Scenarii post-BREXIT. România vrea să găzduiască o agenție europeană aflată acum la Londra
România va încerca să-și convingă partenerii că poate găzdui una dintre agenţiile europene, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este un scenariu care se desprinde în urma summitului de la Bratislava.
România vrea să fie în nucleul Uniunii Europene, spune, după summitul de la Bratislava, preşedintele Klaus Iohannis. Bucureştiul va încerca să îi convingă pe partenerii europeni că poate găzdui una dintre agenţiile europene, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Subiectul Brexit a fost cel mai important discutat în capitala Slovaciei, iar premierul acestei ţări a subliniat că nu doreşte ca slovacii, românii şi bulgarii care muncesc în Regatul Unit să devină cetăţeni de rangul doi.
Unul dintre principalele obiective ale României este să devină sediul unei agenţii europene, dintre cele care au acum sediul la Londra, dar care vor trebui să se mute după ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
„Dacă vom reuşi să convingem partenerii ca una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund, fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie”, a declarat președintele Klaus Iohannis într-o conferință de presă.
În opinia liderului de la Cotroceni, Uniunea Europeană este o reuşită, care va rămâne puternică şi în 27 de membri.
„Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm”, a precizat șeful statului.
În contextul Brexit, premierul slovac a subliniat de ce sunt atât de importante negocierile cu Londra.
„Nu putem, nu putem lăsa rezultatele Brexit să fie negative pentru cei ce au contribuit considerabil la economia Marii Britanii, mă refer la slovaci, români sau bulgari, nu îi putem lăsa pe aceşti oameni să devină cetăţeni de rangul doi!”, a spus premierul Slovaciei, Robert Fico.
Potrivit liderilor Uniunii Europene, Marea Britanie nu va primi acces la piaţa unică a Uniunii Europene decât dacă Londra este de acord şi ea cu libertatea de mişcare a muncitorilor de pe tot continentul.
Nu se face armată europeană. Cum rămâne cu Schengen?
Uniunea Europeană nu doreşte crearea unei armate europene, a spus mai Klaus Iohannis la finalul summit-ului de la Bratislava. Liderii europeni ar prefera doar un centru care să coordoneze mai bine sectorul de apărare a frontierelor şi a zonelor de criză.
Preşedintele Klaus Iohannis a nuanţat chestiunea armatei europene, subiect abordat şi la vizita preşedintelui francez, Francois Hollande, la București. În plus, şeful statului spune că acest centru de coordonare pe zona securităţii europene nu va fi un organism care să ia locul NATO. Detalii, aici.
În plus, şeful statului român a discutat cu ceilalţi lideri europeni şi despre aderarea României la spaţiul Schengen. Şeful statului statului spune că liderii europeni încă mai au îngrijorări legate de capacitatea României de a-şi securiza frontierele.
„Nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-am avut pe marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune”, a explicat președintele răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor.
„Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii”, a precizat șeful statului.
Întrebat ce anume mai îngrijorează acum în ceea ce priveşte eventuala primire a României în spaţiul Schengen, președintele României a explicat: „Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen. Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate”, a precizat Klaus Iohannis.
Jurnalist: „După ce aţi purtat aceste discuţii informale în marja Summitului, aţi mai spune că este oportună o discuţie oficială legată de primirea României în spaţiul Schengen? Momentul este unul potrivit?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi păstrez evaluarea pe care v-am spus-o azi dimineaţă. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv.”
Declarațiile complete și răspunsurile date de șeful statului român jurnaliștilor le puteți citi AICI.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
