Video Exclusiv Finlanda, premianta Europei. Cum a reușit să aibă cele mai mici rate de infectare în pandemie?
Finlanda are printre cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 din Europa şi asta pentru că a reacţionat în faţa pandemiei după un plan foarte clar, pe care l-a respectat toată lumea. Ambasadorul Finlandei la Bucureşti, doamna Marjut Akola, dezvăluie, într-un interviu pentru Digi24, care este cheia din spatele acestui mod de lucru.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Filmăm afară, în condiţii aproape nordice, dar măcar putem să ne vedem şi să vorbim în persoană. Nu va fi la fel şi cu cei care vor participa la ziua naţională finlandeză, duminică. Cum este să fii diplomat în pandemie şi să faci totul doar prin internet?
Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei în România: Mulţumesc foarte mult, Cristina, pentru invitaţia la această emisiune. Trebuie să spun că munca unui ambasador înseamnă multe întâlniri, să te vezi cu oamenii, să mergi la seminarii, conferinţe, deci să fii prezent este sensul muncii noastre. Sunt vremuri excepţionale pentru ambasadori. Dar am reuşit să ne descurcăm destul de bine la ambasadă, bineînţeles, sperăm că toate acestea se vor termina mai repede.
Disciplina, armă eficientă împotriva pandemiei
În primăvară, guvernul de la Helsinki a impus o carantină de două luni, care a închis şcolile, restaurantele şi zborurile în şi din ţară. Folosirea unei aplicaţii care putea să îi depisteze pe cei infectaţi a ajutat la încetinirea răspândirii virusului. În plus, finlandezii sunt obişnuiţi să păstreze distanţele fizice între ei, în mod natural.
Cristina Cileacu: Covid-19 a fost o provocare şi pentru ţara dvs, dar totuşi, la un moment dat, Finlanda a fost printre puţinele state care au reuşit să se lupte bine cu virusul şi să aibă reacţii bune în faţa lui. Cum a fost să faceţi oamenii să lucreze cu autorităţile şi să îi faceţi să se implice şi să respecte măsurile care au fost luate?
Marjut Akola: Este încă adevărat că Finlanda este una dintre ţările care au reuşit să lupte foarte bine împotriva Covid. Am avut o strategie hibrid şi am reuşit să o implementăm din primăvară, iar unul dintre scopurile acestei strategii a fost să scădem curba epidemiei, în acelaşi timp cu minimalizarea impactului negativ asupra afacerilor, oamenilor şi societăţii. Aşa că am avut o strategie bună pe care am reuşit să o implementăm într-o manieră transparentă şi raţională. Comunicarea a fost, de asemenea, o parte foarte importantă a strategiei, dar dacă vorbim despre oameni, bineînţeles sunt diferenţe culturale, iar finlandezii au această perspectivă a distanţării fizice, total diferită comparativ cu alte naţiuni, şi aş mai spune, de asemenea, că finlandezii sunt destul de dedicaţi respectării regulilor, ca naţiune şi cetăţeni. Mai este şi faptul că avem o populaţie redusă ca număr, ţara este slab populată, deci nu suntem aşa mulţi. Dar aş spune, de asemenea, că avem această aplicaţie care urmăreşte contactele Covid şi care a fost un instrument foarte bun în lupta contra virusului. Această aplicaţie îţi arată când este o persoană infectată Covid în jurul tău sau cineva posibil infectat şi te poţi expune, atunci îţi semnalează, dar nu îţi dă şi detalii personale despre ceilalţi sau date despre locul în care te afli. A fost un instrument bun în lupta împotriva Covid.
De ce oamenii nu se sufocă de la măști
Cristina Cileacu: Acest lucru este ceva ce probabil ar fi problematic de utilizat aici, în România, şi vreau să vă întreb nu aveţi probleme cu teoriile conspiraţiilor, oamenii nu se sufocă de la măşti?
Marjut Akola: Nu, nu avem aşa ceva. Şi am reflectat asupra acestor lucruri mult şi cred că principalul motiv este că noi suntem o societate bazată pe încredere, este un nivel foarte ridicat de încredere în autorităţi, în guvern şi alte tipuri de autorităţi şi de asemenea în instituţii, cele medicale etc. Deci, încrederea este factorul-cheie şi îl poţi vedea în practică, pentru că jumătate din populaţia noastră a descărcat deja aplicaţia despre care vorbeam, deci este încredere.
