Live Text Ucraina și Rusia se acuză reciproc că pregătesc atacuri cu arme chimice
Volodimir Zelenski a cerut conducerii armatei ucrainene să nu mai ia decizii fără să îl consulte. În mesajul transmis în timpul nopții, el a precizat și că a cerut un raport ministrului apărării și şefului Statului Major. Președintele ucrainean a reacționat după ce pe rețelele sociale au apărut numeroase critici, în urma deciziei de a fi pusă în aplicare o lege din 1992, în urma căreia bărbații mobilizați ar fi avut nevoie de aprobare militară ca să-și părăsească domiciliile. Pe frontul din estul Ucrainei, confruntările majore s-au mutat la Sloviansk. Cel puțin doi oameni a murit și șapte au fost răniți după ce rușii au bombardat o piață. 5.000 de civili, dintre care aproape 350 de copii, au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului, anunță Organizația Națiunilor Unite. Experții ONU cred că, în realitate, sunt zeci de mii de victime despre care încă nu sunt informații.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Aliații est-europeni care trimit în Ucraina armament mai vechi vor primi la schimb arme din Germania
ACTUALIZARE 23:45 Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat miercuri livrarea iminentă de arme aliaţilor din estul Europei care în schimb vor trimite arme din era sovietică în Ucraina, relatează dpa, preluată de Agerpres.
Guvernul "a concretizat acum aceste acorduri cu mai multe state care prevăd că ele vor fi legate direct de livrări" de arme către Ucraina, a declarat miercuri cancelarul german în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri în Bundestag, fără a furniza însă alte detalii.
Potrivit planului, partenerii est-europeni care trimit arme din epoca sovietică Ucrainei vor primi livrări de arme din Germania în schimb. Justificarea este că ar fi mai uşor pentru soldaţii ucraineni să utilizeze echipament din epoca sovietică, cu care sunt obişnuiţi, în loc de arme moderne occidentale.
Germania a purtat convorbiri cu Republica Cehă, Grecia, Polonia şi Slovenia. "Am investit multă energie pentru ca asta să se întâmple", a spus Scholz, adăugând că implementarea va avea loc în următoarele săptămâni.
Cancelarul nu a răspuns însă unei solicitări a opoziţiei ca Germania să livreze direct Ucrainei vehicule de luptă pentru infanterie şi de aprovizionare.
În schimb, el a confirmat că Germania va furniza doar tipurile de arme pe care alţi aliaţi ai Ucrainei le trimit. "Este o decizie de leadership pe care am luat-o împreună", a spus el.
Atacurile chimice revin în actualitate
ACTUALIZARE 21:00 Federaţia Rusă plănuieşte provocări prin utilizarea de arme chimice în Ucraina pentru ca apoi să dea vina pe trupele ucrainene, susţin autorităţile de la Kiev, subliniind că Moscova a trimis deja o notă Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) despre pregătirea unei provocări cu arme chimice de către armata ucraineană, a relatat miercuri agenţia de presă ucraineană Unian, citând o declaraţie făcută de către reprezentantul permanent al Rusiei la OIAC, Aleksandr Şulghin.
Într-o intervenţie la televiziunea de stat rusă, Şulghin a afirmat că în pericol s-ar putea afla Nikolaev, Harkov şi întreaga regiune Doneţk.
"Am trimis deja o notă corespunzătoare secretariatului tehnic (al OIAC) în care am comunicat despre planificarea unor provocări în localitatea Nikolaevka (regiunea Doneţk)", a declarat diplomatul rus, adăugând că "naţionaliştii ucraineni pregătesc provocări şi în alte locuri, cum ar fi (oraşele) Nikolaev şi Herson".
Potrivit lui Şulghin, misiunea rusă a trimis peste 20 de note în acest sens către OIAC, a precizat portalul rusesc Rbc.ru.
Cu o zi înainte, Ministerul rus al Apărării susţinuse că militarii ucraineni pregătesc o provocare cu utilizarea de substanţe otrăvitoare în aşezarea Nikolaevka din autoproclamata Republică Populară Doneţk. "Containere cu clor lichid au fost transportate la staţia de filtrare şi pompare a apei de la centrala termoelectrică Slaviansk", declara ministerul, citat de media de stat ruse.
Mai mult, Moscova mai declara că ucrainenii şi-ar fi instalat dispozitive de artilerie şi MLRS pe teritoriul întreprinderii Ukrhimtransammiak din oraşul Nikolaev (sud) şi că ar fi desfăşurat unităţi de apărare şi arme grele la întreprinderea Harkov Khimprom din Harkov (nord-est), potrivit Rbc.ru.
Dar cum Rusia acţionează după un tipar cunoscut deja de a atribui altuia ceea ce ea intenţionează să facă, Ucraina şi-a exprimat miercuri îngrijorarea cu privire la posibile astfel de atacuri cu arme chimice împotriva cetăţenilor săi, scrie Agerpres.
