Românii votează duminică în primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar îngrijorările legate de costul vieţii îi dau șanse de a accede în turul II liderului dreptei radicale, George Simion, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina, scrie agenţia Reuters, care difuzează mai multe materiale legate de scrutinul din România.
România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, organizează un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie pentru înlocuirea preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, care a avut două mandate şi care a fost un aliat ferm al Ucrainei, între cele două scrutine fiind intercalate alegerile parlamentare, la 1 decembrie.
Sondajele de opinie arată că premierul de stânga Marcel Ciolacu, în vârstă de 56 de ani, liderul celui mai mare partid din România, Partidul Social Democrat (PSD), va ajunge în al doilea tur de scrutin, iar George Simion, în vârstă de 38 de ani, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), va fi cel mai probabil al doilea.
Analiştii spun că Ciolacu va câştiga cel mai probabil această confruntare din turul doi, făcând apel la moderaţi şi prezentându-şi experienţa de a conduce România în timpul războiului din vecinătate, dar nu exclud totuşi o victorie a lui Simion, menţionează Reuters, citată de News.ro.
Viitorul preşedinte se va confrunta cu o economie europeană care încetineşte, cu o corecţie fiscală în aşteptare pentru a reduce cel mai mare deficit din UE şi cu presiunea de a susţine obiectivele de cheltuieli ale NATO în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.
„Următorii cinci ani ai României nu sunt despre noi, ci despre contextul internaţional”, a declarat Ciolacu la postul de televiziune Antena 3. „Nu este clar ce turnură va lua războiul din Ucraina. Acum este regional, dar trebuie să fim pregătiţi pentru scenarii negative”, a adăugat el.
„Outsiderul care îşi face loc”
De când Rusia a atacat Ucraina în 2022, România a permis exportul a milioane de tone de cereale prin portul său Constanţa de la Marea Neagră şi a oferit ajutor militar, inclusiv donarea unei baterii de apărare aeriană Patriot.
George Simion a prezentat alegerile ca pe o opţiune între o clasă politică veche, loială intereselor străine, şi el, un outsider care va apăra economia şi suveranitatea României. Un susţinător al lui Trump, el se opune ajutorului militar pentru Ucraina şi a acuzat guvernul de coaliţie că tratează refugiaţii mai bine decât victimele inundaţiilor din ţară. Unii adversari politici îl acuză că ar fi agent rus, o acuzaţie pe care o neagă.
„Am fost numit spion, trădător, pro-rus, la fel ca preşedintele american Donald Trump”, le-a spus Simion marţi susţinătorilor care fluturau steagurile galbene ale AUR în oraşul Târgovişte. „Acestea sunt etichete pe care o clasă politică disperată le-a lipit pe mine. Ei vor să distragă atenţia de la problemele reale, drumurile lipsă, locurile de muncă pierdute, sărăcia pe care au creat-o”, a acuzat el.
George Simion, cel mai tânăr candidat la preşedinţia României, îl admiră pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi ar opri ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce retorica sa vocală anti-Bruxelles se potriveşte cu cea a lui Viktor Orban din Ungaria, remarcă Reuters.
Simion, care se opune educaţiei privind Holocaustul şi căsătoriilor homosexuale şi doreşte unirea României cu teritoriile sale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, conduce partidul de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor şi ar putea ajunge în turul doi al alegerilor prezidenţiale care încep duminică.
În vârstă de doar 38 de ani, Simion şi-a văzut partidul - care are cinci ani - trecând de la un grup anti-vaccinare marginal în timpul pandemiei Covid-19 la principala forţă de opoziţie din România, după ce a mizat pe clasa muncitoare din diaspora, pe tinerii votanţi şi pe nemulţumirea populară faţă de politicienii tradiţionali. Un utilizator fervent al reţelelor sociale, canalul său de TikTok are 10 milioane de aprecieri.
El afirmă că nu este pro-rus, numindu-l pe Vladimir Putin criminal de război, şi susţine statutul de membru al Uniunii Europene al României, deşi condamnă ceea ce el numeşte „bula lacomă şi coruptă” de la Bruxelles. Se opune însă aderării la zona euro.
„Nu vom trimite ajutor militar Ucrainei, iar acest lucru nu ne face pro-ruşi”, a declarat Simion, miercuri, presei străine de la Bucureşti. „Suntem pentru pace şi sperăm că pacea va fi găsită prin eforturile preşedintelui ales Trump”, a punctat el.
Creştin conservator, el a sprijinit referendumul eşuat din 2018 pentru a schimba Constituţia României astfel încât cuplurile de acelaşi sex să nu se poată căsători vreodată.
„Valorile familiei”
Doi candidaţi de centru-dreapta sunt de asemenea în cursa pentru Cotroceni: preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), care se află în prezent într-o coaliţie de guvernare tensionată cu PSD-ul lui Ciolacu, şi Elena Lasconi, şefa Uniunii Salvaţi România (USR), de opoziţie.
„Rezultatul este încă foarte dificil de prezis din cauza concentraţiei mari de candidaţi şi a divizării votului de centru-dreapta”, spune Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai. Majoritatea candidaţilor, arată el, au făcut campanie cu mesaje în mare parte conservatoare, cum ar fi protejarea valorilor familiei. „Candidaţii principalelor partide au un mesaj foarte generalist, pe de o parte naţiunea, armata, religia şi aşa mai departe. Pe de altă parte, vedem un angajament faţă de Europa, deşi aceasta este văzută mai mult ca o sursă de venituri decât ca o inspiraţie pentru valori”, subliniază profesorul.
