Cum a reușit Finlanda? Soluții pentru pensii, salarii, forță de muncă și educație
Nu ne putem compara cu Finlanda din multe puncte de vedere, dar putem să ne uităm la exemplele din această țară unde cetăţeanul este categoric cel mai important. Nordicii sunt practici, văd problemele, admit că ele există şi se gândesc la soluţii. Îmbătrânirea populaţiei se simte poate mai acut la finlandezi decât îl alte ţări europene. Acesta este şi motivul pentru care deja se iau măsuri de îmbunătăţire a situaţiei. Lucrurile nu sunt perfecte nici la ei, dar totuşi, binele comun este politică de stat. Ambasadoarea Finlandei la București, Marjut Akola, a dezvăluit într-un interviu pentru Digi24 câteva dintre „secretele” și soluțiile pe care țara sa le-a găsit la probleme cu care se confruntă întreaga Europă - pensii, salarii, îmbătrânirea populației, forță de muncă deficitară și un învățământ care să țină pasul cu nevoile societății.
Digitalizare. Două baze de date, la dispoziția cetățenilor
Cel mai tânăr premier din lume este finlandeza Sanna Mirella Marin. Politicianul de doar 35 de ani a preluat conducerea guvernului de la Helsinki anul trecut, dar are de rezolvat probleme mai vechi de atât. Pentru toate încep să apară soluții și numele pentru fiecare dintre ele include cuvântul digitalizare. Finlanda face reformă digitală pentru că știe deja că trebuie să țină pasul cu secolul tehnologiei și mai ales, să profite de el.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Digital înseamnă mai mult timp liber pentru oameni, deci digitalizarea este importantă pentru fiecare ţară. Creşte economia, are un impact uriaş asupra creşterii PIB-ului. Ţara dvs este în proces de modernizare a administraţiei publice. Cum se întâmplă acest lucru în Finlanda?
Marjut Akola, ambasadorul Finlandei în România: Finlanda este ţara informaţiei şi a datelor. Ne bazăm mult pe informaţii şi date şi suntem foarte buni în folosirea datelor. A fost o prioritate nu doar pentru acest guvern, ci şi pentru cele anterioare. Scopul principal este să continuăm digitalizarea tuturor informaţiilor. Avem competenţe digitale foarte bune în Finlanda, iar al doilea lucru care ne ajută în digitalizare, pe lângă competenţe, este accesul la datele publice. Şi aici stăm foarte bine în Finlanda. Deci oamenii au acces la datele publice, de exemplu registrul naţional kanta.fi şi suomi.fi.
Suomi.fi este un serviciu public unde oricine poate verifica informaţiile pe care statul le deţine despre noi şi informaţiile despre viaţa noastră, ca pensiile, căsătorii, naşteri şi altele. Apoi kanta.fi este baza de date a serviciilor de sănătate. Aici avem reţetele electronice şi orice altceva legat de sănătatea fiecăruia, toate online. Deci suntem chiar un popor online. Digitalizarea este o prioritate pentru guvern şi continuăm să îmbunătăţim digitalizarea, inclusiv în administraţia publică.
Ce trebuie să știți dacă vreți să lucrați în Finlanda
Cine va munci în viitor? Lipsa forței de lucru devine tot mai acută în multe părți din Europa și desigur, Finlanda nu este ferită de această problemă. Doar că acolo se iau deja măsuri de adaptare a țării la noua situație. Oamenii sunt încurajați să își păstreze locul de muncă până la vârste mai înaintate, sunt plătiți în mod corect pentru serviciile lor, iar statul se asigură că cei care vor să vină să lucreze în Finlanda vor fi primiți în condiții mai bune decât cele de acum. Mai mult, sistemul de pensii este luat foarte în serios și obiceiul de a face economii este recomandat fiecărui cetățean.
Balazs Barabas: Finlanda se confruntă cu lipsa forţei de muncă, la fel şi alte ţări care caută lucrători calificaţi. Cum gestionează Finlanda această situaţie?
Marjut Akola: Începem cu educaţia, formarea profesională şi învăţământul superior. Am observat această problemă, forţa de muncă insuficientă de o vreme. Una din chestiunile pe care le-am discutat şi care este acum pe agenda guvernului să înlesnească imigraţia şi să primim forţă de muncă din străinătate. Se va schimba procedura de acordare a permiselor şi este important să avem şi un mediu de afaceri bun, pentru ca oamenii să dorească să vină să lucreze în Finlanda.