Este adevărat că populaţia finlandeză numără puţin peste cinci milioane jumătate de oameni, dar totuşi, este un număr mare dacă vorbim despre faptul că cei mai mulţi au respectat deciziile guvernului. Un sondaj intern arată că 73% dintre finlandezi sunt de acord cu măsurile luate în pandemie. Cum reuşeşte politicul de la Helsinki să convingă populaţia?
Cristina Cileacu: Dar cum se câştigă această încredere în autorităţi, pentru că sunteţi în România de suficient timp şi cunoaşteţi gradul de încredere pe care îl avem noi pentru autorităţile noastre.
Marjut Akola: Cred că vine în baza unor tradiţii şi a istoriei. Noi am fost pregătiţi chiar bine, pentru că avem aceste cunoştinţe şi experienţe colective legate de crizele din anii 1940, când eram în război cu Uniunea Sovietică. Au fost crize foarte grave în istoria noastră, deci ne-am pregătit şi cetăţenii finlandezi ştiu că autorităţile sunt pregătite. Bineînţeles, trebuie să mai spun şi că avem un sistem sanitar de nivel înalt şi oamenii au încredere în el. Deci, totul se bazează pe experienţele lungi prin care au trecut cetăţenii.
Și economia Finlandei este campioană
Economia finlandeză este suficient de solidă, dar chiar şi aşa, strategia de luptă împotriva Covid-19 a inclus şi măsuri pentru protejarea economică. Rezultatele se văd acum, pentru că la nivelul UE, productivitatea economiei a scăzut cu o medie de 14%, în timp ce în Finlanda a scăzut doar cu 6%.
Cristina Cileacu: Aţi spus că aţi avut o strategie care a funcţionat pentru a face faţă pandemiei. Dar aveţi o strategie pentru ce se va întâmpla şi după ce se va termina pandemia?
Marjut Akola: Bineînţeles, aceasta nu este doar o criză sanitară. Aceasta este cu adevărat o criză economică şi va dura mult până când ne vom putea reveni economic. Dacă ne gândim de pildă la operatorii din turism şi transport etc, de asemenea HoReCa, restaurantele, agenţiile de turism etc. Va dura mult şi este nevoie de o strategie pe termen lung, de măsuri şi trebuie să avem această strategie la nivelul Uniunii Europene, ca să putem să ne revenim din această criză. Iar acest lucru a fost susţinut de premierul nostru, acum câteva zile, în Financial Times şi de asemenea în Politico, că avem nevoie de o strategie europeană ca să luptăm împotriva Covid şi apoi să ne revenim din criza economică.
Țara unde o femeie este cel mai tânăr premier din lume
Finlanda are cel mai tânăr premier din lume, Sanna Marin. La negocierile pentru banii europeni necesari pentru ieşirea UE din criza pandemiei, a poziţionat Finlanda între aşa-numitele state „austere” şi restul ţărilor membre, care doreau o valoare mai mare a pachetului financiar. Acum, guvernul de la Helsinki susţine distribuirea acestor bani în baza respectării valorilor europene.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre strategia europeană, ne amintim toţi negocierile din nopţile lungi ale verii trecute, între liderii europeni, la Bruxelles, pentru exact acest ajutor care vine de la UE. Vorbim despre pachetul de revenire şi despre bugetul pentru următorii şapte ani. Dar este această nouă condiţie legată de statul de drept. Statele europene care vor să primească bani europeni trebuie să respecte această valoare importantă pe care o avem. Situaţia este după cum ştiţi, blocată, Ungaria şi Polonia se opun acestei condiţii. Care este poziţia Finlandei, pentru că avem o nouă dilemă în Uniunea Europeană?
Marjut Akola: Statul de drept este una dintre priorităţile de top ale guvernului finlandez şi pentru Finlanda, ca societate, dacă vorbim despre valorile de bază precum statul de drept, egalităţi, democraţie, libertăţi etc. Este chiar una dintre cele mai importante priorităţi şi a fost chiar prioritatea numărul unu a preşedinţiei noastre la UE. Noi credem că ar trebui să fie o legătură foarte puternică între utilizarea fondurilor UE şi statul de drept. Aş mai spune că principiile şi valorile fundamentale ale UE sunt chiar aceste valori. Despre ele este de fapt Uniunea Europeană. Da, noi credem că ar trebui să fie o legătură puternică, dar desigur, în UE sunt mereu compromisuri. Preşedinţia germană (n.r. a UE) a reuşit să obţină un compromis bun şi acum avem nevoie doar de decizia finală, pentru că, aşa cum am spus, noi suntem într-o criză gravă. Nu o putem compara cu Primul Război Mondial sau Al Doilea Război Mondial, dar este o criză severă şi multe ţări europene au nevoie de banii şi fondurile din pachetul de recuperare, inclusiv România şi multe alte ţări. Deci, avem nevoie de o decizie şi avem nevoie de ea rapid.
„Nu putem continua ca și până acum!”
Reformă a Uniunii Europene pe mai multe paliere, asta cer cam toţi liderii europeni. Situaţia provocată de pandemia de Covid-19 este considerată un moment foarte bun pentru schimbări în bine.
Cristina Cileacu: Această pandemie este şi un punct de repornire în cadrul Uniunii Europene, nu doar în restul lumii. Şi dacă vorbim despre punct şi de la capăt, sunt aceste discuţii despre afacerea verde, viaţă verde, stil de viaţă verde şi aşa mai departe. Dar ca să ajungi acolo este nevoie de o strategie. Iar întrebarea este ce ar trebui să schimbăm mai întâi, pentru că sunt atât de multe niveluri de schimbat, încât este destul de dificil să alegi între un punct sau altul, ca să schimbi ceva. Este economia circulară un punct bun de început?
Marjut Akola: Cu siguranţă. Noi am avut deja o strategie şi o foaie de parcurs în 2016. Iar atunci, şi asta este o chestiune de timp, am decis că avem o viziune şi apoi am construit pe baza ei şi am pregătit o strategie. Deci, este nevoie de o viziune şi viziunea noastră este: nu putem continua ca şi până acum. Trebuie să ne schimbăm stilul de gândire, legat de producţie şi consum, nu putem continua să consumăm şi să producem ca până acum. Şi nici nu putem continua să deţinem, să avem acelaşi tip de proprietate. Aşa că am decis, asta şi cealaltă, de exemplu, avem viziunea să devenim o ţară neutră în materie de carbon, alături de celelalte țări nordice, până în 2035. Asta înseamnă că vom creşte puternic folosirea energiilor regenerabile şi de asemenea că promovăm mersul pe jos, ciclismul, folosirea maşinilor electrice şi a transportului public, deci să transformăm traficul în mobilitate smart. La fel, să folosim energii smart. Avem multe ocazii pentru toate acestea, prin folosirea digitalizării şi a difertelor soluţii inovatoare. Este foarte important, pentru că natura, mediul, climatul şi biodiversitatea trebuie protejate de noi. Nu este nimeni altcineva să le protejeze, în afară de noi.
Cristina Cileacu: Daţi-ne câteva exemple din Finlanda, despre partea practică a economiei circulare.
Marjut Akola: Am spus deja că este nevoie de utilizarea la scară mai largă a energiilor regenerabile. De exemplu, încă folosim cărbune, în Helsinki. Deci, este necesar să scăpăm de folosirea cărbunelui pentru încălzire şi apoi, Helsinki construieşte multe piste de biciclete, deci încurajarea oamenilor să meargă cu bicicletele şi s-a reuşit de-a lungul timpului. S-a făcut şi o rută nouă pentru tramvaie, se investesc resurse în transportul public şi de asemenea stimulente pentru cei care cumpără maşini electrice, aşa că sunt foarte multe metode să faci asta şi dacă discutăm despre economia circulară este şi problema reciclării, putem creşte cotele de reciclare pentru municipalitate etc. Economia circulară este un concept foarte larg şi are multe dimensiuni diferite, de la reciclare şi refolosire, la a împărţi cu alţii. Sunt ţinte ambiţioase şi durează ani de zile să schimbi fazele economiei, de la liniar, la circular.
Vremuri mai bune în cooperarea cu SUA
Comisia Europeană a făcut publică în această săptămână, o propunere concretă pentru viitoarea colaborare cu Statele Unite, tocmai pentru că parteneriatul transatlantic este esenţial pentru schimbările de care este nevoie. Iar pentru punerea în practică se doreşte chiar şi un summit comun UE-SUA, în prima jumătate a anului viitor.
Cristina Cileacu: Dacă ne întoarcem la relaţia Uniunii Europene, ca întreg, cu SUA, vom avea de a face cu un nou preşedinte din 20 ianuarie anul viitor, dar încrederea în această relaţie a fost stricată puţin. Sau mai mult. Cum vor arăta viitoarele relaţii dintre administraţia Biden şi Uniunea Europeană, din punct de vedere economic, dar şi al relaţiilor de politică externă?
Marjut Akola: Relaţia transatlantică este una dintre cele mai importante, dacă nu chiar cea mai importantă relaţie, pentru că economiile SUA şi UE acoperă cam o treime din comerţul mondial, cam jumătate din PIB-ul lumii, deci este foarte important să avem grijă de această relaţie. Credem că va fi mai multă cooperare, mai multă colaborare, mai multă coordonare, oricare ar fi fost diferenţele pe anumite subiecte, precum clima, terorismul internaţional şi drepturile omului. Avem nevoie de mai multă cooperare şi coordonare în forumurile multilaterale, dar şi bilateral. Cred că vom avea timpuri mai bune decât ultimii patru ani. Aceste două economii, suntem aliaţi, deci trebuie să discutăm şi să ne ocupăm de provocările globale, precum, de pildă, este această pandemie.
Moș Crăciun nu intră în carantină
Rovaniemi este oficial satul lui Moş Crăciun. Capitala Laponiei devine anual locul unde se adună cei care vor să simtă din plin spiritul celei mai iubite sărbători din lume. Chiar dacă virusul Covid-19 este un fel de Grinch care vrea să fure Crăciunul din acest an, şansele de reuşită sunt nule.
Cristina Cileacu: În această duminică va fi Ziua Naţională a Finlandei, deci, la mulți ani, Finlanda! Aş vrea să ne reamintim că Finlanda este de asemenea şi Ţara Crăciunului. Aveţi satul lui Moş Crăciun, aproape de Polul Nord. Cum vor călători oamenii în acest an în Finlanda şi la Rovaniemi?
Marjut Akola: Mulţumesc mult, aş vrea doar să spun că ziua noastră naţională este Ziua Independenţei şi ne referim la ea ca atare.
Cristina Cileacu: La multi ani de Ziua Independenţei!
Marjut Akola: Este o sărbătoare foarte importantă în Finlanda, pentru că avem această referinţă la războiul din anii 40 şi este puternic asociată cu sensul de a fi independent. În ceea ce priveşte Crăciunul, el va veni indiferent de Covid şi sunt sigură că Moş Crăciun va vizita casele şi va fi fericit să îi vadă pe copii, cu distanţa socială păstrată şi cu mască. Crăciunul este, dacă nu cea mai importantă sărbătoare în Finlanda, pentru că are concurenţă din partea sărbătorii solstiţiului de vară, dar este timpul când, cu distanţarea fizică şi în anumite cazuri, cu mască, să fim împreună. Cred că acest Crăciun în timp de Covid este încă un moment când suntem şi ne simţim mai uniţi, trebuie să fim împreună şi să ne încurajăm că vom supravieţui şi vom trece şi peste asta. Dar te-ai referit la Laponia. Bineînţeles, Laponia trăieşte din turism şi călătorii şi multe dintre agenţiile turistice şi-au anulat zborurile către Laponia, dar sper că mulţi finlandezi vor merge în Laponia şi îşi vor petrece vacanţa de Crăciun acolo. Oamenii s-au săturat de Covid şi vor să se întoarcă la normal şi să îşi trăiască viaţa. Până şi pentru finlandezi este greu să mai păstreze distanţa socială şi să nu-şi vadă bunicii, mătuşile sau prietenii. Acest an, mai ales pentru tineri, a fost unul foarte greu. Sper că vaccinul sau vaccinurile vor ajunge la noi la începutul anului viitor şi ne vom întoarce măcar puţin la normal. Unii vorbesc despre noul normal, dar...
***
Concluzia interviului este simplă. Secretul este dezvăluit: încredere. Aceasta este baza relaţiilor pe care finlandezii le au cu politicienii lor. Succesul Finlandei se datorează în mare parte colaborării continue dintre autorităţi şi societate. Pentru mulţi pare ireală alăturarea cuvintelor „încredere” şi „politician”, dar se poate. Sunt şi oameni politici care înţeleg că ei lucrează pentru comunitate, şi nu invers.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