Potrivit Unian, la 11 aprilie, combatanţi ai batalionului Azov, care se aflau la un loc cu civili şi alţi militari ucraineni în catacombele de la combinatul siderurgic Azovstal, au declarat că forţele ruse au utilizat într-unul din atacurile asupra oţelăriei o substanţă otrăvitoare de origine necunoscută, care a fost aruncată dintr-o dronă. Ei mai susţineau că mulţi dintre cei afectaţi au acuzat insuficienţă respiratorie şi sindrom vestibulo-atactic.
Tot miercuri, agenţia de presă Ukrinform a comunicat că armata rusă lansează bombe cu fosfor pe câmpurile de grâu în zona liniei de contact dintre cele două tabere beligerante în regiunea Zaporojie.
Zelenski a ordonat ridicarea interdicției de circulație pentru bărbații care au vârsta de înrolare
ACTUALIZARE 18:38 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat ridicarea interdicției de circulație pentru bărbații care au vârsta de înrolare în armată, la doar o zi după anunțul Ministerului Apărării de la Kiev, potrivit publicației The Kyiv Independent.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat marți că le interzice bărbaţilor care au vârsta de înrolare în armată să își păsăsească localitățile de reședință, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie.
Potrivit acestei măsuri, bărbații cu vârste între 18 şi 60 de ani ar fi avut nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi.
Citește continuarea articolului AICI
Rusia introduce pedepse grele cu închisoarea pentru cei care instigă la acțiuni care îi pun în pericol securitatea națională
ACTUALIZARE 18:19 Rusia a adoptat miercuri o lege care îi pedepseşte cu ani grei de închisoare pe cei ce îndeamnă la acţiuni împotriva securităţii ţării, într-un moment în care Moscova sancţionează pe oricine se opune războiului din Ucraina, relatează AFP.
Textul, care prevede până la şapte ani de închisoare pentru un astfel de delict, a fost votat miercuri de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), care a înăsprit de asemenea pedepsele aplicate pentru spionaj şi în caz de „colaborare confidenţială cu străinii”.
Aceste înăspriri ale legii, vizând oficial „protejarea intereselor naţionale ale Rusiei”, reprezintă „un răspuns adecvat şi oportun provocărilor cu care ţara noastră se confruntă”, susţine într-un comunicat unul din coautorii textului, deputatul Vasili Piskariov, din partea partidului de la putere Rusia Unită.
Citește continuarea articolului AICI
Guvernatorul din Donețk îi îndeamnă pe cei 340.000 de civili să evacueze regiunea
ACTUALIZARE 17.55 Armata rusă își concentrează toate eforturile pentru cucerirea regiunii Donețk, unde forțele ucrainene încă controlează aproximativ 45% din teritoriu. Guvernatorul ucrainean al regiunii din estul țării a îndemnat civilii să se evacueze în zone sigure pentru a evita să fie prinși în mijlocul luptelor, relatează CNN.
„Rusia a transformat întreaga regiune într-o zonă fierbinte unde este periculos pentru civili să rămână”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii, Pavlo Kirilenko, după un atac cu rachete al rușilor, miercuri, asupra localității Toretsk.
„Le cer tuturor să evacueze. Evacuările salvează vieți”, a mai spus acesta.
Dintr-o populație de 1.670.000 de de locuitori înainte de război, regiunea Donețk mai numără acum doar 340.000 de rezidenți.
Rușii spun că au distrus două sisteme HIMARS trimise de Occident, Kievul neagă
ACTUALIZARE 17:00 Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au distrus două sisteme avansate de rachete HIMARS fabricate în SUA și depozitele lor de muniție în estul Ucrainei. În total, Ucraina a primit patru astfel de sisteme.
Ministerul a declarat că forțele armate ale Rusiei au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) pe care America și aliații săi le-au furnizat Ucrainei.
De asemenea, a mai spus că forțele ruse au distrus două depozite de muniții care depozitau rachete pentru HIMARS, lângă linia frontului, într-un sat la sud de Kramatorsk din regiunea Donețk din Ucraina, potrivit The Guardian și Reuters.
Aceste afirmații nu au putut fi însă verificate independent.
Șeful statului major ucrainean neagă informația și spune că este parte a propagandei ruse. „Este un fake. Sistemele HIMARS trimise de partenerii americani lovesc în continuarea puncte importante ale dușmanului”, se arată într-un mesaj publicat pe Facebook.
