SEISM 2018. Scenariu: Cutremur de 7,5 pe Richter în România. Concluziile celor 5 zile de simulări
„SEISM 2018” este exercițiul prin care autoritățile au declanșat, sâmbătă, 13 octombrie 2018, o simulare de cutremur în România. Este cea mai amplă simulare de intervenție în caz de seism major care are loc în Uniunea Europeană în ultimele două decenii. Se va desfășura pe parcursul a cinci zile și va viza mai multe orașe din țară, dar pleacă de la premisa că Bucureștiul este afectat în cea mai mare măsură de un cutremur de 7,5 pe Richter care se produce în zona seismică Vrancea.
SEISM 2018, cel mai amplu exercițiu de simulare a unui cutremur major în România Fotogalerie: Inquam Photos / George Călin
Începând cu sâmbătă, ora 9:00, s-a declanșat exercițiul național „SEISM 2018” care constă în punerea în aplicarea a Concepției naționale de răspuns postseism.
Conform scenariului, a avut loc un cutremur de 7,5 pe scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici.
Au fost alertate toate unitățile subordonate ale IGSU, iar mai multe echipaje de pompieri din țară se deplasează spre Capitală.
La Ciolpani a fost activat Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției.
Scenariul presupune întreruperea temporară a căilor de comunicație, dar nu și a alimentării cu energie electrică și gaze, ceea ce se poate întâmpla în cazul unui seism real de o asemenea magnitudine.
Citiți și: Harta celor mai vulnerabile cartiere din București, în cazul unui seism major
Ce trebuie să conțină trusa de supraviețuire în caz de cutremur
ACTUALIZARE JOI, 18 OCTOMBRIE. Informaţii îngrijorătoare vin de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, la o zi după încheierea exercițiului SEISM 2018. Experţii au pus la punct un sistem care estimează pagubele unui cutremur de 7,5, iar rezultatele simulării arată că peste 3.000 mii de oameni ar putea muri, iar 31.000 de clădiri din întreaga ţară ar fi complet distruse.
Citiți detalii aici: Pagube uriașe în cazul unui cutremur de 7,5. Mii de morți și zeci de mii de clădiri prăbușite (simulare INFP)
ACTUALIZARE MIERCURI, 17 OCTOMBRIE. Este ultima zi a exercițiului care a simulat posibile urmări și situații de criză în cazul în care un seism cu magnitudine 7,5 pe Richter s-ar produce în România.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, consideră că a fost un succes, în măsura în care, în cadrul execiţiului Seism 2018, au fost identificate lucruri care trebuie îmbunătăţite. El a precizat că, pe lângă partea de proceduri birocratice care trebuie simplificată, mai sunt aspecte de îmbunătăţit pe partea de comunicaţii, comunicare, de organizare în punctul de comandă.
Raed Arafat a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că Exerciţiul Seism 2018 a fost o investiţie în viitor şi o investiţie în pregătire. El a precizat că pentru prima oară au fost făcute evacuări medicale cu avioane venite din alte state.
Care au fost costurile?
El a precizat că sumele pentru acest exerciţiu au fost alocate de mai multe entităţi, de Comisia Europeană şi de statele participante la Seism 2018.
„Nu este un cost, cât e o investiţie. Vine investiţia celor care au venit: partea israeliană, care a adus un spital întreg pe calea aerului, cu personal, cu totul, părţile celelalte, norvegiană, care a făcut drum cu maşina din Norvegia până aici, partea italiană la fel, partea bulgară care nu era prevăzută în exerciţiu, dar au vrut să intre în exerciţiu şi au venit pe cheltuiala lor. Fiecare şi-a suportat o parte din costurile acestei investiţii, al exerciţiului. Referitor la IGSU, s-au cheltuit bani clar pe mobilizare, pe deplasare, pe asigurarea anumitor indemnizaţii, costuri de masă, hrană pentru personal”, a explicat Arafat.
