Diferența de salarizare dintre șefi și muncitori crește în Elveția. Directorii câștigă, în medie, de 143 de ori mai mult
Diferențele dintre cei mai bine și cei mai prost plătiți angajați din Elveția s-au mărit anul trecut. Directorii de top câștigă, în medie, de 143 de ori mai mult decât angajații cu cele mai mici salarii.
Un studiu publicat luni de sindicatul Unia indică o creștere față de anul 2022, când diferența era de 139 de ori.
Cea mai mare diferență a fost înregistrată la cea mai mare bancă a țării, UBS, scrie Reuters, salariile din cadrul băncii devenind subiect de dezbatere publică. Ministrul elvețian de finanțe, Karin Keller-Sutter, a criticat la începutul acestui an compensația de 14,4 milioane de franci elvețieni (16,99 milioane de dolari) acordată lui Sergio Ermotti, directorul general al UBS.
În schimb, banca a declarat că oferă angajaților săi salarii conforme cu piața, în funcție de rolul, experiența și locația acestora.
Compania farmaceutică Novartis s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai mari diferențe salariale, urmată de producătorul de alimente Nestle.
Diferența salarială în Elveția se situează la cel mai ridicat nivel din 2019, când salariile directorilor generali erau de 148 de ori mai mari decât cele ale angajaților cu cele mai mici salarii, mai arată studiul Unia, citat de Reuters.
Comparativ, anul trecut în Marea Britanie, salariul mediu al unui director general a fost de 120 de ori mai mare decât salariul mediu la nivel național.
„Diferențele dintre cei mai bine plătiți și cei mai prost plătiți sunt uriașe și continuă să se mărească”, a declarat Noemie Zurlinden, economist în cadrul Unia.
Autorii raportului au declarat că inegalitatea în Elveția a continuat să crească, deși companiile își permit să plătească mai bine, având în vedere dividendele mari și răscumpărările de acțiuni.
În timp ce cei mai bine plătiți câștigă din ce în ce mai mult, angajații cu venituri mici și medii își văd puterea de cumpărare redusă din cauza stagnării salariilor reale și a inflației.
„Este nevoie de o redistribuire echitabilă a veniturilor, mai ales în contextul creșterii costului vieții”, a mai spus Zurlinden.