Civilii din Sloviansk sunt evacuați
ACTUALIZARE 16:50 Civilii au continuat miercuri să fie evacuaţi din oraşul Sloviansk, în estul Ucrainei, supus un bombardamente intense în ultimele săptămâni, acesta reprezentând următorul obiectiv al forţelor ruse în planul lor de cucerire totală a bazinului carbonifer Donbas, prioritatea lor după patru luni şi jumătate de război în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Evacuarea este în curs de desfăşurare. Scoatem oameni în fiecare zi”, a declarat primarul oraşului, Vadim Liah, într-o înregistrare video difuzată pe YouTube.
„În acest moment au mai rămas 23.000 de locuitori” în Sloviansk, care avea o populaţie de circa 110.000 de persoane înainte de începerea invaziei ruse la 24 februarie, a adăugat el. „Şaptesprezece au fost ucişi, iar 67 răniţi” de la începutul ostilităţilor, a mai indicat edilul.
În acest oraş bombardat de mai multe săptămâni, „infrastructurile esenţiale funcţionează în continuare, dar de o lună nu mai există reţeaua centrală de alimentare cu apă şi o treime din oraş nu are cu regularitate curent electric”, a subliniat primarul.
„Sfatul meu principal: plecaţi!”, lansase marţi seara guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, adresându-se populaţiei din Sloviansk, subliniind că 'timp de o săptămână, nu a fost o zi fără bombardamente'.
Atacurile au distrus aproape o treime dintr-o piaţă de aici, a constatat miercuri un corespondent AFP. Locuitorii au mers la faţa locului pentru a vedea cu ochii lor amploarea distrugerilor, în mijlocul dărâmăturilor calcinate. Puţin mai încolo, câţiva comercianţi continuă să-şi vândă fructele şi legumele.
Pavlo Kirilenko declarase marţi că bombardamentele ruseşti, care au lovit inclusiv piaţa, au făcut doi morţi şi şapte răniţi.
La fel ca alţi responsabili locali, Liah afirmă că forţele ucrainene resping tentativele trupelor ruse de înaintare spre Sloviansk şi spre oraşul său geamăn Kramatorsk, centrul administrativ al teritoriului din Donbas controlat de Kiev.
Sloviansk „este fortificat”, iar „ruşii nu se pot apropia de el” şi nici „încercui”, căci sunt blocaţi de soldaţii ucraineni la o distanţă de aproximativ 40 de km de el.
Sri Lanka, rămasă fără bani, îi cere ajutor lui Vladimir Putin să importe combustibil
ACTUALIZARE 16:12 Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, spune că i-a cerut ajutor președintelui rus Vladimir Putin să importe combustibil, în condițiile în care țara sa se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele șapte decenii, relatează Reuters.
Sri Lanka, rămasă fără bani, a avut dificultăți chiar și la importul de articolele esențiale, ceea ce a dus dus la o lipsă gravă de medicamente, alimente și combustibil.
„Am avut o conversație foarte productivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin”, a scris Rajapaksa pe Twitter adăugând că a cerut sprijin Rusiei pentru a importa combustibil.
Moscova recunoaşte că nava despre care Ucraina susține că transportă cereale furate este controlată în Turcia
ACTUALIZARE 15:21 Diplomaţia rusă a recunoscut miercuri că autorităţile turce fac controale pe un cargou care navighează sub pavilion rusesc şi care ar transporta, aşa cum susţine Kievul, grâne ucrainene furate de ruşi. Moscova afirmă că nu se pune problema sechestrării navei.
„Nava (Zhibek Zholu) se află în prezent în rada portului Karasu. Proceduri standard sunt în curs de desfăşurare, inclusiv controale sanitare”, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksei Zaiţev. Karasu este un port turcesc la Marea Neagră.
Ursula von der Leyen avertizează UE să se pregătească pentru întreruperea completă a gazului rusesc
ACTUALIZARE 13.16 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia.
Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc, a declarat Ursula von der Leyen, scrie Agerpres.
Ea a informat Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina.
Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări.
Avertismentul lui Medevdev: "Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă"
ACTUALIZARE 13.00 Fostul preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a referit miercuri la recurgerea la arme nucleare, excluzând de asemenea în avans eventualitatea ca justiţia internaţională să decidă sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care Curtea Penală Internaţională (CPI) anchetează asupra unor presupuse crime de război comise în Ucraina, informează AFP.
"Numai ideea de a pedepsi o ţară care are cel mai mare arsenal nuclear din lume este în sine una absurdă. Şi aceasta creează în mod potenţial o ameninţare pentru existenţa umanităţii", a scris pe contul său Telegram actualul vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei.
Totodată, Dmitri Medvedev a acuzat SUA că vor să aducă Rusia în faţa jurisdicţiilor internaţionale, în condiţiile în care Washingtonul nu a fost niciodată pedepsit pentru războaiele sale duse în lume şi care, potrivit lui Medvedev, au dus la moartea a 20 de milioane de oameni.