El a menţionat că nu ştie la cât se ridică suma totală, dar că în perioada următoare se va calcula cât a cheltuit Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
„Să vă spun cât a costat, nu am cum să v-o spun. Nu mă interesează cât a costat din altă ţară pe cheltuiala lor. La noi se face un calcul, cât au costat deplasările, poate va fi la câteva sute de mii de lei, poate 100, 200, 300.000 de lei. Eu cred că, indiferent cât a fost, a fost o investiţie extraordinară în acest sistem. Când o să aibă IGSU un calcul final putem să vă spunem, poate este mai puţin decât v-am zis. Dar încă o dată, noi am suportat partea de implicare a forţelor noastre, restul implicării din alte ţări şi o parte din implicarea noastră au fost finanţate fiecare din partea lui şi o parte de la Comisia Europeană”, a precizat Arafat.
Şeful DSU a menţionat că este un succes faptul că au fost identificate lucruri care trebuie îmbunătăţite.
„Nu există unde s-a lucrat cel mai bine. Peste tot s-a lucrat bine, toate punctele medicale au lucrat foarte bine, punctele de căutare-salvare au lucrat foarte bine. Faptul că găsim anumite lucruri de îmbunăţit asta nu înseamnă că a fost prost, asta nu înseamnă că a fost un eşec, asta înseamnă că a fost un succes, că am identificat nişte lucruri de îmbunătăţit. Asta e concepţia unui exerciţiu. Exerciţiul la sfârşitul căruia dai o foaie albă şi spui că totul a fost perfect nu trebuia să aibă loc”, a afirmat Raed Arafat, citat de News.ro.
Exerciţiul Seism 2018 a avut ca scop antrenarea tuturor structurilor responsabile de conducere, coordonare şi răspuns, la nivel local, regional şi naţional, în cazul producerii unui seism major cu victime multiple.
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.
O replică de 5,8 grade a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş.
Luni, la ora 16.45, a avut loc o nouă replică, în zona Vrancea, la o adâncime de 136 de kilometri, având magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter. Cea mai afectată zonă a fost, şi de această dată, municipiul Bucureşti.
Ultimul bilanţ al exerciţiului Seism 2018 arată că cel puţin 4.587 persoane şi-au pierdut viaţa, iar 8.585 au fost rănite. 50.000 persoane au rămas fără locuinţe, dintre acestea, 11.200 fiind în prezent adăpostite în taberele amenajate de autorităţi la Arena Naţională şi în localităţile Afumaţi şi Voluntari din judeţul Ilfov. La nivelul municipiului Bucureşti, 48.000 de consumatori nu au energie electrică, iar 55.000 nu au apă curentă.
ACTUALIZARE MARȚI, 16 OCTOMBRIE 2018. Exerciţiul Seism 2018 a continuat, marţi, cu testarea evacuării medicale în alte ţări a unor persoane rănite în urma cutremurului simulat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, spune că trebuie corectate unele proceduri astfel încât să nu fie nevoie să fie convocat câte un comitet pentru fiecare decizie luată.
Arafat a spus că avionul slovac care a ajuns luni face simulări de evacuare a unor cetăţeni străini cu leziuni minore, un avion de terapie intensivă israelian va simula evacuarea unor răniţi grav, iar un avion suedez de terapie intensivă va ateriza si va pleca apoi cu cel puţin şase pacienţi în stare critică în Suedia, simularea continuând pe timpul zborului.
Aeronava suedeză care poate fi transformată în unitate mobilă de terapie intensivă a aterizat, marți după-amiază, în România, la Baza aeriană 90, pentru evacuări medicale în cadrul exerciţiului EU-ModEX, continuare a exericiţiului lansat în ţara noastră, Seism 2018.
Prin montarea unei platfome hidraulice, pacienţii pot fi tractaţi cu uşurinţă de la bordul aeronavei, precizează Ministerul de Interne.
Aeronava este echipată cu tărgi mobile cu aparatură de terapie intensivă.
Arafat a spus că, în cadrul simulării de marţi, vor fi evacuaţi cel mai probabil 40-50 de pacienţi.
"Avionul suedez urmează să fie certificat ca parte din capabilităţile de protecţie civilă europene", a precizat Arafat.
El a mai spus că marți vor continua și activităţile de căutare-salvare, iar potrivit scenariului, în spitale se primesc încontinuu victime.
