Google este amenințată cu dezmembrarea. Lupta juridică poate influența rezultatul cursei AI
Autoritățile americane iau în considerare posibilitatea de a sparge Google în mai multe companii, pentru a rezolva problema monopolului pe care gigantul îl are în căutările online. Este însă o soluție radicală, care nu a mai fost aplicată în ultimii 40 de ani.
Un judecător federal a constatat în august că Google, care procesează 90% din căutările pe internet din SUA, și-a construit un monopol ilegal.
Printre remediile propuse de Departamentul de Justiție se numără forțarea Google, care este parte a grupului Alphabet, să cedeze părți din afacerile sale, cum ar fi browserul Chrome și sistemul de operare Android, potrivit Reuters.
Însă, Wall Street Journal arată că autoritățile antitrust din SUA nu au mai destrămat o companie din 1984. În plus, există puține precedente moderne care să-i ghideze pe judecători cu privire la momentul în care o astfel de decizie este adecvată.
Ultima hotărâre majoră a venit în 2001, când o curte federală de apel din Washington a constat că judecătorul care a decis scindarea afacerilor Microsoft și-a depășit atribuțiile.
Cele mai multe dintre dezmembrările marilor companii americane au avut loc la începutul secolului al XX-lea, când Standard Oil, American Tobacco și un trust feroviar cunoscut sub numele de Northern Securities au fost divizate.
Ultima dată când o companie majoră care a fost spartă a fost în 1984, când AT&T, care controla serviciile de telefonie locale și pe distanțe lungi și deținea în totalitate piața echipamentelor telefonice, a negociat scindarea afacerilor cu Departamentul de Justiție, înainte să vină decizia judecătorului că a încălcat legile antitrust.
Pentru a ajunge la un astfel de rezultat, agenții guvernamentali trebuie să convingă instanțele că alte măsuri nu ar funcționa. Însă, judecătorii consideră că spargerea unei companii este o măsură extremă, care ar putea avea consecințe neintenționate, cum ar fi crearea unei noi companii de sine stătătoare, dare care ulterior să eșueze, spune Erik Hovenkamp, profesor de drept la Universitatea Cornell.
În schimb, guvernul poate propune alte măsuri, care să ducă la eliminarea monopolului.
Reprezentanții Departamentului de Justiție au anunțat că printre remediile pe care le-ar putea cere instanței ar fi ca Google să pună capăt plăților pentru ca motorul său de căutare să fie preinstalat sau setat ca implicit pe dispozitivele noi.
Interzicerea colectării de date sensibile ale utilizatorilor, solicitarea de a pune la dispoziția concurenților rezultatele și indexul căutărilor, acordarea site-urilor dreptul de a interzice utilizarea conținutului lor pentru instruirea produselor cu inteligență artificială și obligarea Google să raporteze către un comitet tehnic desemnat de instanță, se numără de asemenea printre remediile propuse.
Aceste măsuri lovesc direct în inima gigantului internetului și sunt cele care au făcut Google sinonim cu căutarea online.
Orice restricție privind căutarea pe internet a Google riscă să frâneze afacerile profitabile de publicitate digitală, care finanțează cercetarea într-o gamă diversă de domenii, de la mașini fără șofer, la gadgeturi și inteligență artificială.
Însă, acțiunile legale în acest domeniu durează mult. Departamentul de Justiție a făcut plângerea împotriva Google în 2020, iar judecătorul a găsit compania vinovată în luna august a acestui an și a anunțat că o decizie finală va fi luată în vara lui 2025. Apoi Google poate face recurs.
Dar aceasta nu este singura problemă juridică a Google. În urma unui proces intentat de Epic Games, luni, un judecător a ordonat Google să deschidă magazinul Play pentru a oferi utilizatorilor Android mai multe opţiuni pentru a descărca aplicaţii şi pentru a plăti pentru tranzacţiile din cadrul acestora.
În plus, guvernul american a mai deschis un al doilea dosar antitrust împotriva gigantului internetului, care se concentrează pe sectorul anunțurilor online.
Aceste probleme vin exact în momentul în care au început să apară amenințări credibile la adresa dominației Google pe căutările online, arată Financial Times. Un exemplu este ChatGPT al OpenAI, care oferă răspunsuri succinte la întrebările puse de utilizatori.
Pierderea cotei de piață în activitatea sa de bază și bătăliile juridice vin într-un moment în care Google este angajată într-o luptă costisitoare pentru a rămâne în fruntea cursei inteligenței artificiale.
Iar istoria Microsoft oferă un avertisment cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla, chiar dacă cea mai severă sancțiune nu este aplicată. După ce gigantul înființat de Bill Gates a fost găsit vinovat că a abuzat de poziția de monopol pe piața sistemelor de operare și i s-a ordonat să cedeze o parte din afaceri, a făcut recurs împotriva deciziei și a câștigat.
Dar lupta juridică a epuizat resursele care ar fi putut fi folosite în altă parte. FT scrie că fără distragerea procesului, poate că Microsoft nu ar fi rămas în urmă cu sistemele de operare mobile, lucru care i-a permis lui Google să avanseze.
Acum, rivalii Google în domeniul inteligenței artificiale speră ca istoria să se repete.