Finlanda nu are salariu minim pe economie
Balazs Barabas: Un element foarte atrăgător pentru lucrătorii calificaţi este salariul, veniturile. Comisia Europeană impune sau cel puţin recomandă un salariu minim în Europa, pe care Finlanda îl respinge. Care este motivul?
Marjut Akola: În primul rând, noi nu avem salariu minim stabilit prin lege în Finlanda. Când CE a venit cu propunerea, nu erau elemente concrete în propunere. Deci nu avem o poziţie detaliată din partea CE. Deci eu nu aş spune că respingem propunerea, ci că există o consultare în derulare cu CE în această chestiune şi aşteptăm o propunere mai concretă din partea Comisiei.
Sistemul nostru este bazat pe contractul colectiv, în majoritatea cazurilor, şi 90% dintre aceste contracte se aplică. Iar noi dorim ca acest sistem să se respecte, să ne păstrăm acest sistem de salarizare.
Balazs Barabas: Deci acest sistem înseamnă practic că piaţa îşi reglează nivelul salariilor.
Marjut Akola: Se reglează printr-un sistem de negociere. Se negociază şi cele mai reprezentative contracte colective se aplică. Acesta este sistemul în Finlanda.
Soluții finlandeze pentru sistemul de pensii
Balazs Barabas: După perioada activă, oamenii se pensionează, dar populaţia, presupun şi în Finlanda, dar în Europa în mod sigur, îmbătrâneşte. Într-un viitor nu foarte depărtat probabil mai puţini vor contribui la sistemul de pensii, iar numărul pensionarilor va creşte. Cum se pregăteşte Finlanda pentru acest viitor nu prea îndepărtat?
Marjut Akola: Da, aveţi dreptate, Finlanda are una din cele mai bătrâne populaţii din Europa. Şi îmbătrânirea continuă în ritm rapid, în timp ce natalitatea scade şi trăim mai mult. Aceste probleme au fost sesizate de stat şi de guvern de mult timp. Şi aşa cum aţi spus, acest raport între scăderea populaţiei active şi creşterea numărului pensionarilor trebuie corectat.
Una dintre măsuri este de a încuraja participarea activă la muncă a celor vârstnici, iar noi am reformat sistemul nostru de pensii. Cred că acum doi ani am reformat sistemul. Am urmărit un sistem care să fie viabil din punct de vedere financiar şi social. Unul dintre elementele principale ale reformei a fost să ne adaptăm la faptul că oamenii trăiesc mai mult, la situaţii de acest tip.
Apoi, avem un sistem de pensii foarte flexibil, de fapt două paliere. Unul este sistemul de pensii de stat. Vârsta de pensionare este de 65 de ani, care se aplică la majoritatea cazurilor, apoi avem un sistem de pensii ocupaţional. Când atingem vârsta de 65 de ani, poţi continua să lucrezi până la 68. Şi încurajăm foarte mult populaţia să continue să lucreze până la 68 de ani. Aceasta a fost una din schimbările majore, o pensionare flexibilă şi să menţinem oamenii în muncă, să lucreze mai mult. Aşa încercăm să găsim soluţii la această problemă a oamenilor mai puţini care lucrează şi a pensionarilor mai mulţi.
Balazs Barabas: Statul finlandez încurajează oamenii să economisească pentru perioada pensiei?
Marjut Akola: Majoritatea lucrătorilor sunt în sistemul de pensie ocupaţională. Evident, avem posibilitatea. Oamenii pot economisii pensii voluntare. Dar numai 15% dintre lucrători o fac. Deci, nu e foarte popular. Depinde de fiecare. Dacă vor să participe la pensia voluntară, pot să o facă.
Secretele unui sistem de educație celebru
Nu mai este de mult o știre că Finlanda are un sistem de educație performant. Rămâne însă mereu valabilă metoda prin care finlandezii au ajuns să ocupe această poziție importantă la nivel mondial: investiții făcute în mod constant, după un plan bine pus la punct și respectat de absolut toată lumea. Acolo lucrurile se fac cu multă încredere în puterea cunoașterii și fiecare elev finlandez, indiferent de statutul social și mediul din care provine, se poate bucura de toate avantajele pe care le oferă educația din Finlanda.
Balazs Barabas: Statele europene trebuie să se pregătească nu doar pentru populația care îmbătrânește, dar de asemenea și pentru piața de muncă și societatea care se transformă rapid, lucru care se face prin educație și cred că nu este deplasat să spun că Finlanda este „starul rock” în acest domeniu, are un sistem educațional foarte orientat spre viitor. Cum a reușit Finlanda să elaboreze acest plan?