Partea cea mai spectaculoasă din exerciţiul ce testează reacţia salvatorilor în caz de cutremur este cea nevăzută. Voluntarii care joacă rolul răniţilor capătă aspect de victimă în toată regula cu ajutorul unor specialişti în machiaj. Experţi din Europa, Statele Unite şi studenţi din România au realizat peste 2.000 de transformări demne de filmele de acţiune şi i-au lăsat cu gura căscată de uimire pe medici.
Citiți și: SEISM 2018. Latura spectaculoasă și neobișnuită a simulării de cutremur
Arafat a menţionat că până acum au fost evacuaţi cu avioanele militare româneşti 15 pacienţi la Târgu Mureş şi 12 la Cluj, fiind testată capacitatea acestor spitale de a se organiza în astfel de situaţii.
"Din ce s-a observat, o chestie foarte pozitivă este pregătirea pentru populaţia sinistrată, deci noi am simulat realmente la Arena Naţională şi cu ce au instalat şi pompierii în alte două locaţii, am simulat tabere de sinistraţi. Şi la cea de la Arena Naţională a participat şi Poliţia şi a simulat mecanismul prin care identifică oamenii, prin care poate să creeze acte de identitate temporare, deci astea toate au fost observate ca o acţiune extrem de pozitivă şi extrem de bună. Să instalezi 10.000 de locuri de cazare nu a fost simplu deloc", a afirmat Arafat.
El a spus că trebuie corectate însă mecanismele de decizie.
"Pe partea opusă, care este un lucru să ne uităm la el, sunt mecanismele de decizie. Adică avem nişte lucruri care să le corectăm în proceduri astfel încât să nu trebuiască la fiecare decizie să convoci un comitet. Şi acest lucru a fost observat chiar de colegul din Statele Uite care mi-a zis: şi noi eram aşa, dar am învăţat de la dezastrele care le-am avut - şi Statele Unite din păcate a avut destule - şi a zis că noi am simplificat totul şi am clarificat modalitatea asta, ca să nu ajungi să te blochezi într-o semnătură", a explicat Arafat.
El a precizat că este vorba despre felul în care a fost făcută legislaţia, care trebuie modificată.
Pe de altă parte, el a spus că, dacă au fost identificate lucruri care trebuie îmbunătăţite, înseamnă că exerciţiul a fost un succes.
Potrivit DSU, la începutul celei de-a patra zile de desfăşurare a exerciţiului Seism 2018, potrivit scenariului, se înregistrează peste 4.380 de persoane decedate, 8.040 de persoane rănite, şi aproximativ 50.000 de persoane fără adăpost.
De asemenea, 48.000 de consumatori au rămas fără electricitate şi 55.000 nu beneficiază de alimentare cu apă. 1.130 de oameni au fost salvaţi în cursul nopţii, 228 de persoane sunt prinse sub dărâmături, iar 833 sunt încă dispărute.
Totodată, în urma seismului înregistrat sâmbătă şi a celor două replici care au urmat, au fost afectate 5.240 de clădiri (460 distruse total, 1.700 distruse parţial, iar 3.080 nu mai prezintă siguranţă pentru locuit).
Conform scenariului, în urma cutremurului au fost distruse şase spitale din Bucureşti, 23 de unităţi spitaliceşti au fost distruse parţial, iar 9 au fost avariate, dar au rămas funcţionale, arată DSU.
ACTUALIZARE LUNI, 15 OCTOMBRIE 2018. Cel mai recent bilanţ anunţat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) în cadrul exerciţiului Seism 2018 indică peste 3.900 de persoane decedate, peste 7.000 de persoane rănite, dintre care șapte cetățeni străini, peste 45.000 persoane fără adăpost şi peste 2.300 de persoane dispărute. O nouă replică a seismului s-a produs luni după-amiază și a afectat 40 de clădiri, din care zece s-au prăbuşit, 28 sunt avariate şi două sunt afectate de alunecări de teren.
Până în prezent, peste 45.000 de persoane rămase fără adăpost au fost transferate în taberele de sinistraţi instalate în localităţile Voluntari şi Afumaţi, din judeţul Ilfov, în cele operaţionalizate pe Arena Naţională din Bucureşti şi în spaţiile de evacuare puse la dispoziţie de autorităţile locale.
