Aplicații și broșuri oferă sfaturi despre cum să construiești un buncăr, să faci provizii de alimente și să trăiești fără electricitate în cazul în care se întâmplă ce este mai rău. De câteva luni, știri din țările nordice și Germania continuă să anunțe cum este pregătită populația în cazul unui război, scrie The Guardian.
Germania dezvoltă o aplicație pentru a ajuta oamenii să localizeze cel mai apropiat buncăr în caz de atac. Suedia distribuie o broșură de 32 de pagini intitulată If Crisis or War Comes. O jumătate de milion de finlandezi au descărcat deja un ghid de pregătire pentru situații de urgență.
Dacă perspectiva unui conflict mai amplu în Europa pare îndepărtată pentru mulți, cel puțin unele țări o iau în serios - și, în termenii folosiți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, iau măsuri pentru ca populațiile să devină „kriegsfähig”: pregătite pentru război.
Războiul din Ucraina a crescut dramatic tensiunile de securitate în regiunea baltică, determinând Finlanda și Suedia să renunțe la decenii de nealiniere și să adere la NATO. Cu toate acestea, capacitatea militară nu este totul: cetățenii trebuie să fie și ei pregătiți.
Suedia
„Trăim în vremuri incerte. Conflicte armate se desfășoară în prezent în colțul nostru de lume. Terorismul, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt folosite pentru a ne submina și a ne influența”, se arată în prologul broșurii suedeze.
Disponibil și în limba engleză, acesta adaugă că rezistența colectivă este esențială și că, în cazul în care Suedia este atacată, „fiecare trebuie să își facă partea pentru a apăra independența Suediei - și democrația noastră ... faceți parte din pregătirea generală de urgență a Suediei”.
Suedezii sunt familiarizați de mult timp cu astfel de broșuri de informare publică: primul a fost publicat în timpul celui de-al doilea război mondial. Cea mai recentă recomandă, printre altele, sisteme de avertizare, adăposturi antiaeriene, securitate digitală și cum să folosiți toaleta dacă nu există apă.
De asemenea, se recomandă păstrarea unei rezerve bune de apă la domiciliu (și verificarea anuală pentru a vedea dacă aceasta este încă sigură), asigurarea unei cantități suficiente de pături, haine călduroase și încălzire alternativă, achiziționarea unui radio cu baterii și păstrarea unei cantități suficiente de alimente bogate în energie, care pot fi preparate rapid.
Reacțiile locuitorilor din Suedia au fost mixte. Johnny Chamoun, 36 de ani, coafor în Solna, lângă Stockholm, a declarat că este „bine să fim pregătiți”. Dar, a spus el, deși broșura a fost o idee bună, nu a fost tocmai un subiect de discuție. „În salon nu am auzit mulți oameni vorbind despre ea. Doar unul a spus că a primit-o”, a spus el. „Nu sunt stresați sau altceva”.
Muna Ayan, un lucrător medical din Stockholm, a fost îngrijorată de cât de nepăsători erau mulți suedezi. Ayan, care a trăit pe propria piele conflictul din Somalia, s-a declarat înspăimântată. „Sunt speriată pentru că știu ce înseamnă războiul - am supraviețuit războiului”, a spus ea, adăugând că s-a aprovizionat cu apă, baterii, lumânări și vaselină.
De asemenea, încerca să găsească o modalitate de a le spune celor cinci copii ai săi fără a-i speria. Pentru oamenii din Somalia, Siria sau Irak, discuțiile despre conflictul din Suedia sunt traumatizante, a spus ea. „Noi, cei care am fost în război, nu suntem bine. Suntem foarte îngrijorați, pentru că dacă există război, știm ce se va întâmpla. În război am pierdut rude, unii copii vor dispărea”.
Și Fatuma Mohamed, un comunicator în domeniul sănătății din Stockholm, a declarat că multe familii din zonele sărace nu au alimente pentru viața de zi cu zi, cu atât mai puțin pentru a face provizii, în timp ce alții încearcă să afle unde se află adăposturile locale. Ea a spus că ar dori să vadă mai multe informații furnizate oamenilor în persoană, mai degrabă decât doar într-o broșură.
