Cum fac față finlandezii propagandei ruse. Ambasadorul Finlandei: Suntem destul de bine „vaccinați”. Poporul este precaut și suspicios
Câţi dintre noi chiar ştiu ce au de făcut în cazul unei crize? Indiferent dacă vorbim despre un dezastru natural, atac cibernetic, o pană de curent majoră sau chiar război, foarte puţină lume are cunoştinţele necesare pentru a supravieţui. Finlandezii au poate populaţia cea mai bine pregătită să facă faţă unor situaţii critice. Modelul finlandez de pregătire a fost propus la nivelul Uniunii Europene, având în vedere contextul actual, tocmai pentru a fi adaptat la toate ţările membre. Ce înseamnă acest lucru şi ce avem de fapt de învăţat? Primim răspunsuri de la Leena Liukkonnen, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, într-o nouă ediție Paşaport diplomatic.
Cristina Cileacu: Leena Liukkonen, ambasadorul Finlandei în România, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Leena Liukkonen: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.
Modelul finlandez de pregătire
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, țara dumneavoastră a prezentat Uniunii Europene, Comisiei Europene, o nouă propunere numită "pregătirea Uniunii Europene". Și asta înseamnă că modelul finlandez, atunci când vine vorba de pregătire, trebuie implementat la nivelul întregii Uniuni Europene. Aceasta este despre pregătirea pentru crize, în cazul acestei propuneri din partea țării dumneavoastră. Care este mai precis ideea din spatele ei?
Leena Liukkonen: Mulţumesc pentru întrebarea foarte bună, pentru că pregătirea este ceva ce cred că este gravat în sufletul tuturor finlandezilor. Tindem să fim un popor destul de pesimist și ne așteptăm să se întâmple crize din când în când. Și de aceea noi înșine credem că trebuie să fim pregătiți pentru tot felul de situații din viața noastră personală, dar și în viața țării. Și acum, desigur, am dori să avem un fel de pregătire împreună cu alte națiuni europene. Și asta este ideea. Nu dorim, desigur, să împingem gândirea noastră către alții, pentru că toți avem o poziție geografică diferită, și societățile noastre diferă unele de altele. Dar sunt lucruri pe care le putem învăța unii de la alții. Și de aceea cred că raportul pregătit de președintele Niinistö, fostul nostru președinte al republicii, este un bun punct de discuție. Și înțeleg că acest lucru este un aspect pe care Consiliul European îl va analiza, sperăm, deja în decembrie şi apoi şi mai târziu. Și, bineînțeles, Comisia Europeană va avea un rol important în modul în care această idee poate fi avansată. Vreau să spun, această idee a unei Uniuni pregătite.
Nordicii, mereu cu un pas înainte
Cristina Cileacu: Această idee a fost deja promovată de țările nordice. Vecinul dvs., Suedia, a tipărit și o broșură cu informații pentru întreaga populație a țării. Fiecare casă din Suedia a primit o astfel de broșură. În Finlanda, toate aceste informații sunt disponibile pe site-ul oficial. Dar ce este în spatele acestei mentalități? Pentru că până la urmă este o chestiune de mentalitate, când vine vorba finlandezi, dar și de întreaga parte nordică a Europei, de a fi gata pentru orice.
Leena Liukkonen: Asta, din nou, este ceva ce cred că provine din experiența noastră istorică. Și nu este vorba doar de a ne gândi la cel mai rău tip de criză. Ne gândim și la dezastrele naturale. Ne gândim la climatul dur pe care îl avem. Știți, poate fi foarte, foarte frig, cu multă zăpadă în timpul iernii și ar putea fi furtuni care să întrerupă electricitatea timp de câteva zile chiar, dacă vorbim de mediul rural. Deci, ar putea dura câteva zile până se remediază. Deci înseamnă că ești pregătit să ai grijă de tine și de familia ta până când știi că...
Cristina Cileacu: Vin salvatorii.
Leena Liukkonen: Da, exact, ești capabil să te întorci la viața normală mai mult sau mai puțin, în condiții dure. Deci cred că acesta este genul de mentalitate pe care l-am moștenit de la părinții și bunicii mei și așa mai departe, pentru că am avut această experiență în viață, că crizele se întâmplă și trebuie să fim pregătiți pentru tot felul de lucruri.