Coordonarea medicală şi pentru salvarea persoanelor se face în mod integrat de la Centrul de la Ciolpani, judeţul Ilfov, împreună cu reprezentanţii EMTCC şi ofiţerii de legătură ai agenţiilor internaţionale implicate în desfăşurarea exerciţiului.
În continuarea exerciţiului Seism 2018 a fost declanşat exerciţiul EU MODEX, axat pe coordonarea şi colaborarea modulelor medicale (EMT 1-3, AMP, MEDEVAC). Acesta este cel mai amplu şi cel mai complex exerciţiu medical, pe module, din cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă.
În acest exerciţiu sunt implicaţi observatori şi participanţi din 26 de state, membre UE, dar şi ţări care nu sunt parte a Uniunii Europene: Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Norvegia, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Tot în cursul zilei de luni, potrivit scenariului exerciţiului Seism 2018, echipaje ale Jandarmeriei au fost solicitate să preia şi să transporte la taberele de sinistraţi de la Arena Naţională 80 de persoane din două zone din Capitală, rămase fără locuinţe, care solicita transportul într-o locaţie pusă la dispoziţie de autorităţi.
Alte exerciţii s-au desfăşurat la spitalul militar mobil român, situat în apropierea Bazei Militare 70, spitalul mobil israelian, situat în Baza Militară 70, şi la spitalul mobil austriac, situat în incinta Henkel Logistics Pantelimon. Potrivit scenariului, mai multe persoane rănite în urma replicii de la ora 16.45 au fost transportate la aceste locaţii.
De asemenea, la site-ul de la Academia de Poliţiei, salvatorii braşoveni au intervenit pentru căutarea-salvarea persoanelor, scoaterea victimelor de sub dărâmături şi recuperarea persoanelor surprinse la înălţime.
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.
O replică de 5,8 a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş.
Luni, la ora 16.45, a avut loc o nouă replică, în zona Vrancea, la o adâncime de 136 de kilometri, având magnitudinea de 5,8 pe scara Richter. Cea mai afectată zonă a fost, şi de această dată, municipiul Bucureşti, fiind informaţii despre producerea unor pagube materiale şi despre persoane afectate.
SEISM 2018. A treia zi de simulare de cutremur. Cum s-a desfășurat faza ajutorului internațional
ACTUALIZARE DUMINICĂ, 14 OCTOMBRIE 2018. A început și exercițiul internațional EU ModEX 2018
Exerciţiul internaţional EU ModEX 2018 a început duminică seara, de la ora 20:00, în completarea exerciţiului naţional Seism 2018. Se va desfăşura în diferite puncte din zona Bucureştiului și va fi axat pe coordonarea şi colaborarea modulelor medicale. Datorită numărului mare de echipe şi participanţi, este cel mai amplu şi cel mai complex exerciţiu medical, pe module, din cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă.
Citiți și:
SEISM 2018. România primește sprijin internațional, inclusiv pentru vindecare emoțională
Acesta este al V-lea şi ultimul exerciţiu realizat de un consorţiu format din zece parteneri pe protecţie civilă din cadrul ciclului MODEX 8 2017- 2018, lot 3.
Consorţiul a fost contractat de către Comisia Europeană pentru a proiecta, planifica, desfăşura şi autoevalua exerciţii de căutare-salvare urbană medie/dificilă USAR, în condiţiile CBRN (chimice, biologice, radiologice, nucleare), de asigurare a asistenţei medicale prin punerea la dispoziţie a unor posturi medicale avansate - cu sau fără posibilităţi de realizare a intervenţiilor chirurgicale - a unor spitale modulare, a asistenţei şi suportului tehnic, a unor spitale de campanie, a unor echipe de protecţie civilă a Uniunii, arată sursa citată.
Această ediţie a MODEX este găzduită de Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul tuturor structurilor aflate în componenţa Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) şi va avea loc în diferite locaţii din zona Bucureştiului.
