K. Iohannis: Nu se discută despre o armată europeană
La finalul reuniunii informale a Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că discuţiile din ultimele zile, care conturau ideea unei armate unice europene, nu încearcă să creeze o structură paralelă cu NATO. De fapt, spune şeful statului, despre armata europeană nu s-a discutat la Bratislava şi nici nu se va discuta pe viitor.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană şi nici pe viitorul apropiat nu se va discuta despre aşa ceva. Iniţiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informaţie care s-a dus, cum se spune, în media doar că ea nu reflectă preocupările conducerii Uniunii Europene.
Ceea ce este adevărat şi ceea ce vrem este ca iniţiativele pe zona de apărare, pe intervenţii pe zone de criză, pe apărarea frontierelor să fie mult mai bine coordonate. Şi vrem să avem, într-adevăr, un centru de coordonare, un headquarters cum este menţionat în documentaţie, pentru aceste zone de intervenţii unde intervin forţele armate ale membrelor Uniunii Europene.
Peste tot se menţionează, şi vreau să subliniez acest lucru: nu intenţionează nimeni să creeze ceva în paralele sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puţin pentru România pot să spun clar că este baza securităţii în Europa. Şi, dacă vorbim de NATO, vă reamintesc că la summit-ul de la Varşovia s-a semnat o înţelegere între NATO şi Uniunea Europeană tocmai pentru a permite o mai bună coordonare comună sau complementară, de la caz la caz, a diferitelor chestiuni. În momentul de faţă, în domeniul apărării, avem de a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare.
Da, s-a discutat şi despre industria de apărare. Nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar în alte formate industria de apărare europeană a fost o temă şi cred că toată lumea este de acord că este de interes şi pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci automat apar noi locuri de muncă, se salvează locaţii unde industria de apărare are tradiţie, de exemplu România. Şi această evoluţie nu putem decât să o salutăm.”
Preşedintele Klaus Iohannis spune că armata europeană este o informaţie vehiculată mai mult de presă. Marţi, la Palatul Cotroceni, alături de preşedintele Franţei, Francois Hollande, Klaus Iohannis declara că România susţine o iniţiativă care părea să propună exact acest lucru: o armată europeană.
Reporter: Cât de repede putem avea o armată europeană și dacă ea ar putea să aibă și atribuții de securizare a granițelor externe ale Uniunii?
François Hollande, preşedintele Franţei: „Securitatea, apărarea, încep cu protecția frontierelor. Am mărit deja numărul pazelor de coastă, de frontieră, iar în următoarele luni trebuie să mărim încă o dată efectivele. Protecția și apărarea frontierelor înseamnă și vapoare care pot să salveze vieți în Marea Mediterană. Iată ce pot face aceste ambarcațiuni. Putem să respingem și să blocăm accesul unor ambarcațiuni care se îndreaptă către Europa, și trebuie să combatem și filierele și traficul. Apoi, ce trebuie să facem pentru apărarea Europei? În primul și în primul rând, trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța face o parte, partea ei, Franța este primul buget de apărare din Europa, dar trebuie să facem în așa fel încât toate țările să se implice mult mai mult, în sensul larg al cuvântului, în apărarea Europei. Trebuie să investim, să ne asigurăm că sunt capacități, că avem tehnologii și un al doilea efort pe care trebuie să îl facem, iar Franța și-a asumat deja unele responsabilități, este proiectarea forțelor, ce trebuie să facem când se hotărăște o operațiune internațională, într-o situație de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara frontierelor noastre. Ei bine, iată principiile care trebuie să construiască apărarea Europei în cadrul unei alianțe. Apărarea împotriva terorismului cere o organizare din partea europenilor care să fie diferită de cea trecută. Suntem într-un punct strategic, într-un moment strategic, și Europa trebuie să poată să depășească, să intre într-o etapă nouă în organizarea și finanțarea apărării ei.”
Klaus Iohannis, preşedintele României: „România este de acord și sprijină această inițiativă franco-germană în domeniul apărării comune. Este clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, avem nevoie de o mai bună dotare și avem nevoie de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România este conștientă de aceste lucruri și pregătită să participe. În același fel, cred că este bine să spunem că nu dorim să dezvoltăm o inițiativă care înlocuiește formatul NATO, ci dorim o inițiativă care vine în completarea și lucrează împreună cu formatul NATO, lucru care, cu siguranță, va duce la o îmbunătățire netă și pentru termen foarte lung a capacității Uniunii Europene de a se apăra și de a interveni în zone de criză.” (...)
François Hollande, preşedintele Franţei: „Țările europene fac parte majoritatea din NATO și trebuie să rămânem și să participăm la acțiunile NATO, să ne asumăm rolul fiecare. Însă, în cadrul acestei alianțe, și Europa trebuie să se organizeze. Nu se poate baza pe capacitățile unei puteri exterioare. Europa trebuie să aibă capacitatea de apărare, industria necesară și mijloacele care îi permit să acționeze. Nu facem ceva în afară. În cadrul alianței, trebuie să ne asigurăm că Europa este apărată. Trebuie să ne asigurăm că putem răspunde. Dacă noi, într-o zi, vom fi amenințați, trebuie să fim autonomi în alegerile noastre, iar Franța este atașată acestui respect al Alianței, dar și spiritului de autonomie. Și cred că toate țările europene vor să aibă această poziție în alianță, în care au un rol. Am fost la Summitul NATO, la care a participat și domnul Iohannis, și s-a degajat din discuții această linie strategică.”
Joi, înaintea plecării spre Bratislava, Klaus Iohannis vorbea din nou despre întârirea securităţii frontierelor europene şi despre industria de apărare.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.
În contextul atacurilor teroriste pe care le-am avut, din nefericire, în ultima vreme, și a crizei migrației, cred că trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
