Ungaria pierde accesul la fonduri europene, pe măsură ce recesiunea economică se adâncește. Peste 1 miliard de euro se evaporă
Ungaria este pe punctul de a pierde definitiv accesul la puțin peste 1 miliard de euro din banii UE, pe 1 ianuarie, în contextul în care disputele dintre Budapesta și Bruxelles împiedică redresarea economică a țării și subminează eforturile premierului Viktor Orbán de a fi reales în 2026.
Banii au fost blocaţi din cauza încălcării statului de drept, lovind Ungaria într-un moment în care Guvernul are un spațiu de manevră limitat. Deficitul bugetar al țării se ridică la peste 4,5% din PIB în acest an, sporind tensiunile politice. Economia Ungariei s-a contractat cu 0,7% în al treilea trimestru – a doua scădere consecutivă – aruncând economia în recesiune din cauza cererii slabe din sectoarele auto, electronic și farmaceutic, care domină baza sa de producție, potrivit Financial Times.
Din cele 6,3 miliarde de euro blocate de Bruxelles, Budapesta va pierde definitiv 1,04 miliarde de euro, întrucât această sumă trebuie alocată până la sfârșitul anului 2024 sau expiră. Ungaria pierde, de asemenea, 1 milion de euro pe zi din finanțarea UE din cauza tratamentului ilegal aplicat solicitanților de azil, pierderile totale urmând să ajungă la 200 de milioane de euro până la sfârșitul anului.
Acestea se adaugă unei amenzi unice de 200 de milioane de euro impuse de Curtea Europeană de Justiție în iunie, pentru încălcarea regulilor privind azilul și ignorarea unei decizii anterioare.
În total, 19 miliarde de euro din fondurile de redresare post-pandemie și alte resurse UE rămân blocate.
Ministrul ungar pentru Afaceri Europene, János Bóka, a declarat la mijlocul lunii decembrie că retragerea fondurilor europene ar putea fi interpretată drept o „presiune politică”, adăugând că Budapesta va lua măsuri pentru a „remedia această situație discriminatorie”. Guvernul caută, de asemenea, compensații pentru decizia din iunie a Curții Europene de Justiție care a dus la amenzi de milioane de euro, semnalând că relațiile dintre Bruxelles și Budapesta s-au deteriorat.
În orice caz, opoziția din Ungaria a profitat de ocazie pentru a învinovăți Guvernul lui Orbán pentru criza economică.
Péter Magyar, un fost aliat al lui Orbán devenit opozant, al cărui partid a egalat Fidesz în alegerile europene din iunie și conduce acum sondajele de opinie, a spus: „Ați avut 14 ani de putere nelimitată și miliarde de fonduri UE... Acest tren a plecat. Ungurii nu vor mai aștepta. Ajunge!”
Bruxelles și Budapesta au termen până la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajunge la un acord privind un plan fiscal de compromis pentru perioada 2025 -2028, iar UE este pregătită să critice țara dacă nu reduce cheltuielile.
„Va fi multă luptă de putere”, a spus Péter Virovácz, economist senior la ING pentru Ungaria.
Pentru bugetul din 2025, au fost anulate investiții și cheltuieli sociale în valoare de miliarde de euro, majoritatea finanțate din fonduri UE, determinându-l pe Magyar să facă un tur al țării, atrăgând atenția asupra spitalelor în ruină sau a facilităților insuficiente pentru îngrijirea copiilor.
Ministrul Economiei, Márton Nagy, a recunoscut că Guvernul nu poate acoperi complet golul lăsat de finanțarea UE.
„Nu poți spune pur și simplu că vrei un spital nou-nouț, ai nevoie de bani. Pentru asta ai nevoie de creștere economică”, a declarat Nagy pentru Financial Times. „Economia trebuie mai întâi reparată... de ani de zile ne împiedicăm dintr-o criză în alta: Covid, criza energetică, război, acum slăbiciunea economiei germane... Știm cu toții că veniturile din taxe lipsesc, așa că trebuie să le refacem.”
Între timp, Orbán mizează pe investitorii din Asia să umple golul – o politică pe care a numit-o „neutralitate economică”.
Investițiile chineze în Ungaria au crescut semnificativ în ultimii ani, dar puțini cred că acestea pot compensa integral lipsa fondurilor de la Bruxelles.
Înainte ca disputele dintre Bruxelles și Budapesta să se intensifice în 2022, UE era pregătită să finanțeze mai multe proiecte mari de infrastructură în Ungaria. Acestea includeau o legătură feroviară între centrul Budapestei și aeroportul capitalei.
„Am fi putut avea o epocă de aur, cu peste 10 miliarde de euro cheltuiți doar în acest deceniu pentru acest sector”, a declarat Dávid Vitézy, care a condus autoritatea de transport din Budapesta la acea vreme și care a servit ulterior, pentru scurt timp, ca secretar de stat pentru transporturi în Guvernul Orbán. „Am pierdut aproape tot acest potențial.”
„Finanțarea UE reprezintă o parte importantă a investițiilor publice în Ungaria”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times într-un interviu din decembrie, adăugând că „este important ca Ungaria să facă, evident, ceea ce este necesar pentru a asigura disponibilitatea fondurilor.”