În acest exerciţiu sunt implicaţi observatori şi participanţi din următoarele ţări membre ale mecanismului: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Norvegia, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Duminică seara, la Centrul Naţional pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiei de la Ciolpani are loc şedinţa operativă cu echipa de protecţie civilă din cadrul Uniunii Europene, sosită în România pentru a acorda sprijin de specialitate.
Exerciţiul Seism 2018 îşi propune antrenarea tuturor structurilor responsabile de conducere, coordonare şi răspuns, la nivel local, regional şi naţional, în cazul producerii unui seism major cu victime multiple.
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.
O replică de magnitudine 5,8 pe Richter a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş. Forţele se vor prezenta în bazele de operaţii, urmând a fi direcţionate în zonele afectate de replica seismului.
Potrivit MAI, până duminică seară, conform scenariului exerciţiului Seism 2018, s-au înregistrat peste 3.000 de persoane decedate, peste 5.000 de persoane rănite, aproximativ 40.000 de persoane fără adăpost, 35.000 fără electricitate şi 45.000 fără apă potabilă.
De asemenea, au fost afectate peste 3.900 de clădiri (380 distruse total, 1.400 distruse parţial, iar 2.200 sunt improprii pentru locuit).
În plus, cinci spitale din Bucureşti au fost distruse de cutremur, 22 de spitale au fost distruse parţial, iar opt au fost avariate, însă au rămas funcţionale.
Comisarul european pentru ajutor umanitar, la București
Comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat că exerciţiul de simulare a intervenţiei în caz de cutremur din România reprezintă un mare exemplu de solidaritate europeană.
"E grozav să fiu aici pentru acest exerciţiu şi cred cu tărie (...) că acesta e cel mai mare exerciţiu pentru echipe medicale de urgenţă organizat vreodată în UE (...) pentru noi, în instituţiile europene şi, în special, în Comisia Europeană, acest exerciţiu e un exemplu grozav a ceea ce noi numim Europa care protejează. Prin acest exerciţiu, din cauza varietăţii participanţilor şi pentru că avem aici mai mult de 12 state membre UE şi, desigur, câteva state învecinate (...) acesta e pentru noi un alt mare exemplu a ce numim solidaritate europeană", a spus comisarul european, duminică, într-o declaraţie comună cu şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat la sediul Centrului 70 Geniu Aviaţie.
Stylianides a afirmat că, pentru a se arăta că solidaritatea europeană nu reprezintă cuvinte goale, e nevoie de ceva concret, de acţiuni concrete pentru rezultate tangibile.
"De asemenea, consider că acesta e un exemplu perfect al muncii pe care o putem realiza împreună, pentru că atunci când ne confruntăm cu dezastre naturale (...) trebuie să acţionăm împreună", a spus comisarul european, citat de Agerpres.
El a declarat că dezastrele devin frecvente şi mai severe din cauza schimbărilor climatice şi că, pentru aceste motive, Europa trebuie să facă faţă noilor provocări de azi.
"Dorim cu adevărat să ne întărim capacitatea de răspuns în caz de dezastre naturale", a subliniat comisarul european.
El a opinat că, după acest exerciţiu, echipele de salvare vor fi mai bine pregătite să facă faţă dezastrelor naturale.
Stylianides şi Arafat au vizitat spitalul de campanie al Israelului. La vizită au fost prezenţi şi ministrul Apărării, Mihai Fifor, şi cel de Interne, Carmen Dan.
ACTUALIZARE 22.39. Secretarul de stat Raed Arafat a anunţat, sâmbătă seara, că la aproximativ 12 ore de la momentul seismului simulat în cadrul exerciţiului naţional sunt 450 de persoane decedate, aproape 1.800 de răniţi şi peste 3.200 de persoane date dispărute. El a menţionat că în România vor ajunge o echipă medicală din Israel, care va alcătui un spital de nivel 3 - cel mai ridicat - şi una de căutare-salvare din Bulgaria.