Citește continuarea articolului AICI
Austria exclude Gazprom de la depozitul de stocare a gazelor Haidach
ACTUALIZARE 12.35 Austria pune în practică clauza „Foloseşte-l sau îl pierzi” („Use it or lose it”) pentru a exclude Gazprom de la imensa sa facilitate de stocare a gazelor Haidach, deoarece în mod sistematic nu a umplut partea sa din această capacitate, a anunţat miercuri Guvernul de la Viena.
„În cazul în care clienţii nu depozitează gaze, capacitatea trebuie transferată altora. Este o infrastructură critică. Avem nevoie de ea acum, în această perioadă de criză. Asta este exact ce se întâmplă acum în cazul Gazprom cu facilitatea sa de stocare Haidach”, a declarat ministrul austriac al Energiei, Leonore Gewessler, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
El a adăugat că Autoritatea de reglementare a gazelor e-Control a început procesul excluderii companiei ruseşti.
Pentru a atinge obiectivul UE de a avea depozitele pline la 80% până în luna noiembrie, Austria trebuie să primească zilnic suficient gaz pentru a genera 368 de GWh, parametru care a scăzut sub 100 GWh în unele intervale de timp săptămâna trecută.
Rusia a închis una dintre cele mai mari conducte din lume care transporta petrol până la Marea Neagră
ACTUALIZARE 12.00 Un tribunal din Rusia a ordonat închiderea pentru 30 de zile a Consorțiului Conductei Caspice (CPC), una dintre cele mai mari conducte din lume care transportă petrol din Kazahstan până pe coasta rusească de la Marea Neagră, ceea ce ar putea agrava criza energetică modială, scrie Retuers.
Consorțiul, care administrează în jur de 1% din tot petrolul la nivel global și include marile companii americane Chevron și Exxon, a anunțat că trebuie să se supună deciziei Curții de a suspenda activitatea și că hotărârea are legătură cu gestionarea deversărilor de petrol.
Conducta CPC a intrat în atenția lumii odată cu izbucnirea războiului din Ucraina pe care Rusia îl numește „operațiune militară specială” și care a dus la restricționarea exporturilor rusești și la creșterea prețurilor la energie.
SUA au impus sancțiuni împotriva petrolului rusesc, dar a spus că livrările din Kazahstan prin Rusia nu ar trebui să fie afectate.
Citește continuarea articolului AICI
ISW: Rușii avansează pe două direcții în Donbas
ACTUALIZARE 11.32 În analiza de marți noapte spre miercuri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) scoade în evidență declarațiile lui Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse și un apropiat al lui Putin, care a transmis că Moscova păstrează obiective maximaliste, inclusiv schimbarea regimului de la Kiev și „extinderea teritorială mult dincolo de Donbas”.
Patrușev a reafirmat exact obiectivele exprimate de Putin la începutul invaziei din 24 februarie, menționând că „operațiunea militară specială” va continua până când Rusia va obliga Ucraina să devină o naţiune neutră, un tampon între Rusia şi NATO. Aceste obiective includ reluarea ofensivei spre Odesa și integrarea litoralului Mării Negre în Federația Rusă, dar și schimbarea puterii politice de la Kiev cu una obedientă față de Kremlin.
Principalele concluzii ale ISW din ultimele 24 de ore:
- Forțele ruse au continuat operațiunile ofensive la nord-vest și la est de Sloviansk, încercând să avanseze pe două direcții, spre Siversk și spre Bakhmut. Pe lângă bombardamentele de artilerie, Siversk a fost atacat și aerian cu avioane Suhoi Su-25.
- Forțele ucrainene au efectuat un contraatac limitat la sud-vest de orașul Donețk, iar aviația ucraineană a efectuat un atac aerian în care susține că a distrus două depozite de muniții și 20 de piese de echipament militar ale rușilor.
- Armata Rusă a desfășurat un atac limitat, de hărțuire, la nord de Harkov, dar fără succes.
- Pe Frontul de Sud, ucrainenii spun că au respins un atac de mici dimensiuni al rușilor la nord de Herson, ceea ce sugerează că Armata Ucraineană a păstrat sau a recapturat pozițiile de la est de râul Inhuleț, care i-ar permite reluarea ofensivei de la nord, spre Herson.
Armata ucraineană anunță respingerea unui atac al rușilor în Donbas și „pierderi semnificative” în rândurile inamicului
ACTUALIZARE 11.15 Armata ucraineană a anunţat miercuri că a respins în timpul nopţii un atac al forţelor militare ruse în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, informează agenția germană de presă dpa, citată de Agerpres.
Forţele armate ucrainene "au provocat pierderi semnificative inamicului" în timpul unei tentative de ofensivă lângă Verhnokamianske, Bilohrivka şi Hrîhorivka, iar forţele ruse s-au retras, a anunţat statul major al armatei ucrainene.
