Care va fi impactul taxelor vamale propuse de Trump? Consumatorii americanii vor fi afectați
Donald Trump promite să crească drastic taxele pe bunurile străine care intră în SUA, la 60% pe toate importurile din China și până la 20% pe mărfurile din alte țări, dacă va obține un nou mandat la Casa Albă. Fostul președinte american a propus chiar și aplicarea unor tarife vamale de 200% pentru unele branduri auto, transformând subiectul în principala strategie de campanie și evidențiind viziunea sa economică potrivit căreia tarifele reprezintă un mijloc de creștere economică și de a proteja locurile de muncă.
El a susținut în campania electorală că aceste taxe „nu vor fi o povară pentru voi (americanii n.r.), ci pentru alte țari”, iar această afirmație este considerată de aproape toți economiștii drept înșelătoare, potrivit BBC.
Cum funcționează tarifele vamale?
Tarifele vamale sunt taxe impuse de un Guvern asupra mărfurilor care sunt importate (și uneori exportate) într-o țară. Valoarea taxei este proporțională cu valoarea mărfurilor importate. De exemplu, o mașină cu o valoare de 50.000 de dolari, care este supusă unei taxe vamale de 10%, ar suporta un cost suplimentar de 5.000 de dolari, care reprezintă 10% din valoarea importului.
Această taxă este plătită de compania americană care importă bunurile, nu de compania străină care le exportă. Astfel, este un impozit direct plătit de firmele americane către guvernul SUA.
Pe parcursul anului 2023, SUA a importat bunuri în valoare de aproximativ 3.100 de miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 11% din PIB. Taxele vamale impuse pe aceste importuri au adus venituri de 80 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 2% din veniturile fiscale totale ale SUA.
Întrebarea legată de cine suportă efectiv povara economică a acestor taxe este mai complicată. Dacă firma americană care importă produsul transferă costul taxei către consumator, sub forma unor prețuri mai mari, consumatorul american ar fi cel care, practic, plătește. Dacă firma absoarbe costul taxei și nu îl transferă consumatorului, atunci business-ul va suporta povara economică sub forma unor profituri mai mici. Alternativ, exportatorii străini ar putea fi nevoiți să scadă prețurile pentru a-și păstra clienții americani, ceea ce înseamnă că și aceștia ar putea înregistra profituri mai mici.
Toate cele trei scenarii sunt posibile teoretic. Însă, studiile economice privind impactul taxelor vamale impuse de Trump în perioada 2017 - 2020 sugerează că cea mai mare parte a poverii economice a fost suportată, în cele din urmă, de consumatorii americani.
Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago în septembrie 2024 a întrebat un grup de economiști dacă sunt de acord cu afirmația că „impunerea taxelor vamale determină ca o parte semnificativă a acestora să fie suportată de consumatorii țării care le impune, prin creșterea prețurilor". Doar 2% dintre aceștia nu au fost de acord.
Să luăm un exemplu concret: Trump a impus o taxă vamală de 50% pe importurile de mașini de spălat în 2018. Cercetătorii estimează că prețul mașinilor de spălat a crescut cu aproximativ 12% ca o consecință directă, adică cu 86 de dolari per unitate, iar consumatorii americani au plătit în total aproximativ 1,5 miliarde de dolari în plus pe an pentru aceste produse.
Institutul Peterson pentru Economie Internațională estimează că noile taxe vamale propuse de Trump ar reduce veniturile americanilor, cu un impact de aproximativ 4% pentru cea mai săracă cincime a populației și de aproximativ 2% pentru cea mai bogată cincime. Un gospodărie tipică din clasa de mijloc a SUA, estimează think tank-ul, ar pierde aproximativ 1.700 de dolari pe an. Centrul pentru Progres American, un think tank de stânga, utilizând o altă metodologie, estimează pierderi de 2.500 până la 3.900 de dolari pentru o familie cu venituri medii.
Diverse studii avertizează, de asemenea, că un alt val major de taxe vamale din partea SUA ar putea duce la o nouă creștere a ratei inflației.
Efectele asupra locurilor de muncă
Trump a mai justificat propunerile de creștere a tarifelor vamale prin piața muncii, afirmând că taxele protejează și creează locuri de muncă în SUA.
„Cu planul meu, muncitorii americani nu se vor mai teme că își vor pierde locurile de muncă în favoarea altor țări; în schimb, alte națiuni se vor teme că își vor pierde locurile de muncă în favoarea Americii”, a spus el în campanie.
Contextul politic pentru taxele vamale impuse de Trump a fost o îngrijorare de lungă durată legată de pierderea locurilor de muncă în sectorul manufacturier din SUA către țări cu costuri mai mici privind forța de muncă, în special după semnarea Acordului de Liber Schimb din America de Nord (Nafta) cu Mexic în 1994 și aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. În ianuarie 1994, când Nafta a intrat în vigoare, SUA avea aproape 17 milioane de locuri de muncă în sectorul manufacturier. Până în 2016, acest număr a scăzut la aproximativ 12 milioane.
Cu toate acestea, economiștii spun că este înșelător să atribuim acest declin doar comerțului, argumentând că nivelurile tot mai ridicate de automatizare sunt, de asemenea, un factor important. Cercetătorii care au studiat impactul taxelor vamale impuse de Trump în primul său mandat nu au găsit efecte pozitive substanțiale asupra forței de muncă în sectoarele industriale din SUA.
Trump a impus taxe vamale de 25% pe importurile de oțel în 2018 pentru a proteja producătorii din SUA. Până în 2020, totalul locurilor de muncă în sectorul siderurgic era de 80.000, mai mic decât cele 84.000 de locuri de muncă din 2018. Teoretic, este posibil ca numărul locurilor de muncă să fi scăzut și mai mult fără taxele impuse de Trump asupra oțelului, dar studiile economice detaliate asupra impactului acestor taxe nu au arătat efecte pozitive asupra ocupării locurilor de muncă.
Impactul asupra deficitului comercial
Trump a criticat deficitul comercial al Americii, respectiv diferența dintre valoarea totală a bunurilor și serviciilor pe care țara le importă și valoarea exporturilor într-un an. „Deficitele comerciale afectează grav economia”, a spus el.
În 2016, înainte ca Trump să preia mandatul, deficitul comercial de bunuri și servicii era de 480 miliarde de dolari, aproximativ 2,5% din PIB-ul SUA. Până în 2020, acesta crescuse la 653 miliarde de dolari, aproximativ 3% din PIB, în ciuda taxelor sale.
O parte din explicație, spun economiștii, este următoarea: Într-o economie globalizată cu companii multinaționale, taxele vamale pot fi uneori evitate. De exemplu, administrația Trump a impus taxe vamale de 30% pe panourile solare importate din China în 2018. Departamentul de Comerț al SUA a demonstrat în 2023 că producătorii chinezi de panouri solare și-au mutat operațiunile de asamblare în țări precum Malaezia, Thailanda, Cambodgia și Vietnam, livrând apoi produsele finite în SUA, evitând astfel efectiv taxele.
Există câțiva economiști care susțin planurile lui Trump privind tarifele vamale drept o modalitate de a stimula industria americană, dar aceștia reprezintă o minoritate.