Internetul s-a umplut de glume despre ciclonul care n-a mai fost
Pericol în localitățile de lângă Dunăre. Arafat, avertisment înainte de viitură: Oamenii să se pregătească dacă e nevoie de evacuare
Cel mai mare incendiu din România, din ultimii ani. Localnic: „Vântul l-a tras încoace, dintr-o dată s-au alarmat oamenii, pompierii”
Raed Arafat: „Atenție foarte mare la festivaluri. Nu lăsați oamenii să intre, sub cod roșu, în spații închise, pe stadioane”
Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător
Spitalele se pregătesc în caz de război. Arafat: Deși este puțin probabil, a fi pregătit e obligatoriu
Arafat anunță măsurile după incendiul de la Ferma Dacilor
De ce nu a mers ISU Prahova în control la Ferma Dacilor
Arafat, după acuzațiile lui Piedone despre ambulanțele private de la Colectiv
„Ca exerciţiu, credeţi-mă că suntem foarte mulţumiţi din punctul de vedere al modului în care decurge şi de concluziile pe care le tragem, şi nu neapărat concluzii care toate sunt pozitive, sunt concluzii sau lecţii care le identificăm şi care trebuie să le analizăm să vedem dacă aşa e bine sau e mai bine să se facă altfel”, a precizat Arafat, răspunzând unei întrebări, potrivit news.ro.
El a adăugat că a vorbit cu ministrul Sănătăţii şi s-a luat legătura cu Colegiul Medicilor pentru rezolvarea formalităţilor pentru echipele medicale internaţionale, pentru a nu fi probleme cu dreptul de liberă practică.
„Avem în jur de 30.000 de sinistraţi, IGSU urmează să instaleze primele două tabere de sinistraţi pe stadioanele din Voluntari şi Ştefăneşti, iar instalarea lor va începe în această noapte", a adăugat Arafat. El a explicat că Primăria Municipiului Bucureşti poate instala în interiorul Arenei locuri pentru aproximativ 20.000 de oameni, dar având în vedere că duminică după-amiază este meci şi că acesta este doar un exerciţiu, instalarea lor a fost amânată până după meci.
Raed Arafat a anunțat că a primit confirmări că o echipă medicală din Israel care va alcătui un spital de nivel trei - cel mai înalt nivel - va ajunge în cursul nopţii în România, fiind vorba despre peste o sută de medici şi asistenţi, iar o echipă de căutare-salvare din Bulgaria urmează să intre în ţară duminică, la 11, pe la Ruse. De asemenea, Republica Moldova trimite o echipă de paramedici cu o ambulanţă.
Filmul evenimentelor în prima zi a exercițiului:
8:37. Un seism de 7,5 pe scara Richter, cu picentrul în Vrancea, lovește Capitala
9:00. În lipsa oricăror mijloace de comunicare, pe baza protocolului, intervenţia pornește
9:05. Salvatorii intervin pentru evacuarea sediilor Ambulanţei şi IGSU
9:15. Salvatorii intervin în două exerciţii la Fabrica Rahova şi la Industria Iutei
9:30. O aripă a spitalului Colentina se prăbuşeşte, pacienţii sunt evacuaţi
10:15. Comunicaţiile sunt restabilite, sunt comunicate la centru primele evaluări.
10:30. Autorităţile prezintă prima evaluare:12 clădiri prăbuşite, 200 de victime
13:30. Are loc prima şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, la Ciolpani
14:00. Premierul României aprobă solicitarea de instituire a stării de urgenţă
14:20. Începe instalarea spitalului mobil de la Academia Română
16:00. O nouă informare a autorităţilor, numărul victimelor depăşeşte 1.400
16:30. MApN începe instalarea spitalului de campanie ROL2 în zona Pantelimon
18:00. Autoritățile anunță că sunt 30.000 de sinistrați în București
18:30. Spitalul Mobil din București începe să primească pacienți
21:00. Planul alb declanșat la nivel național, în țară vin medici străini
22:00. Un nou exerciţiu se desfăşoară la Spitalul Floreasca
ACTUALIZARE 21.30. Exerciţiul de astăzi a scos la iveală faptul că spitalele de urgenţă din Capitală nu pot primi simultan un număr mare de pacienţi în stare foarte gravă. Doar 150 este numărul de victime pe care unităţile medicale l-ar putea suporta. La nivelul celor 9 unităţi de urgenţă, numărul de paturi este de aproximativ 4.200.