Cele trei mici localităţi se află la 10-15 kilometri vest de Lisiciansk, oraş ucrainean capturat de forţele militare ruse la sfârşitul săptămânii trecute.
În zona Bahmut din sudul Ucrainei, forţele ucrainene au reuşit de asemenea să oprească o ofensivă a trupelor ruse şi le-au provocat pierderi, potrivit armatei ucrainene.
Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente de dpa.
Armata ucraineană a ridicat un nou zid de apărare de-a lungul a trei mici oraşe - Siversk, Soledar şi Bahmut - după ce oraşele-gemene Severodoneţk şi Lisiciansk au căzut în mâinile ruşilor.
Scopul este de a opri ofensiva rusă dinspre estul zonei industriale Sloviansk-Kramatorsk, unde se află cartierul general al armatei ucrainene în Donbas. Luptele continuă în prezent de-a lungul liniilor frontului.
După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.
Rusia critică publicarea discuției Macron - Putin. Lavrov: „Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale” de înregistrări
ACTUALIZARE 11.10 Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a condamnat difuzarea la televiziunea France 2 a convorbirii dintre preşedinţii Franţei şi Rusiei, în care Emmanuel Macron a încercat să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte o întâlnire cu Joe Biden, pentru a preveni războiul din Ucraina.
„Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări”, a spus Serghei Lavrov, după ce un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin a ajuns public, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova.
„Dacă nu ne oprește Putin, mergem până la Berlin”, spune unul dintre liderii ceceni, apropiat de Kadîrov
ACTUALIZARE 11.00 Președintele parlamentului cecen, Magomed Daudov, un apropiat al lui Ramzan Kadîrov, spune că batalioanele cecene care luptă în Ucraina „vor merge înainte până la Berlin” dacă „Putin nu le va opri”.
Deși Rusia a încălcat dreptul internațional prin invadarea Ucrainei, Lavrov cere țărilor lumii să respecte legile internaționale
ACTUALIZARE 10.28 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut miercuri tuturor țărilor din lume să depună eforturi pentru a proteja legile internaționale, întrucât „lumea evoluează într-un mod complicat", notează Reuters.
Lavrov a făcut acest apel la o întâlnire cu omologul său vietnamez Bui Thanh Son la Hanoi. Comentariile sale vin în contradicție cu faptul că Rusia a încălcat dreptul internațional prin invadarea Ucrainei la 24 februarie. Moscova nu a respectat nici ordinul Curții Internaționale de Justiție, care i-a spus să se retragă din Ucraina.
„Vietnamul este un partener cheie (al Rusiei) în ASEAN... iar relațiile dintre cele două țări se bazează pe istorie și pe lupta lor comună pentru dreptate", a declarat Lavrov în cadrul reuniunii, referindu-se la Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est.
Ucraina a depus o cerere de aderare la OCDE
ACTUALIZARE 9.30 Premierul Denis Şmihal a anunţat marţi pe Telegram că Ucraina a depus o cerere de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite agenția germană de presă dpa, citată de Agerpres.
Calitatea de membru OCDE este una din pietrele de temelie ale reconstrucţiei şi dezvoltării de succes a ţării, a spus Şmihal.
„Ucraina împărtăşeşte toate principiile organizaţiei şi (doreşte) să devină membru al acesteia cât mai curând posibil”, a scris pe Twitter premierul Şmihal.
Secretarul general al OCDE Mathias Cormann a declarat tot pe Twitter că această candidatură „va fi acum analizată de Consiliul OCDE după procedura obişnuită”.
OCDE, care are sediul la Paris, reuneşte ţări care sunt angajate faţă de valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă. Pe lângă economii puternice precum Germania, Statele Unite şi Japonia, membre OCDE sunt şi ţări emergente, precum Mexic şi Chile.
Ucraina era deja considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor chiar înainte de invazia rusă, aminteşte DPA.
Ministerul britanic al Apărării: Bătălia pentru Sloviansk va fi următoarea confruntare importantă dintre ucraineni și ruși
ACTUALIZARE 9.20 În analiza războiului de miercuri dimineață, Ministerul britanic al Apărării notează că lupta pentru orașul Sloviansk din estul Ucrainei va fi următoarea confruntare importantă dintre trupele de invazie ruse și cele de apărare ucrainene în lupta pentru Donbas.
Londra transmite că Rusia continuă probabil să își consolideze controlul asupra orașului Lisiceansk și a regiunii Lugansk.
Britanicii spun că la nord, Moscova a angajat majoritatea unităților rămase disponibile din Grupurile de forțe din est și vest pe axa Izium.
În ultima săptămână, forțele rusești au avansat probabil cu încă 5 km pe drumul principal E40 de la Izium, în fața unei rezistențe ucrainene extrem de hotărâte, se mai arată în raportul britanicilor.
