Moneda Chinei a scăzut la minimul ultimelor 16 luni, pe fondul temerilor legate de tarifele lui Trump
Moneda Chinei a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, pe fondul îngrijorărilor privind nivelul și impactul tarifelor comerciale promise de președintele SUA. Taxele cu care Donald Trump a amenințat în ultimele luni ar putea afecta perspectivele de creştere economică pentru a doua cea mai mare economie a lumii.
Renminbi-ul onshore a scăzut miercuri cu 0,1%, la 7,34 yuani pe dolar, cel mai slab nivel din septembrie 2023, deși Banca Populară a Chinei (PBoC) a menţinut un curs fix stabil înaintea inaugurării lui Donald Trump din această lună.
Moneda chineză poate fi tranzacționată într-un interval de 2% faţă de rata zilnică stabilită de Banca Centrală, iar rata de schimb se apropie de limita inferioară a acestui interval de tranzacţionare.
Presiunea de vânzare reflectă parţial temerile că un nou război comercial cu SUA ar reduce exporturile Chinei, care au contribuit la menținerea ritmurilor de creștere economică ale țării în contextul unei cereri interne slabe și al unei crize de lungă durată din sectorul imobiliar.
„Piața este nerăbdătoare și vrea o explozie a renminbi-ului”, a spus Wee Khoon Chong, strateg senior pe piețe la BNY, potrivit Financial Times.
Miercuri, Banca Populară a Chinei a anunţat un curs fix zilnic de 7,1887 yuani pe dolar, aproape neschimbat faţă de cursul de marţi, de 7,1879 yuani. Cu toate acestea, presiunea asupra ratei de schimb a crescut după ce datele economice puternice din SUA au întărit dolarul marţi.
Presiunea de vânzare asupra renminbi-ului este „practic o imagine a politicii comerciale Trump”, a declarat Ju Wang, şeful departamentului de strategie valutară şi rate pentru China la BNP Paribas. „Piața se comportă așa de la alegerile din SUA... Considerăm că multe aspecte au fost deja luate în calcul, dar piața nu vrea să cedeze.”
Banca Centrală vrea să mențină un curs de schimb stabil în timp ce așteaptă mai multă claritate cu privire la politicile comerciale ale lui Trump, au spus analiștii, adăugând că orice relaxare ușoară a cursului fix ar putea risca o vânzare masivă a monedei chineze.
Mai multe scenarii
Prognozele privind impactul tarifelor variază: Goldman Sachs estimează că exporturile Chinei vor scădea cu 0,9% în acest an. Capital Economics prognozează, de asemenea, o scădere clară, în timp ce UBS și Nomura estimează o stagnare.
Alte bănci, inclusiv Morgan Stanley și ING, consideră că exporturile vor continua să crească, dar într-un ritm mult mai lent decât în 2024.
Un sondaj, publicat recent de firma de cercetare FocusEconomics, a estimat o creștere a exporturilor chineze de doar 2% în 2025, în scădere bruscă față de prognoza de 3,9% în noiembrie.
O încetinire a creșterii exporturilor ar apărea într-un moment critic pentru economia Chinei. Beijingul a introdus deja măsuri la sfârșitul lunii septembrie pentru a sprijini prețurile pieței de valori și un pachet destinat administrațiilor locale luna trecută.
Un purtător de cuvânt al Biroului Național de Statistică a declarat în decembrie că mediul extern a devenit „mai complex”.
Ting Lu, economist-șef pentru China la Nomura, a declarat că tarifele ar putea începe să afecteze exporturile Chinei de la mijlocul anului 2025. În absența unor obstacole, precum tarifele cu care Trump amenință, el a prognozat o creștere a exporturilor de 4-5%.
Julian Evans-Pritchard, șeful economiei Chinei la Capital Economics, a sugerat că tarifele la scară largă nu vor fi introduse până în al doilea trimestru al acestui an. El a spus că exporturile vor rămâne „sănătoase” până atunci, dar anticipează o scădere mai accentuată de 3,5% în 2026.
Goldman Sachs a estimat că exporturile vor contribui, în cele din urmă, cu aproape trei sferturi din creșterea totală a PIB-ului în 2024, pe care o prevăd la 4,9%. Economiștii se așteaptă ca această cifră să scadă la 4,5% anul viitor din cauza încetinirii creșterii exporturilor.
Economiștii și-au bazat estimările pentru creșterea exporturilor și a PIB-ului pe o gamă de scenarii tarifare. De exemplu, Barclays estimează un impact de 0,8-1 puncte procentuale asupra PIB-ului din cauza tensiunilor comerciale, cu un scenariu tarifar de 30%.
În cazul tarifelor de 60%, Macquarie a estimat că exporturile totale ale Chinei ar scădea cu 8%, iar PIB-u cu 2 puncte procentuale.