Citiți și: SEISM 2018. Cum se ridică un spital mobil în centrul Bucureștiului
ACTUALIZARE 14:05 Premierul Viorica Dăncilă a mers, sâmbătă, la un site de căutare-salvare organizat în cadrul exerciţiului Seism 2018, la Academia de Poliţie. „Este un exerciţiu foarte important care ne va permite să vedem cum se face această mobilizare, dar în acelaşi timp să vedem dacă, în urma acestui exerciţiu, există deficienţe şi cum putem înlătura aceste deficienţe”, a declarat Dăncilă.
„Am luat act de acest lucru, este un exerciţiu foarte important care ne va permite să vedem cum se face această mobilizare, dar în acelaşi timp să vedem dacă, în urma acestui exerciţiu, există deficienţe şi cum putem înlătura aceste deficienţe. După cum ştiti şi după cum a precizat domnul secretar de stat Raed Arafat, acest exerciţiu presupune şi participare internaţională şi se va desfăşura pe timpul a cinci zile, 24 de ore din 24. Nu am emoţii, am încredere în desfăşurarea acestui exerciţiu, dar totdeauna trebuie să fim foarte bine pregătiţi pentru a răspunde acestei provocări şi cred că acest exerciţiu ne va permite să vedem dacă sunt anumite probleme”, a declarat Viorica Dăncilă, la Ciolpani, unde se află Centrul de comandă.
ACTUALIZARE 13:50 În sectorul 5, în Calea Rahova, este instalat un spital mobil, unde se acordă primul ajutor victimelor înainte de a fi transportate către spital. Arată ca un cort, dar are dotări moderne. Bogdan Oprița, coordonatorul SMURD București, a observat deja un prim neajuns în cadrul acestui exercițiu - mijloacele de comunicație sunt insuficiente, în cazul în care nu mai funcționează rețelele de telefonie mobilă. El a explicat, pe de altă parte, pentru Digi24 cum se face triajul pacienților:
ACTUALIZARE 10:45 La ora 10:30 la sediul Ministerului Afacerilor Interne, a avut loc o conferință de presă, susținută de secretarul de stat Raed Arafat. El a prezentat principalele coordonate ale exercițiului și obiectivele pe care le urmărește:
Exact în ziua în care a început cel mai amplu exercițiu de simulare a unui cutremur major Primăria Capitalei a anunțat că 41 de clădiri cu risc seismic din centrul Bucureştiului sunt în proces de reabilitare şi consolidare, la opt dintre acestea fiind finalizate lucrările de punere în siguranţă. Totodată, se lucrează la consolidarea şi restaurarea Palatului Voievodal "Curtea Veche".
„Bucureştiul este un oraş construit în timp, extins de multe ori fără o programare, fără o detaliere suficientă a tuturor cartierelor. Riscul unui seism major este pregnant şi nu poate constitui o chestiune care să fie lăsată la Şi altele. Sesizez faptul că acest exercițiu se desfășoară într-un trafic de sâmbătă, relativ lejer, dar nu putem miza pe asemenea lucru în eventualitatea unui seism care se poate întâmpla la orice oră și orice anotimp. Trebuie să ţinem cont că multe dintre clădirile cu risc seismic mare se pot prăbuşi peste căile de comunicaţie, peste străzi, iar panica pe care ar genera-o ar duce oamenii la umplerea străzilor, atât pietoni, cât şi cu autovehicule. (...) Centrul Vechi e prioritatea zero, acolo e o situaţie specială prin starea de degradare în care se află multe clădiri. De asemenea, arterele vechi ale Bucureştiului - Calea Moşilor, Călăraşilor - au locuinţe încadrate în risc seismic, acolo este problema accesului echipajului de intervenţie, străzile sunt înguste, trebuie folosite căi alternative”, a explicat la Digi24 arhitectul-șef al Capitalei, Ștefan Dumitrașcu.
Urmăriți-i în materialul video următor comentariul complet:
ACTUALIZARE 9:30 Iată cum au reacționat autoritățile în prima jumătate de oră de la declanșarea alertei. Imaginile surprinse în București de reporterii Digi24:
Exercițiul va dura până în data de 18 octombrie. Este un exercițiu internațional, la care participă 26 de state. Timp de cinci zile vor fi simulate diverse situații, atât pe timp de zi, cât și noaptea.
