Detaliile care pot trage pe dreapta mașinile fără șofer
Suntem la numai trei ani distanţă de momentul în care ar trebui să fie lansate maşinile autonome şi toate statele lumii sunt foarte departe de a pune la punct legislaţia care va guverna această tehnologie. Doar America are un set de recomandări, dar sunt vagi şi fără nicio putere. Până în 2020 e nevoie însă de legi nu doar pentru maşinile autonome, ci şi pentru sistemele de siguranţă care le vor echipa, pentru poliţele de asigurare pentru ele, pentru străzile inteligente pe care vor merge, pentru felul în care va fi gestionat traficul. Iar istoria arată că legile prost gândite nu fac decât să afecteze felul în care funcţionează noile tehnologii şi să le amâne implementarea la scară mare.
După inventarea automobilului, în multe locuri din lume autorităţile au decis ca, din motive de siguranţă, apropierea unei maşini să fie semnalizată de un pieton fluturând un steag roşu care îi avertiza pe ceilalţi că se apropie un vehicul fără cai. Unele state au mers şi mai departe, arată Harvard Business Review. În Pennsylvania s-a votat în unanimitate o lege care îi cerea şoferului să se oprească, să dezmembreze maşina şi să ascundă componentele în tufiş dacă vehiculul speria caii. Singurul motiv pentru care legea nu a intrat în vigoare a fost faptul că guvernatorul de acolo şi-a exercitat dreptul de veto. Acelaşi gen de stângăcii legislative se pot repeta acum.
În 2009, când Google începea să-şi testeze primul prototip de maşină autonomă, legiuitorii nici nu ştiau cum să numească noua tehnologie, cu atât mai puțin cum să adapteze legislaţia rutieră veche de o sută de ani la o maşină condusă de algoritmi.
Șapte ani mai târziu, o lege actuală tot nu există. Doar Autoritatea de Transport din Statele Unite a venit în septembrie cu un ghid pentru maşinile care se conduc singure, însă e doar un ghid. Propune ca dezvoltatorii să comunice informaţii despre felul în care autoturismul evită accidentele, despre protecţia datelor personale, dar şi dacă maşina robot va încălca regulile de circulaţie când în faţă e un obstacol şi cum va face asta; sau cum va prioritiza softul siguranţa unui vehicul în faţa altui vehicul, în caz de coliziune.
Companiile au reacţionat bine la prevederi, însă cu o excepţie. Se propune şi ideea ca modelele să aibă nevoie de aprobare înainte de a intra pe piaţă. Inclusiv actualizările de soft ar putea avea nevoie de aprobare. Dezvoltatorii se tem că birocraţia nu va face decât să crească costul maşinii şi să întârzie implementarea şi rafinarea lor.
Legea însă are mari şanse să iasă inflexibilă şi-n celelalte domenii care vor decide viitorul maşinii autonome. Şoselele inteligente, împânzite de senzori prin care se gestionează traficul, vor trebui să înlocuiască infrastructura veche. Dar ele au nevoie şi de o infrastructură de telecomunicaţii adusă în pas cu vremurile. În mai multe locuri din lume se testează tehnologia 5G, care permite trimiterea unui flux mare de date şi de care va depinde şi funcţionarea şoselelor inteligente.
Însă răspândirea noilor drumuri va depinde tot de statul rezistent la schimbare. El va decide cum şi cui vor fi alocate frecvenţele radio, cum şi cui vor fi date aprobări pentru a trage cabluri subterane şi a pune antene. Multe întrebări, niciun răspuns.
Totuşi paşi către dezvoltare se fac - oraşul Columbus tocmai a primit un grant de 65 de milioane de dolari pentru a deveni un oraş inteligent, iar Atlanta a construit deja, la nivel mic, o reţea care poate susţine senzorii unei şosele inteligente pe care să meargă maşini inteligente. Marea problemă e însă timpul, cât de repede se vor replia autorităţile pentru a permite avansul tehnologic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