Cu toate acestea, Larry Hu, economist-șef pentru China la Macquarie, a declarat că o estimare privind exporturile este „aproape imposibilă”, având în vedere incertitudinile legate de „dimensiunea, calendarul și implementarea tarifelor”.
Un nou război comercial
Pe măsură ce Donald Trump continuă cu amenințările privind tarifele împotriva Chinei, Beijingul caută să anticipeze acțiunile viitorului președinte american și să aducă Washingtonul la masa negocierilor înainte de izbucnirea unui nou război comercial, spun analiștii.
Cu lecțiile din ultimul război comercial din primul mandat al lui Trump, China încearcă să acumuleze avantaje de negociere pentru a iniția discuții cu noua administrație americană pe subiecte sensibile ale relațiilor bilaterale, inclusiv comerțul, investițiile, precum și știința și tehnologia. De asemenea, este preocupată de efectele negative ale tarifelor suplimentare asupra economiei sale deja fragile.
Recent, China a lansat o anchetă împotriva gigantului american Nvidia privind concurența, după ce anterior a interzis exporturile de minerale rare destinate SUA.
„Trebuie să privim acest lucru drept o primă ofertă într-un proces care probabil se va transforma într-o negociere cu SUA, mai degrabă decât într-o simplă impunere de tarife, urmată de o ruptură”, a declarat Fred Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC, potrivit Reuters.
China este mai bine pregătită să facă față oricăror tarife, cu excepția unui tarif de 60% pentru toate bunurile chinezești, a spus George Magnus, cercetător asociat la Centrul pentru China al Universității Oxford. Trump a declarat că va impune tarife de 60% asupra Chinei în prima sa zi de mandat.
A doua cea mai mare economie a lumii domină acum, la nivel global, sectoare precum vehiculele electrice și energia verde și are mai puțină nevoie de avioanele Boeing și de mașinile mari pe benzină pe care le cumpăra în 2017, găsind alternative precum avioanele Airbus și propriul său model Comac C919. .
Un nou război comercial cu cea mai mare economie a lumii ar afecta China mai mult, spun analiștii, deoarece Washingtonul poate aplica taxe de import din ce în ce mai mari pentru bunurile sale și poate rupe și mai mult China de lanțurile sale de aprovizionare.
China are încă nevoie să importe materiale strategice din SUA, precum microcipuri avansate și alte echipamente de înaltă tehnologie, și se bazează pe consumatorii americani, având în vedere o perspectivă comercială globală din ce în ce mai pesimistă și o cerere internă slabă.
Beijingul dorește să discute cu Trump înainte ca acesta să impună mai multe restricții asupra exporturilor americane de înaltă tehnologie și să asigure reînnoirea Acordului SUA-China privind Știința și Tehnologia, a spus Alicia Garcia-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis.
Acordul, care permite colaborarea științifică între cele două țări, a expirat în august, iar negocierile pentru reînnoire nu vor fi finalizate înainte de inaugurarea lui Trump pe 20 ianuarie.
Deși Huawei din China a investit masiv în capacitățile sale avansate de producție de cipuri, viabilitatea lor comercială rămâne incertă, a adăugat aceasta, ceea ce îi motivează pe negociatorii chinezi să ajungă la un acord cu omologii lor americani pentru a asigura un flux constant de cipuri fabricate în SUA.
Arta negocierii
Beijingul a avut nevoie de doi ani pentru a fi de acord să cumpere bunuri și servicii americane suplimentare în valoare de 200 de miliarde de dolari, conform termenilor acordului „Faza Unu”, care a încheiat primul război comercial.
De această dată, China are noi avantaje de oferit, precum creșterea achizițiilor de petrol și gaze naturale lichefiate, în condițiile în care SUA produce mai mult decât poate consuma.
Ministerul Comerțului din China a declarat că este deschis pentru dialog și comunicare cu echipele economice și comerciale ale administrației Trump.
Însă Beijingul are și metode prin care poate presa Washingtonul, în cazul în care partea americană consideră că nerespectarea angajamentelor de achiziție anterioare ar duce la concluzia că tarifele vor aduce mai multe beneficii decât negocierile.
Firmele americane resimt deja presiunea, a spus Michael Hart, președintele Camerei de Comerț Americane din China.
„Companiile americane și alte companii străine sunt cu adevărat îngrijorate privind accesul la această piață”, a declarat Hart. „Mai putem să vindem în China? Există o interdicție totală asupra noastră?”
Încrederea în rândul firmelor americane din China se află la cel mai scăzut nivel din 1999, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de filiala din Shanghai a Camerei Americane.
Există, de asemenea, factori non-economici în joc. Trump a promis tarife suplimentare de 10% pe bunurile chinezești pentru a forța Beijingul să depună mai multe eforturi pentru a opri fluxurile de fentanil în SUA.
„Folosirea de motive politice pentru impunerea restricțiilor comerciale face, în cele din urmă, ca tensiunile să fie mult mai greu de soluționat”, a declarat Neumann de la HSBC.