Norvegia
Direcția pentru protecție civilă din Norvegia, DSB, a distribuit o broșură similară celor 2,6 milioane de gospodării din țară. „Trăim într-o lume din ce în ce mai turbulentă”, se spune în broșură, afectată de schimbările climatice, de amenințările digitale și «în cel mai rău caz, de acte de război».
Pliantul norvegian îi sfătuiește pe oameni, de exemplu, să dețină alimente neperisabile pentru cel puțin o săptămână, inclusiv „pâine crocantă, leguminoase și fasole în conservă, sandwich-uri tartinabile în conservă, batoane energizante, fructe uscate, ciocolată, miere, biscuiți și nuci”.
Norvegia recomandă, de asemenea, locuitorilor să se aprovizioneze cu medicamente esențiale - inclusiv tablete de iod, în cazul unui incident nuclear - și, la fel ca Suedia, recomandă oamenilor să aibă mai multe carduri bancare și să păstreze acasă o rezervă de numerar.
Finlanda
În Finlanda, un ghid online exhaustiv intitulat „Pregătire pentru incidente și crize” oferă locuitorilor informații și sfaturi cu privire la orice, de la întreruperi de apă la incendii de vegetație, prăbușirea internetului sau „crize pe termen lung ... cum ar fi conflictele militare”.
Mai practic, pe un site web separat, 72tuntia.fi, Finlanda - care împarte o graniță de 1 340 km cu Rusia - își întreabă cetățenii fără menajamente: „Ați supraviețui 72 de ore?” într-o serie de situații de criză, invitându-i să își supună atât abilitățile, cât și proviziile la o serie de teste.
Site-ul oferă sfaturi privind consolidarea rezilienței psihologice „pentru a vă crește capacitatea de a face față în circumstanțe dificile”, îmbunătățirea securității cibernetice personale și adăpostirea în interior („Închideți ușile și ferestrele. Porniți radioul. Așteptați calm instrucțiuni”).
Suvi Aksela de la Asociația națională a femeilor pentru pregătirea pentru situații de urgență (Nasta), care face parte din comitetul de experți pentru 72 de ore, a declarat că acesta a luat în considerare creșterea recomandării Finlandei privind depozitarea alimentelor la o săptămână întreagă de provizii, așa cum au făcut Suedia și Norvegia.
Dar, în cele din urmă, comitetul a decis să nu facă acest lucru, deoarece mesajul 72 de ore a fost atât de bine stabilit în Finlanda, a spus ea. „Cele 72 de ore au devenit un brand aici în Finlanda, așa că nu am vrut să încălcăm acest lucru. Dar acesta este perioada minimă”.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost un „semnal de alarmă” chiar și într-o țară care a fost mult timp pregătită, a spus ea: femeile s-au înscris la cursuri de pregătire, radiourile cu baterii au zburat de pe rafturi, iar întrebări precum „câtă apă aveți acasă?” sau „aveți o sobă de tabără?” au devenit „mai obișnuite”.
Germania
Între timp, Germania se concentrează pe creșterea numărului de buncăre și adăposturi de protecție, după o estimare oficială conform căreia țara cu 84 de milioane de locuitori are mai puțin de 600 de adăposturi publice, capabile să adăpostească împreună doar 480.000 de persoane.
Multe adăposturi din timpul războiului rece au fost dezmembrate din cauza convingerii că nu vor mai fi necesare, însă Berlinul a lansat acum un plan național de buncăre în cadrul Oficiului federal pentru protecția populației, inclusiv o aplicație telefonică de geolocalizare.
Experții prevăd că un atac al Rusiei ar putea fi o posibilitate în următorii cinci ani, iar acum se caută orice structură care ar putea fi utilizată în cazul unui astfel de eveniment, inclusiv stațiile de metrou și subsolurile birourilor publice, școlilor și primăriilor.
Gospodăriile germane au fost îndemnate să își adapteze pivnițele, garajele sau magaziile sau să excaveze buncăre vechi, în timp ce constructorii de case vor fi obligați prin lege să includă adăposturi sigure în casele noi - așa cum a făcut deja Polonia.
Ziarul Frankfurter Allgemeiner a dezvăluit luna aceasta detalii despre un document militar de 1.000 de pagini destinat întreprinderilor germane - care le recomandă, de exemplu, să pregătească șoferi de camion suplimentari - dar care conține recomandări de pregătire civilă pentru persoane fizice.
Editor : S.S.