72 de ore esenţiale
Cristina Cileacu: Deci, dacă luăm exemplul populației finlandeze, puteți explica publicului român cum o familie normală din Finlanda, indiferent dacă locuiește într-un oraș mare ca Helsinki sau undeva într-o zonă îndepărtată, este pregătită pentru, să zicem, un dezastru natural sau o furtună mare sau, nu știu, ceva de genul unei linii electrice care este întreruptă.
Leena Liukkonen: Da. Ceea ce avem este această recomandare de 72 de ore, ceea ce înseamnă că toate familiile, toate gospodăriile ar trebui să aibă lucrurile esențiale ca să poată supraviețui și, de fapt, să poată rămâne în casa lor sau chiar să meargă la un adăpost și să poată rămâne acolo timp de 72 de ore, fără ajutor din afară. Asta înseamnă că depozitezi apă, apă îmbuteliată, care este un lucru complicat, și sunt prima care recunoaşte că eu însămi stau foarte prost la stocarea apei îmbuteliate, pentru că în Finlanda avem o calitate atât de bună a apei de la robinet și o bem ca atare. Dar oricum, apa este ceva de care ai nevoie cu siguranță în 72 de ore, pentru tot felul de lucruri, nu doar de băut, ci și pentru a o folosi, să te speli, și pentru toaletă și așa mai departe. Și apoi trebuie să avem alimente, baterii, lumânări, lanterne, acest tip de lucruri care te ajută să treci de cele 72 de ore care ar putea fi necesare pentru a restabili liniile electrice.
Pregătit pentru orice, la propriu
Cristina Cileacu: Pe site-ul oficial al Finlandei, unde populația poate găsi toate aceste informații despre cum să facă față diferitelor crize, am văzut că sunt o gamă largă de crize, de la dezastre naturale la atacuri cibernetice sau chiar la criza finală, care ar putea fi un posibil atac militar sau un război. Cum poate o persoană simplă, o persoană care citeşte toate aceste informații, să facă față? Adică, cum este răspunsul populației din Finlanda la toate aceste instrucțiuni?
Leena Liukkonen: Răspunsul a fost pozitiv. Știi, de obicei nu suntem cunoscuți a fi oameni prea sociali. Dar ceea ce avem, sunt tot felul de asociații și cluburi și lucruri de genul acesta. Și vă pot spune că multe dintre ele sunt implicate în chestiuni de genul "cum să vă îmbunătățiți viața obișnuită", "cum să învățați să pregătiți un fel de mâncare bun pentru familia voastră" și aşa mai departe. Deci, în aceste situaţii, sunt conectaţi cu ceilalți și acesta este un mediu bun pentru a trece și prin aceste tipuri de probleme. Și nu trebuie să alarmeze oamenii, ci sunt pentru a fi pregătit în cazul în care se întâmplă ceva. Și vă pot spune că aceste întreruperi ale energiei electrice se întâmplă atunci când este o furtună, este o posibilitate cu siguranță, poate nu atât de mult în orașele mai mari, dar se întâmplă de asemenea.
Cea mai lungă graniţă NATO-Rusia
Cristina Cileacu: Țara dvs, din moment ce aveţi cea mai lungă graniță cu Rusia, v-aţi păstrat neutralitatea destul de mult timp, până anul trecut când aţi devenit membru al Alianței Nord-Atlantice. Și asta adaugă mai multă securitate nu numai Finlandei, ci și celorlalți dintre noi, din moment ce țara dvs. are o armată destul de bine pregătită.
Leena Liukkonen: Da.
Cristina Cileacu: S-a schimbat ceva la nivelul percepției populației din Finlanda atunci când vine vorba de apartenența la o Alianță precum NATO? Adică, de obicei, oamenii sunt obișnuiți să aibă grijă de siguranța lor în țara dvs., dar acum există o umbrelă mai mare de securitate. Contează sau este mai puțin bine primit în Finlanda acest fapt?