Ministerul britanic al Apărării mai evidențiază că forțele rusești din Grupurile de forțe de est și de vest se află probabil acum la aproximativ 16 km nord de orașul Sloviansk.
Având în vedere că orașul se află, de asemenea, sub amenințarea Grupurilor de forțe din centrul și sudul țării, există o posibilitate realistă ca bătălia pentru Sloviansk să fie următoarea confruntare cheie în lupta pentru Donbas, concluzionează guvernul de la Londra.
Zelenski cere din nou arme Occidentului: „Armata rusă nu face pauze. Are o singură sarcină, să ia viețile oamenilor, să ne intimideze”
ACTUALIZARE 8.50 Volodimir Zelenski şi-a reiterat apelul pentru mai multe livrări de arme din Occident. Președintele ucrainean a insistat în special asupra sistemelor de apărare antirachetă, pentru a putea apăra oraşele din țara sa.
Zelenski susține că a se reuşi apărarea naţiunii ucrainene împotriva atacurilor cu rachetă ruse înainte de sfârşitul acestui an constituie un obiectiv esenţial al conducerii Ucrainei, relatează dpa, citată de Agerpres. "Însă realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, ci şi de înţelegerea nevoilor noastre fundamentale de către partenerii noştri", a spus liderul ucrainean, într-o noua intervenţie video realizată în timpul nopţii.
"Armata rusă nu face pauze", a atenţionat Zelenski. Forţele militare ruse au o singură sarcină: "să ia viaţa oamenilor, să intimideze poporul. Astfel, chiar şi câteva zile fără alarmă antiaeriană par deja parte din teroare", a subliniat preşedintele Ucrainei.
„Ăsta încă mai trăiește!”. „Lasă-l, că oricum o să moară”. Norocul incredibil care l-a salvat de la execuție pe un ucrainean din Bucha
ACTUALIZARE 8.25 Un ucrainean, de profesie taximetrist și tată a patru copii, a reușit să supraviețuiască masacrului de la Bucha în urma unui șir aproape miraculos de întâmplători norocoase.
Ivan Skiba a fost grav rănit în momentul în care militarii ruși au deschis focul asupra sa și a altor bărbați civili ucraineni în cadrul unei execuții sumare.
Grav rănit, Ivan și-a ținut respirația și a făcut pe mortul pentru a-i păcăli pe rușii care dădeau lovitura de grație celor care încă mai mișcau. Ulterior, a fost prins de alți soldați și a ajuns să fie tratat de răni, printr-o ironie a sorții, chiar de către medici militari ruși.
Mărturia sa va fi una extrem de importantă în cazul în care crimele de război comise de militarii ruși în această localitate vor face obiectul unui proces penal internațional, se arată într-un material publicat de BBC.
Citește continuarea articolului AICI
Bloomberg: Prețul gazelor a crescut cu 700%. De ce este cea mai puternică armă în noul Război Rece
ACTUALIZARE 8.20 Penuria de combustibil se răspândește în întreaga lume și afectează economia globală, amenințănd în același timp cu recesiuni și un nou val de inflație. Potrivit unei analize Bloomberg, gazele naturale au devenit în prezent un combustibil care rivalizează cu petrolul în ceea ce privește geopolitica.
Într-o dimineață, la începutul lunii iunie, un incendiu a izbucnit la o instalație din Texas, care preia gaze naturale din bazinele de șist americane, le răcește și le trimite peste ocean. Incendiul a durat aproximativ 40 de minute. Nimeni nu a fost rănit. Evenimentul a fost tratat ca o poveste pentru presa locală, cu excepția faptului că, după mai multe săptămâni, undele de șoc financiare și politice încă se răsfrâng în Europa, Asia și nu numai.
Asta pentru că gazul natural este cel mai important produs din lume în acest moment. Este un factor cheie al inflației globale, care înregistrează salturi de preț extreme chiar și în raport cu standardele tensionate de acum ale piețelor.
Gazul natural a crescut cu aproximativ 700% în Europa de la începutul anului trecut, împingând continentul la un pas de recesiune. Gazul se află în centrul unei epoci de confruntare între marile puteri, una atât de intensă încât planurile de a lupta împotriva schimbărilor climatice au fost lăsate în urmă de guvernele occidentale.
Războiul din Ucraina a adus criza gazelor la un nou nivel, prin eliminarea unei părți cruciale a surselor de aprovizionare. Rusia reduce livrările prin conducte către UE, iar Bruxelles-ul spune că oricum nu vrea să mai cumpere combustibilul livrat de Moscova. Lupta pentru a umple acest gol se transformă într-o competiție la nivel mondial, în timp ce țările se întrec în a-și asigura stocurile de gaz natural lichefiat (GNL) înaintea iernii din emisfera nordică.
