Cum se explică amplele proteste din Balcani? Iulian Fota: Anticorupția devine marea bătălie a vremurilor noastre
Marea bătălie și următoriul criteriu de organizare inclusiv a relațiilor internaționale și a aspectelor de ordin geo-politic este corupția și modul în care tu de raportezi la ea, așa cum altădată era - în fostul spațiu european eliberat de comunism - bătălia aderării la NATO și la Uniunea Europeană, este de părere Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. Expertul explică astfel de ce în ultima vreme asistăm la o adevărată „Primăvară balcanică” - serii de proteste în mai multe țări, prin care oamenii cer plecarea de la putere a unor lideri considerați corupți.
„Corupția devine element definitoriu și din punct de vedere geopolitic. Eu cred că aceasta este următoarea mare bătălie pe care țările, inclusiv din această parte a Europei - Europa Centrală sau Europa de Sud-Est, balcanică - nu trebuie să o piardă. Altădată a fost bătălia aderării la NATO, apoi bătălia aderării la Uniunea Europeană. Eu cred că acum următoarea mare bătălie, următoriul criteriu, dacă vreți, de organizare inclusiv a relațiilor internaționale și a aspectelor de ordin geo-politic este corupția și modul în care tu de raportezi la ea. Corupția duce la subdezvoltare, la faliment economic, autoritarismul crește (...) și se eșuează în naționalism, chiar în fascism. Îți poate trece prin cap inclusiv ideea unui război regional, astfel încât să muți atenția de la problemele de subdezvoltare socio-economică către aspectele de ordin național, patria e amenințată, dușmanul extern și în felul acesta liderii se legitimează la putere pentru încă o perioadă de timp”, a comentat la „Jurnalul de seară” Iulian Fota.
Ce înseamnă marea corupție?
„Nu cred că este o întâmplare că țările mari au început din ce în ce mai mult să ia în calcul această chestiune a corupției, aici nu e vorba de România sau numai de România. Să nu uităm că noi aderând la NATO și la UE, a trebuit să trecem printr-un proces de evaluare. Dar ce vedem? Țări mari, precum China, precum Rusia, au elementul acesta al corupției bine dezvoltat în interior. Or, această chestiune a corupției poate deveni un instrument în mâna unui lider autoritar precum Putin, dar în egală măsură, poate fi un instrument în mâna Occidentului în relația cu aceste state. Din ce în ce mai mult, combaterea corupției va deveni o ștachetă de onorabilitate”, spune Iulian Fota. De ce? Pentru că marea corupție poate pune în pericol funcționarea democratică a unui stat, iar marea corupție e din ce în ce mai des definită ca modalitatea de a face rapid bani prin abuzarea puterii pe care statul democratic ți-o dă prin alegeri.
Citiți și: Ce (mai) aleg europenii? O demonstrație cu trei exemple
E foarte interesant ce se întâmplă în Balcani, remarcă Iulian Fota. Acolo, foarte mulți ani oamenii au fost frământați de procesul acela de disoluție, de destrămare a federației iugoslave. Au avut mai multe războaie, oamenii s-au temut în continuare, ani de zile, că vor urma alte războaie. Nici astăzi relațiile între statele foste iugoslave nu sunt perfect așezate. „Însă pe măsură ce pericolul acesta al confruntării militare s-a diminuat și pe măsură ce oamenii au început să capete încredere în statalitatea proprie, din ce în ce mai mult au fost atenți la cum trăiesc, la calitatea vieții, la ce se întâmplă cu ei ca cetățeni. În acest moment, oamenii vor mai degrabă anticorupție, o bună guvernare, o calitate ridicată a vieții decât apărarea teritoriului strămoșesc și încep să respingă tot mai mult această propagandă naționalistă pe care unii - cum e cazul în Serbia - încearcă să o folosească pentru a abate atenția oamenilor de la această problemă a corupției”, a explicat fostul consilier prezidențial.
„După părerea mea, Balcanii, în ultimii doi ani, au intrat într-o altă epocă, într-un alt context, nu mai sunt atât de frământați de aspecte geopolitice clasice, ci mai degrabă de calitatea vieții. Principalul dușman al unui nivel de trai mai ridicat, al unor investiții străine, al deschiderii țării către lume este în mod clar - și la ei, ca și la noi - corupția”, menționează Iulian Fota. Pe de altă parte, expertul crede că există și un anumit grad de influențare între țări. „Oamenii sunt atenți și așa cum noi ne uităm la ce se întâmplă în Slovacia și la ce se întâmplă în Balcani, și ei s-au uitat la noi. Faptul că la București am avut 10 august și acea confruntare a dat de gândit unora”, spune Iulian Fota.
„Screloza” clasei politice clasice
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ceea ce s-a întâmplat în Slovacia este cu atât mai important cu cât acolo societatea e scindată între două tabere aproape egale, una pro-occidentală, favorabilă investițiilor și Uniunii Europene, și celalaltă mai autarhică, înclinată mai degrabă să pună semnul egal între UE și Rusia, a explicat Iulian Fota.
Sunt 30 de ani de la căderea comunismului și e imposibil să nu se fi acumulat o anumită „scleroză” în aceste organisme politice, să nu fi apărut o anumită plictiseală a celor care sunt ani de zile în funcție, arată Iulian Fota. „Primenirea clasei politice este o chestiune esențială și faptul că în Slovacia a câștigat această doamnă care este atrăgătoare prin stinghereala pe care o manifestă atunci când e sub luminile rampei este o chestiune foarte bună. Oamenii doresc ca în politică să vină oameni cu un anumit profil moral și cu competență. Eu cred că oamenii vor lăsa tot mai mult deoparte geopolitica și se vor îndrepta către o reparare a țărilor din interior”, spune fostul consilier prezidențial.
Dacă ne uităm la momentul 1989 și ne uităm la cum unele țări au trecut prin el mai bine sau mai rău, realizăm că au fost țări foarte autoritare, foarte rigide, cum a fost România, iar în România s-a trecut greu prin toate aceste schimbări. Polonia, Cehoslovacia de atunci, Ungaria sunt state care au avut mai multă flexibilitate în aparatul de stat și ei au putut să facă pasul de la democrație la capitalism fără niciun fel de victime.
„Democrația are această calitate - că are o anumită flexibilitate - și nu e o întâmplare că atunci când ajungem la un prag, societatea democratică trece mai bine acest prag, (...) inclusiv protestul în stradă te poate salva și da, în cele din urmă, ne influențăm unii pe alții”, a punctat Iulian Fota.
