Inflaţia, creşterea fiscalităţii și dobânzile sunt „pericolele” din 2025. Specialist în economie: „Fiți cumpătați!”
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti și specialist în economie, a identificat, miercuri, zece „pericole” pentru anul 2025, între acestea numărându-se inflaţia, creşterea fiscalităţii, dobânzile ridicate și instabilitatea politică. „Fiți cumpătați și tăiați de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt neapărat necesare acum”, recomandă specialistul.
Pe primul loc în lista realizată de profesorul Cristian Păun se numără inflația, „fenomenul macroeconomic cel mai periculos și pentru anul 2025”.
„Când cheltuiești resurse pe care nu le ai, mai ales distribuite pentru consum (salarii, pensii, asistență socială), nu ai cum să ai o creștere de prețuri constantă și consistentă. Deficitul României, ca procent din PIB, poate nu pare mare, dar ca sume absolute este imens. Acele sume nu există în realitate, nu le produce economia reală, se aduc din viitor prin împrumuturi”, arată Păun, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Lista mai cuprinde creșterea fiscalității și dobânzile, care vor rămâne ridicate cât timp deficitul se adâncește și rata inflației crește. Despre prevederile „ordonanței trenuleț”, specialistul afirmă că Guvernul începe anul cu câteva taxe reintroduse (taxa pe stâlp), cu câteva taxe mărite (impozitul pe dividende de 10%), eliminarea de facilități pentru categorii profesionale (IT, construcții, agricultură) și înjumătățirea plafonului pentru microîntreprinderi, care „înseamnă taxe mai multe și mai mari pentru 2025. Probabil vor crește și alte taxe, dar în a doua jumătate a anului, după alegerile prezidențiale (cel mai probabil va crește TVA)”.
Despre dobânzi, Păun afirmă: „Atâta timp cât nu rezolvăm problema deficitului, nu rezolvăm problema inflației, nu putem rezolva nici problema dobânzilor. Una din cele mai puternice relații macroeconomice este cea între inflație și dobândă: cresc prețurile, crește dobânda. Deficitul presează asupra dobânzilor atât indirect (prin inflația pe care o produce) cât și direct, statul concurează mediul privat și persoanele fizice când caută finanțare.”
Un alt pericol identificat de specialist este încetinirea creșterii economice, care „pleacă de la factori interni: fiscalitatea în creștere, lipsa de predictibilitate, inflația, dobânzile mari etc.”, influențată și de principalii parteneri comerciali ai României. „Când apar problemele în țările partenere, comenzile scad (scad exporturile), investițiile încetinesc (a se vedea cazul Varta care a anulat investiția într-o fabrică de baterii în România din motive legate de probleme în Germania). Dacă situația se prelungește sau se acutizează în următoarele luni (să sperăm că nu), pot apărea chiar și retrageri de investiții. Oricum, ele rămân înghețate sau pe nivel de avarie (mai ales cele din Germania, Italia sau Franța)”, explică Păun.
Instabilitatea politică reprezintă, de asemenea, un risc pentru economie, întrucât „Guvernul actual nu are o susținere foarte consistentă, spre deosebire de cele din ultimii ani”, iar „orice reformă sau orice lege importantă din spatele unor reforme vor avea o opoziție mai dură și mai extremistă”. În linie cu acest pericol intră și încetinirea reformelor, având în vedere ascensiunea extremismului.
Recomandări: „Fiți cumpătați!”
Având în vedere aceste „pericole”, Cristian Păun recomandă, și pentru 2025, prudență maximă.
„Investiți mult în voi, specializați-vă și mai mult în cât mai multe lucruri, creșteți capacitatea voastră de reziliență și rezistență la crize. Fiți cumpătați și tăiați de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt neapărat necesare acum (pot fi amânate). Fiți atenți la informațiile și știrile care vizează toate aceste 10 pericole și acționați în consecință. Consolidați-vă rezervele.
Dacă se poate, găsiți noi surse de venit care să completeze sursele existente. Faceți ca și acest an să contribuie decisiv la independența voastră financiară. Evitați creditul de consum, pe cât posibil. Folosiți creditarea doar la nevoie și doar pentru investiții. Mai ales investiții cu valoare adăugată mare, efect de antrenare mare”, conchide specialistul în economie.