Citește continuarea articolului AICI
Ce este „fosforul alb”, substanța incendiară care arde pielea până la os. Kievul îi acuză pe ruși că folosesc această armă în Ucraina
ACTUALIZARE 8.15 Rusia a folosit deja un număr „uriaș” de arme și tipuri de muniții în cele patru luni și jumătate de la declanșarea invaziei în Ucraina. Printre cele mai controversate astfel de arme sunt cele incendiare, inclusiv așa-numitul „fosfor alb”, o substanță gelatinoasă de consistența cerii, care, atunci când arde, produce o perdea groasă de fum alb, ideală pentru mascarea propriilor trupe. Fosforul alb este însă extrem de periculos atunci când este folosit în zonele civile populate și provoacă arsuri extrem de grave la contactul cu pielea, informează The Moscow Times.
Într-o înregistrare video publicată pe 1 iulie, două avioane rusești Su-30 zboară razant deasupra Insulei Șerpilor și o bombardează la o zi după ce Moscova confirma oficial retragerea de pe insulă.
Din imagini, filmate în infraroșu și surprinse cel mai probabil de o dronă, se observă cum avioanele lansează niște bombe care produc explozii extrem de luminoase. Conform șefului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, proiectilele lansate de ruși sunt bombe cu fosfor, arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu şi împotriva ţintelor militare, în virtutea unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva.
Prin natura lor, armele incendiare sunt extrem de periculoase: în primul rând, ele sunt arme ”nediscriminatorii”, în sensul că pot fi folosite pe arii extinse, ceea ce sporește riscul de a fi aruncate asupra civililor. În plus, aceste arme provoacă răni extrem de grave.
Citește continuarea articolului AICI
Misiune imposibilă. Culisele discuțiilor eșuate dintre Macron și Putin pentru a preveni războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 8.10 Un documentar despre culisele discuțiilor purtate de președintele Emmanuel Macron cu Vladimir Putin pentru a încerca să prevină izbucnirea războiului din Ucraina expune eșecul diplomației liderului francez și a abordării hipercentralizate a politicii sale externe, scrie Politico.
Președintele francez Emmanuel Macron vorbește la telefon cu Vladimir Putin într-un ultim efort de a reporni negocierile cu doar patru zile înainte de invazia trupelor ruse în Ucraina. Este 20 februarie și Macron, împreună cu echipa sa de consilieri, au impresia că l-au convins pe Putin să se întâlnească cu președintele american Joe Biden la Geneva.
În loc să-și confirme participarea, liderul de la Kremlin începe să tragă de timp și să schimbe subiectul.
„Este o propunere care merită să fie luată în considerare”, spune Putin, cu o voce monotonă, care îi propune apoi lui Macron ca discuțiile între consilierii celor doi lideri să continue. „Dar, înțelege că sunt de acord în principiu.”
Continuarea articolului AICI
Letonia reintroduce serviciul militar obligatoriu
ACTUALIZARE 8.00 Ministrul leton al apărării Artis Pabriks a anunţat marţi reintroducerea serviciului militar obligatoriu pe fondul tensiunilor crescânde cu Rusia vecină şi a războiului din Ucraina, transmite miercuri AFP, citată de Agerpres.
"Actualul sistem militar al Letoniei şi-a atins limitele. În acelaşi timp, nu avem niciun motiv să credem că Rusia îşi va schimba comportamentul', a declarat Pabriks reporterilor.
Letonia a renunţat la serviciul militar obligatoriu după aderarea la NATO. Din 2007, armata acestei ţări baltice membră a Uniunii Europene este formată din militari de carieră şi voluntari ai Gărzii Naţionale care servesc în infanterie cu jumătate de normă în timpul weekendului.
Cu mai puţin de două milioane de locuitori care se învecinează cu Belarus şi Rusia, Letonia are în prezent doar 7.500 de soldaţi în serviciu activ şi membri ai Gărzii Naţionale, sprijiniţi de 1.500 de soldaţi NATO
Conform ministrului leton al apărării, serviciul militar obligatoriu, care va viza doar bărbaţii, va fi reintrodus în 2023. Gatis Priede, membru al Gărzii Naţionale, a salutat decizia drept "cea mai bună veste", apreciind că ea ar fi trebuit adoptată în momentul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.
Zelenski cere conducerii militare să nu mai ia decizii fără consultarea sa
ACTUALIZARE 7.50 Preşedintele Volodimir Zelenski a certat marţi conducerea militară după critici dure din partea populaţiei la adresa cerinţelor ce vizează recrutarea în armată în urma celor mai recente anunţuri ale ministerului apărării de la Kiev, scrie Agerpres.
La următoarea şedinţă a Statului Major, ministrul apărării, şeful Statului Major şi comandantul-şef al armatei vor trebui să îi prezinte un raport detaliat, a cerut marţi, într-un mesaj video, şeful statului ucrainean.