Exercițiul se desfășoară în București, dar și în marile centre universitare. Totul se va petrece ca într-o situație reală: vor fi scoși răniți dintre dărâmături, mașinile de intervenție vor circula cu girofar, vor veni aeronave militare din alte state pentru a ajuta la transportul răniților.
Vor fi prezenți observatori de la Comisia Europeană, de la structura de specialitate din SUA, de la OMS și de la NATO, plus foarte multa presa străină.
Citiți și: Românii, deranjați de RO-Alert: "Cine vă dă dreptul să ne alertați?"
În luna septembrie s-au produs în România 11 cutremure cu magnitudinea de cel puțin 3, având epicentrele în județele Buzău și Vrancea. Cel mai puternic s-a înregistrat în 19 septembrie, în judeţul Vrancea, având magnitudinea 3,9.
În total, 20 cutremure au avut loc în septembrie în România. E de remarcat o serie de trei seisme înregistrate în trei zile consecutive - 6, 7, 8 septembrie -, două dintre ele cu magnitudine peste 3, care s-au produs la o adâncime relativ mică pentru zona seismică Vrancea: până în 30 de kilometri. Cele mai multe cutremure în Vrancea au loc la adâncimi de peste 100 de km.
Cel mai puternic cutremur din acest an a avut loc în 25 aprilie. Cutremurul a avut magnitudinea 4,6 şi s-a înregistrat în apropierea următoarelor oraşe: Covasna (12 kilometri), Întorsura Buzăului (25 de kilometri), Târgu Secuiesc (27 de kilometri), Nehoiu (35 de kilometri) şi Sfîntu Gheorghe (52 de kilometri).
Când au fost cele mai puternice seisme în România
Cutremurul din martie 1977 a avut o magnitudine de 7,3 pe Richter (7,2 magnitudine de moment) și s-a produs la o adâncime de 94 de kilometri.
Cel mai puternic seism din ultimul secol în România s-a produs la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de moment estimată la 7,7 (7,4 pe Richter) . Adâncimea a fost la 133 de kilometri, iar epicentrul în Vrancea.
Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost nici cel 1940 și nici cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802 (era ziua de Sfânta Parascheva, conform vechiului calendar), la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. Citiți detalii aici.
Citiți și: Supraviețuitorii cutremurului din 1977 și poveștile lor de groază
Cele mai puternice cutremure produse în ultimii 28 de ani în România au fost înregistrate la 30 şi 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.
Citiți și: De ce Bucureștiului i s-a pus eticheta de „capitală europeană a cutremurelor”
Mărmureanu susține că a calculat când se va produce următorul mare cutremur
Seismele în România au loc cu o anumită periodicitate. Evoluţia cutremurelor în România
Cutremure în România:
• potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, în România sunt 6 zone seismice importante: Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea.
• cea mai activă arie seismică din România este Vrancea
• în ultimii 200 de ani, în România au avut loc 7 cutremure puternice, de peste 7 pe scara Richter
• ultimul cutremur de peste 7 pe scara Richter a avut loc în 1986
• cele mai distrugătoare seisme din istoria recentă a România: 1940 și din 1977, soldate cu peste 2.500 de morți și 15.300 de răniți
• 1940, 10 noiembrie, Cutremur de 7,4, durata 3 minute, circa 1.000 de morți și 4000 răniți
• 1977, 4 martie, 7,3 pe scara Richter, a durat 55 secunde, 1.570 decese, 11.300 de răniți, 35.000 de clădiri distruse; printre victime: Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț.
Citiți și: Locul unde se măsoară cutremurele
Clădiri vulnerabile la cutremur în București
În lista oficială a imobilelelor expertizate tehnic a Primăriei Capitalei sunt 1.600 de imobile cu risc seismic I, în pericol de prăbuşire. Încă 2.000 de imobile sunt încadrate în categorii de urgenţă I, II sau III, dar neîncadrate în clase de risc seismic. Aproape 4.000 în pericol de prăbuşire în cazul unui seism mare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News