China, între redresare economică și tarifele lui Trump: Ce urmează pentru economia chineză după victoria republicanului
Liderii Chinei au promis măsuri proactive în 2025 pentru a stimula creșterea economică, după ce au anunțat deja un pachet în valoare de peste 2 trilioane de dolari. Cu toate acestea, analiștii consideră că măsurile nu sunt suficiente pentru economie, care continuă să se lupte cu efectele pandemiei. În primele trei trimestre din 2024, creșterea economică a fost de 4,8%, puțin sub ținta de 5% stabilită de Beijing.
Cererea scăzută din partea consumatorilor și prăbușirea sectorului imobiliar au afectat traiectoria de creștere a Chinei. În plus, conflictul comercial cu Statele Unite — care probabil se va intensifica în al doilea mandat al lui Donald Trump — a afectat exporturile, considerate principalul motor al ascensiunii celei de-a doua economie a lumii.
„China suferă de supraproducție și subconsum”, a declarat George Magnus, cercetător asociat la Centrul pentru China al Universității Oxford și fost economist șef la UBS, pentru DW. „[Liderii chinezi] au recunoscut în cele din urmă că economia își pierde avântul și că nu este o situație punctuală.”
Beijing adoptă o abordare țintită
În septembrie, Beijing a încurajat creditarea, a redus ratele dobânzilor și a anunțat noi cheltuieli pentru infrastructură și sprijin pentru dezvoltatorii imobiliari îndatorați.
Luna trecută, guvernul a prezentat un nou pachet de stimulente în valoare de 10 trilioane de yuani pentru a ajuta gestionarea crizei datoriei, cauzată de împrumuturile masive pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare economică în ultimii ani.
Aceste măsuri au declanșat o creștere spectaculoasă pe termen scurt a acțiunilor chinezești — indicele CSI 300, care cuprinde cele mai mari companii listate în Shanghai și Shenzhen, a crescut cu 35%. Investitorii au pariat că Beijingul va anunța în curând un pachet de miliarde de yuani suplimentari pentru a stimula consumul intern.
„Existau speculații că în sfârșit va exista o politică orientată spre cerere pentru a susține consumul. Până acum, nimic din toate acestea nu s-a concretizat”, a declarat Jiayu Li, asociat senior la firma de consultanță Global Counsel din Singapore, pentru DW.
„Nu sunt măsuri reale”
Li a afirmat că, deși pachetul anunțat este „impresionant,” acesta s-a concentrat în principal pe restructurarea datoriilor existente și „nu poate fi considerat un stimulent”. Ea a subliniat că Beijingul încă subestimează dimensiunea datoriei guvernelor locale, estimată la 14,3 trilioane de yuani. Fondul Monetar Internațional (FMI) plasează cifra la 60 de trilioane de yuani, sau 47,6% din Produsul Intern Brut (PIB).
Noile măsuri sunt mult mai ambițioase decât cele implementate după criza financiară din 2008 - 2009, care valorau până la 4 trilioane de yuani. Totuși, atunci, acestea reprezentau aproape 13% din PIB, comparativ cu aproximativ 10% anul acesta. Acea intervenție a ajutat China să mențină o creștere economică de peste 8% în timpul recesiunii globale.
Magnus consideră că măsurile recente vor avea doar un „efect marginal” asupra creșterii economice, deoarece vor reduce presiunea asupra guvernelor locale de a tăia din bugete. Totuși, el a avertizat că Beijingul „doar evită problemele esențiale” și va trebui, în curând, să ia măsuri „radicale” pentru a aborda numeroasele probleme structurale din economie.
Trump 2.0 va avea nevoie de sprijinul Chinei
Mulți analiști consideră că măsurile nu sunt suficiente, mai ales având în vedere amenințările lui Trump de a impune noi tarife pentru importurile chineze odată cu revenirea sa la Casa Albă în ianuarie. Trump a declarat luna trecută că va aplica o taxă suplimentară de 10% pe toate bunurile chinezești care intră în SUA, ceea ce ar putea ridica tariful total la 35%. Un sondaj recent realizat de agenția de știri Reuters printre economiști a prezis că noile tarife americane ar putea reduce creșterea economică a Chinei cu până la un punct procentual.
Efecte asupra yuanului chinezesc
Magnus, pe de altă parte, consideră că noile tarife „nu vor avea un impact semnificativ” asupra economiei, deși ar putea duce la o slăbire suplimentară a yuanului.
În timpul primei runde de tarife impuse de Trump, în martie 2018, Beijingul a compensat o parte din impact lăsând yuanul să se deprecieze, ceea ce a ieftinit exporturile. Moneda a scăzut cu aproximativ 12% față de dolarul american, atingând cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu în august 2019. Washingtonul a etichetat apoi China drept „manipulator valutar”, ceea ce a determinat tarife și mai mari din partea SUA, până când negocierile au atenuat tensiunile dintre cele două puteri.
Are nevoie China de un Plan Marshall?
Huang Yiping, decan al Școlii Naționale de Dezvoltare de la Universitatea Peking și membru al Comitetului de Politică Monetară al Băncii Chinei, a cerut un program de stimulente mult mai amplu pentru „a stabiliza și stimula cererea internă.”
Într-un interviu acordat luna aceasta publicației South China Morning Post, el a propus ca Beijingul să lanseze un „Plan Marshall chinez”, referindu-se la programul de ajutor economic lansat de SUA după al Doilea Război Mondial pentru reconstrucția Europei.
Versiunea lui Huang sugerează utilizarea surplusului de capacitate industrială al Chinei pentru a ajuta țările cu venituri mici din Sudul Global să construiască infrastrctură și să facă tranziția către surse de energie regenerabilă. Propunerea este, însă, probabil să întâmpine opoziție din partea Occidentului, deja îngrijorat de influența crescândă a Chinei în Africa, Asia și America Latină.
Ce va decide Beijing?
Președintele Xi Jinping și alți oficiali de rang înalt s-au întâlnit luni pentru a discuta planurile economice pentru 2025, solicitând o politică monetară mai „relaxată”, conform agenției de știri Xinhua.
„Trebuie să stimulăm consumul, să îmbunătățim eficiența investițiilor și să extindem cererea internă”, a raportat Xinhua.
Liderii Chinei, din cadrul Biroului Politic, urmează să organizeze miercuri Conferința Centrală de Lucru Economic pentru a stabili obiectivele și intențiile politice-cheie pentru anul viitor.
Mulți analiști cred că Beijingul trebuie să injecteze sume mult mai mari în economie — estimările variază între 5 trilioane și 10 trilioane de yuani suplimentari. Carlos Casanova, economist senior pentru Asia la Union Bancaire Privée (UBP), a declarat luna trecută pentru Reuters că ar fi necesar un pachet de 23 de trilioane de yuani.
De asemenea, aceștia recomandă ca orice pachet viitor de stimulente să se concentreze pe cheltuielile de asistență socială pentru gospodării și mai mult sprijin pentru sectorul imobiliar în dificultate, în loc de investiții tradiționale în industrie și proiecte de infrastructură.