"Promit oamenilor să clarific chestiunea şi să solicit în continuare Statului Major să nu ia astfel de decizii fără mine", a spus preşedintele Zelenski, adăugând că este vorba de o neînţelegere care a stârnit indignare în societate.
Anterior, comandantul-şef al armatei Valeri Zalujnîi şi Statul Major comunicaseră că ucrainenii care au vârsta de încorporare au nevoie de permisiune pentru a părăsi locul în care au fost înregistraţi ca rezidenţi. Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi.
După critici pe reţelele de socializare, s-a adăugat că această cerinţă este necesară doar pentru părăsirea districtului guvernamental.
Guvernatorul regiunii Donețk cere evacuarea a 350.000 de civili
ACTUALIZARE 7.40 Guvernatorul regiunii de est Donețk a cerut unui număr de 350.000 de civili să plece. Apelul vine la o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat victoria în provincia vecină Lugansk, din est.
Se crede că Rusia intenționează să intensifice ofensiva din Donețk, ceea ce a determinat autoritățile să le ceară oamenilor să plece.
Guvernatorul Donețk, Pavlo Kyrylenko, a spus că evacuarea celor 350.000 de oameni rămași în provincia Donețk este necesară pentru a salva vieți și pentru a permite armatei ucrainene să apere mai bine orașele în fața atacurilor rușilor.
Destinul întregii țări va fi decis de regiunea Donețk. Dacă vor fi mai puțini oameni, ne vom putea concentra mai bine asupra inamicului nostru și ne vom putea îndeplini misiunea”, a spus el.
Un alt oraș din Donețk a fost bombardat susținut marți. Primarul Vadim Lyakh a spus pe Facebook că Sloviansk a fost bombardat și i-a îndemnat pe civili să plece și să se adăpostească.
ACTUALIZARE 7.30. Ucrainenii au atacat zone industriale din orașul Donețk pentru a treia zi la rând. Acolo, rușii au depozite de muniție și armament care ar fi urmat să fie trimise pe front pentru a fi folosite în lupte.
Rușii susțin că armata ucraineană a atacat în Donețk și cartiere rezidențiale.
Femeie din Donețk: "Acum bombardează peste tot, dar nu e ca și cum aș putea pleca undeva, am copii, am casă, nu pot lăsa totul în urmă. Sper că această situație se va încheia odată și odată. Trebuie să se termine cândva, sper că o să înceteze bombardamentele. Atunci vom putea ieși la plimbare sau cel puțin vom putea merge pe stradă."
Bărbat din Donețk: "Nu merg autobuzele, troleibuzele, nu merge nimic, pentru că sunt mereu bombardamente, mereu bombardează, ca să vedem cum arată războiul, să ne temem, să ne fie frică mereu."
În acest timp, lupta pentru Sloviansk se apropie tot mai mult de faza terestră, după ce rușii au reușit să captureze într-o săptămână Severodonețk și Lîsîceansk. Ambele orașe mai există de fapt doar cu numele. Peste tot, numai ruine, puținii localnici care nu au fugit trăiesc în subsoluri, nu există canalizare sau aprovizionare constantă cu hrană și medicamente. Chiar și cei rămași, aparent etnici ruși, se gândesc să emigreze în Rusia unde au rude.
Femeie: "Situația este ceva mai bună acum dar, ne temem să ne întoarcem la casele noastre. Ce voi face? Voi merge să-mi văd copiii care sunt în Rusia. Asta o să fac, mai mult nici nu se poate. Sper să supraviețuiesc".
Cele mai recente informații legate de desfășurarea evenimentelor din Ucraina:
- NATO nu are în vedere desfăşurarea de întăriri în Suedia şi Finlanda după ce aceste două state vor deveni membre ale Alianţei, dată fiind eficacitatea lor militară, a declarat marţi secretarul general adjunct al Alianţei, Mircea Geoană, într-o discuţie telefonică cu AFP.
- Agenţia ONU specializată în sectorul nuclear a avertizat marţi că fiecare zi care trece creşte riscul unui accident la centrala atomoelectrică ucraineană de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse în urmă cu patru luni.
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat marţi rolul companiilor greceşti în exportul petrolului rusesc, vorbind despre o situaţie care „nu corespunde intereselor Europei”.
- Echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sfârșesc pe piața neagră a armelor, precum și în Orientul Mijlociu, a afirmat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens.
- Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de înrolare în armată să își păsăsească localitățile de reședință, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook.
- Premierul britanic Boris Johnson i-a spus președintelui Volodimir Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice marți, că este de părere că armata ucraineană ar putea recupa teritoriul recent capturat de forțele ruse, a declarat o purtătoare de cuvânt a prim-ministrului britanic.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