Marjut Akola: Da, este o întrebare foarte bună și bineînțeles că sunt de acord că sistemul de educație finlandez este unul foarte bun, dar nu înseamnă că nu am avut provocările noastre. Și deja v-ați referit la digitalizare și la ce se întâmplă în domeniul afacerilor și al pieței de muncă. Așa că este foarte important să ne adaptăm la aceste schimbări. Dar, înainte de a ajunge la acest aspect, aș vrea să vă spun cum de am avut atât de mult succes. Nimic nu s-a întâmplat într-un an sau doi. Această dezvoltare a sistemului nostru a avut loc de-a lungul unor zeci de ani și una dintre cele mai importante chestiuni a fost că aceasta a fost o prioritate pentru Finlanda. Noi avem încredere în educație și puterea cunoașterii și informației. Iar aceasta a fost prioritatea națională timp de zeci de ani și asta înseamnă că am investit de asemenea și bani în acest lucru. Iar educația în Finlanda este gratuită și este finanțată din taxe. În ceea ce privește cota de fonduri publice cheltuite pe educație, acestea ajung la aproximativ 6% din PIB. Așa că investim de asemenea și din punct de vedere financiar, și fonduri publice.
În al doilea rând sunt profesorii. Toți profesorii noștri au un master și mai important de atât este faptul că deși avem, bineînțeles, un curriculum național care se folosește de fiecare școală, profesorii au suficient spațiu să găsească noi metode de predare, feluri în care profesorul pregătește și educă elevii. Și bineînțeles, această profesie este foarte respectată în Finlanda.
Al treilea punct pe care l-aș menționa este cel al încurajării. Nu avem noțiunea de control asupra elevilor, în schimb ei sunt încurajați să învețe și acest sistem de învățare permanentă de-a lungul vieții este foarte important. Avem 9 ani de învățământ obligatoriu, dar nu ne oprim după 9 ani. Educația se derulează pe tot parcursul vieții. Iar acest lucru este foarte important și din punctul de vedere al afacerilor și industriilor, faptul că te pregătești constant pe tot parcursul vieții.
Apoi, ca să închei, noi suntem și pentru oportunitățile egale de educație pentru copiii cu nevoi speciale, oferim susținere specială pentru cei care sunt în astfel de situații. La fel și sistemul de îngrijiri medicale este oferit tuturor copiilor.
Am vrut doar să subliniez câteva lucruri care sunt în spatele succesului sistemului de educație finlandez.
Dar, dacă ne referim la schimbările mari care se întâmplă acum, digitalizarea, inteligența artificială etc, deja se întâmplă de câțiva ani schimbări mari la nivelul școlilor. De pildă, nu mai avem bănci. Clasica bancă pe care o avea fiecare elev la școală nu mai există. Bine, poate o mai regăsim în câteva școli, dar școlile sunt acum multifuncționale în ceea ce privește învățarea în spațiul virtual. Ceea ce este foarte important este că educația este un proiect bazat pe educație și contează să predai într-o manieră în care elevii merg dincolo de învățarea informației, spre producerea de informații, pentru că se creează posibilitatea gândirii critice, a rezolvării de probleme, dar și pentru dezvoltarea abilităților sociale. Aceste lucruri sunt foarte importante în viața actuală.
100 de ani de relații diplomatice între România și Finlanda
Balazs Barabas: Cred că aș vrea să merg la școală în Finlanda. România și Finlanda au relații de lungă durată, care au evoluat foarte bine. Care sunt planurile dvs pentru a dezvolta mai departe aceste relații?
Marjut Akola: Bineînțeles aceasta este principala mea treabă aici, să întăresc și să îmbunătățesc relațiile bilaterale. Evident, educația este unul dintre sectoarele de care mă ocup în mod special, să întăresc nivelul de contacte între finlandezi și români. Sunt și alte domenii, precum mediul și schimbarea climatică, unde Finlanda are multe de oferit României și aici sunt nevoi legate de schimbarea climatică, poluare și alte provocări pentru mediu. Apoi, de exemplu, ambele țări sunt forestiere, deci în acest domeniu avem din nou de împărtășit multe și de învățat unii de la alții. Finlanda are multă experiență în domeniul forestier.
Bineînțeles, este datoria mea să întăresc și vizitele bilaterale. Deci, pot spune că sunt multe domenii în care putem coopera.
Ca să închei aș vrea să spun că sunt relații extraordinare între România și Finlanda și acest an sărbătorim 100 de ani de relații diplomatice între țările noastre. Așa că sunt foarte entuziastă în ceea ce privește acest an, vom avea evenimente și de asemenea vizite bilaterale.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
