La nivel European există opinii diferite față de mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Benjamin Netanyahu. Deja premierul Viktor Orban l-a invitat în Ungaria pe Netanyahu, dându-i garanții că nu va fi arestat, în timp ce poziția Marii Britanii e neclară, în ciuda declarațiilor. În rest unele țări ale continentului european spun, categoric, „da”, iar altele mai examinează problema.
Teoretic, mandatul CPI înseamnă că Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant ar putea fi arestați dacă călătoresc în oricare dintre cele peste 120 de țări care sunt parte a acestuia. Practic, e puțin altfel.
Curtea Penală Internațională (CPI) a făcut un anunț-șoc, joi, când a emis mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război în Gaza, scrie Politico.
Biroul lui Netanyahu a descris acuzațiile într-o declarație de joi drept „minciuni absurde și false” și a declarat că judecătorii care au emis mandatul au fost „motivați de ura antisemită față de Israel”.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a calificat hotărârea drept „scandaloasă” și a promis că va fi „întotdeauna alături de Israel împotriva amenințărilor la adresa securității sale”. Totuși, Statele Unite nu sunt semnatare ale CPI.
Mai multe guverne din Europa au semnalat deja că este posibil să nu îl aresteze pe liderul israelian dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor. Sau dimpotrivă.
Marea Britanie: poziție neclară, dar înclină spre „da”
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a confirmat că Marea Britanie „își va respecta obligațiile legale”, dar a adăugat: „Nu vom intra în ipoteze”, atunci când a fost întrebat dacă Netanyahu ar fi arestat, dacă ar veni în Marea Britanie.
„Investigațiile Curții Penale Internaționale devin rareori o problemă pentru procesele juridice sau de aplicare a legii britanice sau pentru guvernul britanic”, a declarat ministrul de interne Yvette Cooper.
Emily Thornberry, președintele laburist al Comisiei pentru afaceri externe din parlament, a fost mai categorică. „Dacă Netanyahu vine în Marea Britanie, obligația noastră în temeiul Convenției de la Roma ar fi să îl arestăm în temeiul mandatului emis de CPI”, a declarat ea. „Nu este chiar o chestiune de „ar trebui”, ci suntem obligați să o facem pentru că suntem membri ai CPI”. BBC crede că ân final răspunsul va fi „da”.
Țări unde va fi arestat
Irlanda. Premierul irlandez Simon Harris a răspuns „Da, absolut”, când a fost întrebat dacă Irlanda îl va aresta pe Netanyahu. „Susținem instanțele internaționale și aplicăm mandatele lor”, a spus el.
Țările de jos. Ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, a declarat că Olanda se va conforma mandatului CPI și îl va aresta pe Netanyahu dacă acesta va intra în țară. „Țările de Jos implementează Statutul de la Roma sută la sută”, a declarat el, referindu-se la tratatul fondator al Curții de la Haga.
Veldkamp trebuia să viziteze Israelul săptămâna viitoare, dar călătoria sa a fost anulată de ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar, din cauza comentariilor sale de susținere a hotărârii.
Belgia. „Lupta împotriva impunității oriunde sunt comise crime este o prioritate pentru Belgia, care sprijină pe deplin activitatea [CPI]”, a declarat Ministerul de Externe al Belgiei. „Cei responsabili pentru crimele comise în Israel și Gaza trebuie să fie urmăriți la cel mai înalt nivel, indiferent de cine le-a comis”.
Viceprim-ministrul belgian Petra De Sutter a declarat că „Europa trebuie să se conformeze” hotărârii CPI și „să mențină aceste mandate de arestare”.
Spania. „Spania respectă decizia Curții Penale Internaționale și își va respecta angajamentele și obligațiile în legătură cu Statutul de la Roma și cu dreptul internațional”, au declarat oficiali guvernamentali pentru presa spaniolă.
Ministrul spaniol al Muncii, Yolanda Díaz, a salutat, de asemenea, decizia CPI, afirmând că Madridul este întotdeauna „de partea justiției și a dreptului internațional”. „Genocidul poporului palestinian nu poate rămâne nepedepsit”, a adăugat ea.
Austria. Ministerul de Externe al Austriei a calificat hotărârea CPI drept „absolut de neînțeles”. Cu toate acestea, a declarat că autoritățile nu vor avea de ales decât să îl aresteze pe Netanyahu. „Dreptul internațional nu este negociabil și se aplică peste tot”, a spus el.
Slovenia. „Slovenia respectă decizia CPI privind mandatele de arestare pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității și se va conforma pe deplin acesteia”, a declarat prim-ministrul Robert Golob.
Portugalia. Ministrul portughez de externe, Paulo Rangel, a afirmat vineri că ţara sa îşi va respecta obligaţiile faţă de Curtea Penală Internaţională (CPI), dacă va fi cazul. "Portugalia este un stat de drept, Portugalia este un stat care îşi respectă obligaţiile internaţionale şi atunci când a fost făcută această acuzaţie, am avut ocazia să spun că Portugalia este evident obligată, respectând independenţa deciziilor Curţii Internaţionale", a spus Rangel.
Țări unde nu va fi arestat: Ungaria
Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că nu numai că va sfida instanța, dar vrea să întindă covorul roșu pentru Netanyahu, invitându-l pe liderul israelian la Budapesta.
„Acest lucru este greșit în sine”, a declarat Orbán într-un interviu acordat radioului de stat maghiar, referindu-se la hotărâre. „Așadar, nu există nicio altă alegere aici: Trebuie să ne confruntăm cu această decizie și, prin urmare, mai târziu astăzi îl voi invita pe prim-ministrul israelian, domnul Netanyahu, să viziteze Ungaria.”
Țări cu o poziție incertă: Cehia, Germania, Italia, Franța
Cehia. Mai mulți politicieni cehi, inclusiv prim-ministrul, ministrul apărării și ministrul de externe, au criticat decizia CPI. „Decizia nefericită a CPI subminează autoritatea sa în alte cazuri, atunci când echivalează reprezentanții aleși ai unui stat democratic cu liderii unei organizații teroriste islamiste”, a declarat premierul ceh Petr Fiala.
Ministrul apărării, Jana Černochová, a declarat că acuzațiile „ar trebui să fie susținute de dovezi”.
Germania. Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat că Berlinul „examinează exact ce înseamnă [hotărârea CPI] pentru punerea în aplicare în Germania”.
Dar purtătorul de cuvânt principal al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat reporterilor că este „greu de imaginat că ar putea fi efectuate arestări în Germania pe această bază”, referindu-se la mandat.
„Orice acțiune ulterioară ar fi luată doar atunci când o ședere a premierului Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant în Germania este previzibilă”, a adăugat el într-o declarație.
Italia. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că Italia „sprijină CPI”, dar că aceasta „trebuie să joace un rol juridic și nu un rol politic”, adăugând că Roma se gândește cum să „interpreteze” hotărârea.
„Dacă Netanyahu și Gallant ar veni în Italia, ar trebui să îi arestăm”, a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto. Dar el a adăugat: „Cred că sentința CPI este greșită”.
Vicepremierul italian Matteo Salvini și-a exprimat sprijinul total pentru premierul israelian, spunând că, dacă Netanyahu ar veni în Italia, „ar fi binevenit”.
Franța. Decizia CPI „nu este o judecată, ci formalizarea unei acuzații”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe.
„Franța ia act de această decizie. În conformitate cu angajamentul său de lungă durată de a sprijini justiția internațională, ea își reafirmă angajamentul față de activitatea independentă a Curții, în conformitate cu Statutul de la Roma”, a adăugat declarația.
Editor : S.S.
