministrul de interne austriac Gerhard Karner, după o reuniune la Budapesta, care a avut ca subiect principal intrarea României și a Bulgariei în Schengen.

„Aşadar, a fost făcut un nou pas important în vederea votării pe 12 decembrie”, a adăugat ministrul austriac, cu referire la următoarea reuniune a miniştrilor de interne din UE, care ar putea marca intrarea deplină a celor două ţări la începutul anului 2025.

Miniştrii celor trei ţări în cauză s-au întâlnit în Ungaria, care prezidează Consiliul Uniunii Europene până la sfârşitul anului, pentru a face un bilanţ al progreselor înregistrate pentru ca Viena să dea undă verde.

Acceptarea parțială a aderării

Din 2022, Austria s-a opus extinderii zonei de liberă circulaţie pentru a protesta împotriva a ceea ce a considerat a fi un număr prea mare de intrări ilegale pe teritoriul său, un simptom, conform Vienei, al disfuncţionalităţilor la frontierele externe.

Viena a acceptat în cele din urmă o aderare parţială pentru Sofia şi Bucureşti în martie, limitată la aeroporturi şi porturi, şi a stabilit o foaie de parcurs pentru o posibilă extindere la frontierele terestre.

Acordul publicat vineri prevede controale temporare „pe o perioadă iniţială de şase luni, cu scopul de a minimiza potenţiala modificare a rutelor de migraţie care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Premierul român Marcel Ciolacu s-a declarat „încrezător că pasul final va fi făcut în curând”, într-un mesaj pe reţeaua de socializare X, precizează AFP.

„Vă mulţumim din nou pentru încrederea ce ne-a fost acordată, vom fi la înălţime”, a adăugat ministrul bulgar de interne Atanas Ilkov, în timp ce s-a decis un contingent comun pentru protecţia frontierei cu Turcia.

De la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „a salutat rezultatul pozitiv al discuţiilor informale", făcând referire de acum la decizia din 12 decembrie.

Creat în 1985, spaţiul Schengen include 25 din cele 27 de ţări membre ale UE, precum şi statele vecine asociate Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Peste 400 de milioane de persoane pot călători în principiu fără a fi supuse controalelor la frontieră.

Editor : Ana Petrescu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri