Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre, şi Parlamentul European au ajuns vineri la un acord asupra bugetului UE pentru 2021, dar pentru ca acesta să devină aplicabil este nevoie ca Polonia şi Ungaria să-şi ridice veto-ul asupra bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pe care-l blochează odată cu fondul de redresare post-pandemie pentru a se opune condiţionării accesării fondurilor europene de statul de drept, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
„Bugetul pentru 2021 poate intra în vigoare după ridicarea blocajului asupra bugetului UE în ansamblu şi pachetului de redresare”, a explicat ambasadorul german pe lângă UE, Michael Clauss, Germania deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Dacă acest veto nu va fi ridicat, precizează ambasadorul german, pentru anul viitor va fi pus în aplicare un sistem de finanţare provizoriu în cadrul bugetului UE, aplicat ultima dată în anul 1989.
Conform acestui sistem aplicabil în lipsa unui buget plurianual aprobat, în fiecare lună din bugetul UE se va putea cheltui în anul 2021 numai a 12-a parte din ceea ce s-a cheltuit în anul 2020 pentru anumite capitole din buget. Astfel, nu se vor putea finanţa noi proiecte, ci numai acelea demarate în baza bugetului pentru perioada 2014-2020. Fermierii vor putea accesa fonduri europene până în anul 2022, dar probabil cu unele întârzieri şi cu plăţi efectuate lunar.
În ce priveşte planul „Next Generation”, care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, mai mulţi oficiali europeni, printre care liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi comisarul european pentru economie, Paolo Gentilon, au indicat posibilitatea ca acesta să fie lansat fără Polonia şi Ungaria. Printre posibilele variante avansate de oficialii europeni se numără şi mecanismul cooperării consolidate prevăzut în Tratatul UE sau un acord interguvernamental între celelalte 25 de state membre.
După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul „Next Generation”.
Acest mecanism de condiţionalitate, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.
Polonia s-a răzgândit și își menține veto-ul care blochează bugetul UE
Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.
Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a declarat joi că Varşovia ar putea ridica acest veto dacă liderii UE emit o declaraţie prin care se angajează că acest mecanism se va aplica numai pentru situaţiile strict legate de bugetul UE, poziţie infirmată apoi de premierul Mateusz Morawiecki.
„(Mecanismul) încalcă regulile noastre fundamentale, drepturile fundamentale. Prin urmare - preocupându-ne de viitorul întregii Uniuni Europene -, noi le-am spus clar partenerilor noştri că nu puteam accepta rezoluţia în forma actuală”, a precizat Morawiecki la o conferinţă de presă.
Într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul polonez a susţinut că acest „mecanism care se presupune că garantează respectarea statului de drept este el în sine o încălcare fundamentală a statului de drept”, întrucât el „poate fi folosit de manieră arbitrară şi cu motivaţii politice”, şi a apreciat că introducerea acestuia ar necesita o revizuire a Tratatului UE.
După declaraţia de vineri a vicepremierului polonez, guvernul de la Budapesta a confirmat la rândul său că nu şi-a schimbat poziţia. Situaţia creată de veto-ul polonez şi ungar va fi discutată de liderii europeni la summitul din 10-11 decembrie.
Citește și Viktor Orban respinge soluția de compromis propusă de Polonia pentru a vota bugetul UE și planul de redresare economică
Editor : Robert Kiss