Preşedintele României, care poate avea doar două mandate, are un rol semi-executiv, ce include conducerea forţelor armate şi prezidarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cel care decide cu privire la ajutorul militar. Preşedintele reprezintă ţara la summiturile UE şi NATO şi numeşte prim-ministrul, şefii judecătorilor şi procurorilor şi şefii serviciilor secrete.
Iohannis a ajuns la putere în urmă cu un deceniu pe baza promisiunii de a consolida lupta împotriva corupţiei endemice.
Politica externă
În vârstă de 56 de ani şi lider al social-democraţilor de stânga, Marcel Ciolacu conduce în sondajele de opinie, mulţi alegători fiind atraşi de promisiunea sa de stabilitate. Deşi în trecut a refuzat unele reforme ale guvernanţei şi ale sistemului de pensii, cerute de Bruxelles, Ciolacu este un susţinător ferm al aderării României la UE şi NATO şi al parteneriatului strategic cu Statele Unite. El sprijină ferm Ucraina în războiul acesteia împotriva Rusiei. Ciolacu se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi anul trecut a declarat că legalizarea uniunilor civile nu se numără printre priorităţile sale.
Analiştii nu exclud însă şi o surpriză numită George Simion, a cărui victorie ar putea duce la o schimbare bruscă a politicii externe a României - asupra căreia preşedintele semi-executiv are autoritate - împingând-o în direcţia urmată de Ungaria sau de fostul guvern naţionalist al Poloniei, care a intrat frecvent în conflict cu Bruxelles-ul.
Deşi poziţia ostilă a lui Simion faţă de marea minoritate etnică maghiară din România îl diferenţiază de Orban, agenda sa politică, care pune accentul pe „valorile familiei” creştine tradiţionale seamănă adesea cu cea a liderului naţionalist maghiar, notează Reuters.
„Simion visează să restabilească graniţele României de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, care includ zone aflate în prezent în Bulgaria, Moldova şi Ucraina şi a fost declarat persona non grata în ultimele două ţări”, amintește Reuters.
România a fost un aliat puternic al Ucrainei vecine, ajutând la exportul a milioane de tone de cereale, antrenând piloţi de luptă ucraineni şi donând o baterie de apărare aeriană Patriot. Simion a promis să oprească ajutorul militar suplimentar, deşi susţine continuarea sprijinului umanitar şi logistic.
Lasconi, Ciucă şi Geoană
Dintre cei 13 candidaţi rămaşi în cursa pentru preşedinţie, Reuters se mai opreşte asupra a încă trei nume: Elena Lasconi, Nicolae Ciucă şi Mircea Geoană.
În vârstă de 52 de ani, primar al oraşului Câmpulung şi lider al USR, Elena Lasconi este o fostă jurnalistă, care s-a alăturat formaţiunii de centru-dreapta în 2018 şi a devenit şefa partidului în acest an. Singura femeie candidat la preşedinţie clasată în primele cinci locuri în sondajele de opinie, Lasconi crede în creşterea cheltuielilor pentru apărare şi în sprijinirea Ucrainei. Lasconi se poziţionează ca un candidat anti-establishment. Ea doreşte să se facă mai mult pentru a combate corupţia la nivel înalt şi pentru a elimina influenţa politică din sistemul de sănătate şi educaţie. Este pro-UE şi pro-NATO. Este singurul candidat din top 5 care susţine uniunile civile pentru cuplurile de acelaşi sex, deşi se opune legalizării căsătoriei.
În vârstă de 57 de ani, preşedinte al Senatului şi lider al Partidului Liberal de centru-dreapta, care a format un guvern de mare coaliţie cu social-democraţii lui Ciolacu în 2021, Nicolae Ciucă a fost prim-ministru de la sfârşitul anului 2021 până la mijlocul anului 2023. General de armată în retragere, Ciucă a intrat în politică în 2019 şi a fost propulsat rapid către funcţii de conducere în partid şi în guvern, cu sprijinul puternic al preşedintelui în exerciţiu Klaus Iohannis. Ciucă sprijină ferm Ucraina şi este pro-occidental. Profund religios, el se opune legalizării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, precum şi uniunilor civile şi a declarat că UE trebuie să îşi regândească politica privind migraţia.
În vârstă de 66 de ani, Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, candidează ca independent. Fost lider al PSD, el a pierdut alegerile prezidenţiale din 2009. Geoană a declarat că sprijină o soluţie de pace pentru Ucraina, chiar dacă aceasta implică cedarea de teritorii Rusiei, o schimbare faţă de poziţia sa iniţială de oficial NATO, care este determinată de realegerea lui Trump, scrie Reuters. Geoană a spus adesea că vasta sa experienţă politică - ca fost ministru de externe, ambasador la Washington şi oficial NATO - îl face cel mai calificat pentru a fi preşedinte. El susţine că societatea românească nu este pregătită pentru căsătorii sau uniuni civile între persoane de acelaşi sex.
Editor : Liviu Cojan