Leena Liukkonen: Contează foarte mult. Adică, a fost momentul în care Finlanda a decis să aplice pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, atunci cifrele din parlamentul finlandez au fost cu adevărat uimitoare. Au fost doar câteva voturi împotrivă. Și populația a avut în general o rată de aprobare extrem de ridicată. Și vreau să spun, chiar săptămâna aceasta a avut loc cel mai recent sondaj care a arătat că popularitatea NATO încă este peste 70%. Deci, cu siguranță oamenii simt că ne-a sporit securitatea să aparținem Alianței și că suntem împreună în asta. Și acesta este unul dintre motivele pentru care credem că este foarte important ca toți membrii NATO să se sprijine reciproc. Și nu avem doar articolul cinci care să ne sprijine în caz de criză, ci și pentru a ne antrena, avem misiuni de antrenament împreună. Și sunt sigură că știți că în iunie și iulie, pentru prima dată, forțele aeriene finlandeze au fost staționate în afara Finlandei să facem patrulare, poliție aeriană și protecție aeriană în Marea Neagră. Deci asta a fost o experiență foarte bună. Și, de fapt, rotația, mi s-a spus, a fost destul de rapidă pentru că au vrut ca mulți dintre oamenii noștri să aibă experiența și pentru că suntem încă un nou membru, avem multe de învățat de la dvs., de exemplu.
Finlandezilor le place NATO
Cristina Cileacu: Și care este schimbarea de când țara dvs. a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice, membră a NATO, în relația cu Rusia? Ați primit mai multe amenințări? Sau rușii sunt ok cu ideea în cele din urmă? Cum merge, pe teren vreau să spun.
Leena Liukkonen: Aș spune că nu am fost surprinși că nu au fost prea fericiți de asta. Și au fost, să zicem, tot felul de incidente care ar fi putut indica dezaprobarea lor față de alegerea suverană a Finlandei, a poporului nostru, că am decis în mod independent și suveran să facem acest lucru pentru a deveni membri NATO. Dar cred că pot doar să se învinovățească singuri pentru lansarea acestei agresiuni împotriva Ucrainei.
Finlanda, vaccinată anti propagandă rusă
Cristina Cileacu: Cum "se descurcă" propaganda rusă în Finlanda? Reacționează bine poporul finlandez când vine vorba de blocarea propagandei rusești?
Leena Liukkonen: Aș spune că suntem destul de bine „vaccinați” împotriva propagandei rusești, ca să vă spun adevărul. Tocmai am avut alegeri prezidențiale în ianuarie și februarie. Și pot să vă spun că propaganda nu a mers prea bine. Adică, poporul nostru este atât de, să zicem, precaut și suspicios față de lucrurile care încearcă să submineze valorile de bază ale țării noastre, încât nu merge foarte bine. S-ar putea să avem și alte tipuri de atacuri. Dar acest tip de atac nu s-a întâmplat. Cel puțin nu a reușit până acum. Cu toții trebuie să fim vigilenți, cu toții.
Oraşul de sub Helsinki
Cristina Cileacu: Reîntorcându-ne la pregătirea țării dvs, sub capitala Helsinki este un alt oraș, ceea ce înseamnă că sunteți gata cu multe buncăre și adăposturi pentru întreaga populație. Aveți chiar un teren de hochei și o piscină subterană, pentru ca o populație să reziste. Cum se îngrijește această zonă, este o unitate specifică a orașului care are grijă de acest oraș subteran. Cum este păstrat la capacităţi funcţionale?
Leena Liukkonen: Da. Ca să vă spun adevărul, am vizitat unele dintre aceste zone și vă pot spune că funcționează destul de bine. După cum spuneți, în timpul în care nu sunt folosite pentru scopul original, aceste zone sunt folosite, să zicem, pentru parcare sau pentru sport, nu sunt doar terenuri de hochei, ci sunt şi terenuri de tenis și aşa mai departe.
Cristina Cileacu: Deci nu sunt închise publicului.
Leena Liukkonen: Nu sunt complet închise publicului. Nu. Sunt zone care sunt utilizate. Dar, pe de altă parte, vă pot spune că și casele obișnuite, blocurile de locuințe care au fost construite în ultimele decenii au subsoluri în care oamenii își pot depozita lucrurile. Oamenii care locuiesc acolo, care locuiesc în clădiri au şi posibilitatea de se adăposti în propria clădire în cazul în care se întâmplă ceva. Și cred că este un lucru destul de unic. Desigur, este o posibilitate într-o țară în care nu avem cutremure și așa ceva. Avem reguli foarte stricte pentru construcții, cum să facem aceste adăposturi. Dar toate clădirile noi trebuie să aibă un astfel de loc pentru oamenii care locuiesc în clădire. Deci nu numai că, de exemplu, la Helsinki, toată lumea ar putea fi instalată în marile adăposturi publice care sunt gata. Este primăria cea care are grijă de acel oraș subteran şi sunt autorități speciale, care se ocupă de asta, de funcţionarea sa. Și vă pot spune, mă bucur să spun că funcționează destul de bine, dar nu am avut nevoie de ele, cu excepția acestor sporturi și a altor lucruri. Apoi, desigur, parcarea este întotdeauna o problemă, chiar şi la Helsinki, vă pot spune.
Pregătit pentru orice, în estul Europei
Cristina Cileacu: Să sperăm că aceste adăposturi nu vor fi necesare în curând. Dar, sunteți ambasador în România și, de asemenea, în Republica Moldova, de la București. Cunoscând puțin felul nostru de a fi aici, în această parte a Europei. Ca personalități suntem destul de diferiți când vine vorba de personalitățile nordice. Cum credeți că un anunț ca acesta, cum ar fi pregătirea pentru orice, pentru o criză, fie că este una naturală sau este, așa cum am spus, una extremă, războiul, ar fi perceput aici, într-o țară ca România, sau peste graniță, într-o țară ca Republica Moldova?
Leena Liukkonen: Cred că oamenii cu care am vorbit au înțeles că serios, lucrurile se întâmplă și crizele se întâmplă în lume. Este suficient să urmărești știrile și observați că tot felul de crize și calamități se întâmplă. Și nu trebuie să fie o chestiune de atac militar. S-ar putea să aveți nevoie să fiți pregătiți pentru, să zicem, atacuri cibernetice. Acest lucru este, de asemenea, foarte important pentru noi toți să gândim, să ne gândim când ne folosim computerul, cum ne folosim computerul. Cred că este foarte bine să ne gândim la asta. Cred că oamenii din întreaga Europă înțeleg destul de bine această necesitate de a fi pregătiți pentru tot felul de lucruri. Și din moment ce România este vecină cu Ucraina, unde este un război dezlănţuit de aproape trei ani, cred că românii sunt foarte conștienţi și bineînțeles, datorită istoriei voastre, că tot felul de lucruri se pot întâmpla și că trebuie să fiţi pregătit pentru asta.
Mai multă Europă pentru Ucraina
Cristina Cileacu: Vorbind despre războiul din Ucraina, ne așteptăm pe 20 ianuarie la noua administrație din Statele Unite, Donald Trump să preia din nou președinția Americii. Și ne așteptăm ca europeni, ca sprijinul Statelor Unite să fie redus sau chiar oprit în cazul Ucrainei. Va putea Uniunea Europeană, care a anunțat deja că va sta alături de Ucraina cât este necesar, să facă față acestei situații? Să ne implicăm mai mult în discuțiile despre pace? Care este soluția pe care o vede Finlanda?
Leena Liukkonen: Felul în care vedem lucrurile este că, în orice caz, este nevoie de mai multă Europă atunci când vine vorba de războiul din Ucraina. Și unul dintre lucrurile pe care le consider importante este să ne amintim că atunci când vorbim despre pace este că trebuie să luăm în considerare interesul Ucrainei și ceea ce dorește Ucraina. Deci cred că acesta este cel mai important lucru. Noi, europenii, trebuie să sprijinim Ucraina atâta timp cât este nevoie, atâta timp cât Ucraina o dorește.
Interesul finlandez pentru România
Cristina Cileacu: Din moment ce sunteţi aici, în România, și v-aţi început misiunea relativ recent, care este misiunea dvs aici în România și bineînțeles, în Republica Moldova, peste graniță?
Leena Liukkonen: Aș spune că este să ne apropiem națiunile și acum fiind și aliați militari în NATO, cred că este o bună oportunitate să sporim cooperarea noastră și în domeniile politicii de securitate. Dar mă uit și la probleme tradiționale, cum ar fi educația. Înțeleg că este încă un interes foarte mare pentru modelele educaționale finlandeze și facem destul de multe vizite la școală. De exemplu, am vizitat o mulțime de școli aici în România, nu doar în București, ci și în alte orașe și mi se pare satisfăcător să văd că atunci când profesorii adoptă unele dintre lucrurile pe care le folosim în școlile noastre publice, cum răspund copiii la asta și cum par să fie mai interesați să învețe lucruri noi. Dar trebuie să recunosc că mă uit și la partea de afaceri, companiile finlandeze care caută noi piețe și mă gândesc mereu că este în interesul nostru reciproc să avem comerț liber, așa cum avem ca parteneri ai Uniunii Europene. Deci, acestea sunt poate cele mai importante lucruri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
