Proteste și populism în Europa. Ce influență are Rusia?
Ameninţarea populistă la adresa Uniunii Europene are de-acum şi un chip. Cel al liderului extremei dreapte din Italia. Matteo Salvini se visează unificatorul populiştilor europeni şi i-a chemat pe cei ca el să i se alăture în construcția unui bloc politic care să rivalizeze cu partidele tradiţionale din Parlamentul European. Iniţiativa a fost lansată la începutul săptămânii, la Milano, dar în ciuda entuziasmului afişat de Matteo Salvini şi a încercărilor de a seduce aliaţi din Polonia şi Ungaria, i-a fost alături doar copreşedintele partidului extremist din Germania AfD. Numai că jurnaliştii francezi şi germani citesc altceva printre rândurile programului electoral al extremiştilor: influenţa Rusiei. Iar în timp ce marile naţiuni ale Uniunii Europene se luptă cu o criză de identitate politică, în Balcani e primăvara protestelor faţă de dominaţia unor lideri autocraţi deghizaţi în proeuropeni.
Muntenegru. Afacerea „Plicul” declanșează proteste de amploare
Un stat balcanic, Muntenegru, are de 30 de ani acelaşi lider. Premier de patru ori, preşedinte de două. Abia acum poporul îl vede corupt până-n măduva oaselor şi îl vrea plecat. Rapid. Vorbim despre Milo Djukanovici şi un scandal care a stârnit în această ţară - proaspătă membră NATO şi aspirantă la Uniunea Europeană - proteste cum nu s-au mai văzut.
„Afacerea Plicul” a fost fitilul care a aprins butoiul cu nemulţumire în Muntenegru. Un om de afaceri căzut în dizgraţie a furnizat presei imagini cu momentul în care un apropiat al preşedintelui Milo Djukanovici primeşte un plic cu bani. Această înregistrare, alături de alte documente compromiţătoare dovedesc, susţine acelaşi om de afaceri, corupţia omniprezentă la nivel înalt.
Din ianuarie, de când a fost făcută publică înregistrarea, mii de oameni au ieşit în stradă aproape săptămână de săptămână. Principala lor revendicare este demisia imediată a preşedintelui. Şi în timp ce manifestanţii simt pentru prima dată consolidarea spiritului civic, Milo Djukanovici se simte ţinta unui complot rusesc. „Nu e nicio «primăvară» a protestelor, mai degrabă «o toamnă mohorâtă». Asistăm la tentative menite să împiedice aderarea statelor balcanice la Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele muntenegrean într-un interviu pentru Associated Press. Este un argument invocat de mai multe ori în ultimii ani chiar de către cel care cândva era un colaborator apropiat al președintelui iugoslav Slobodan Miloșevici. Iar în conflictul pe care l-a avut deunăzi cu Occidentul, se știe că Belgradul a găsit întotdeauna un sprijin în Rusia.
Organizatorii protestelor spun că n-au nimic de-a face nici cu partidele de opoziţie, nici cu vreo putere străină şi că manifestaţiile sunt exprimarea sinceră a unor nemulţumiri care macină societatea de ani buni. Muntenegru are reputaţia unui aliat de nădejde pentru Uniunea Europeană şi NATO împotriva Rusiei. Moscova este considerată responsabilă pentru o tentativă de lovitură de stat în 2016 cu scopul de a împiedica aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Este versiunea pe care ne-a spus-o atunci chiar președintele Djukanovici, contestat acum în stradă.
Primăvara balcanică? Săptămâni în șir de proteste în Serbia
Se vorbeşte tot mai des despre o primăvară balcanică, o mişcare de protest după modelul celei din lumea arabă din 2011. Chiar dacă politicienii din Balcani se agaţă ferm de putere, nici manifestanţii nu mai cedează uşor. În Serbia, oamenii ies în stradă săptămânal din decembrie încoace pentru a cere demisia preşedintelui ţării.
Citiți și: De ce sunt furioși sârbii?
„Serbia nu este o ţară civilizată şi nu va fi, atât timp cât la putere vor fi aceşti oameni necivilizaţi, needucaţi, analfabeţi şi aroganţi. Acesta este motivul pentru care am venit aici să susţin protestul”, declara la un moment dat un manifestant.
Protestatarii cer demisia preşedintelui Aleksandar Vucici, pe care îl acuză de derive totalitariste, corupţie şi cenzurarea presei.
Nu renunţăm. Cerem demisia lui Aleksandar Vucici (preşedintele Serbiei, n.r.), Ana Brnabici (premier, n.r.), Maja Gojkovici (preşedintele Parlamentului, n.r.), Dragan Bujosevici (preşedintele postului public de televiziune, n.r.). Vrem alegeri libere şi, înainte de ele, măcar 6-9 luni de presă liberă. Acestea sunt cererile noastre, şi nu vom renunţa, nu vom da înapoi”, proclama Bosko Obradovic, liderul mișcării Dveri.
În 16 martie, protestatarii au ocupat clădirea televiziunii publice. Pe holurile postului public, protestatarii au strigat „Vucici, hoţul”.
Protestele au izbucnit după atacul brutal asupra unui politician de stânga. Preşedintelui i se reproşează că a încurajat atacul prin discursurile agresive.
Protestatarii au anunţat un marş uriaş pe 13 aprilie, dar Vucici susţine că îşi va scoate susţinătorii în stradă, pe 19 aprilie.
Violențe în Albania
Nici în Albania nu e linişte. Capitala a fost zguduită de violenţe, în martie, în timpul unui protest în care localnicii au cerut demisia premierului socialist pe care îl acuză de legături cu mafia. Sute de protestatari au încercat să intre în clădirea Parlamentului, deşi erau întâmpinaţi de trupele speciale. Protestatarii au forţat cordoanele de securitate, au aruncat cu pietre şi fumigene în poliţişti, iar aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene. Până la urmă, manifestanţii au renunţat să ocupe Parlamentul. Demonstranţii spun că premierul, aflat la al doilea mandat, a dus corupţia la un nivel nemaiîntâlnit. Opoziţia îi cere demisia şi vrea un guvern tehnocrat care să organizeze alegeri anticipate.
Nici în Bulgaria, țară deja cu experiență în Uniunea Europeană, nu e liniște. Și aici premierul Boiko Borisov, fostă gardă de corp a dictatorului Todor Jivkov, se menține la putere de ani buni. Însă stabilitatea politică în țară este din ce în ce mai precară, dublată de un nivel nesatisfăcător al luptei anticorupție.
Efectul nemulțumirilor: Zuzana Caputova, surpriza din Slovacia
Valul de nemulţumire faţă de politicienii corupţi a propulsat la putere în Slovacia o avocată cu foarte puţină experienţă politică, dar o militantă acerbă contra acestui fenomen. Zuzana Caputova, în vârstă de 45 de ani, a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale şi va fi învestită în funcţie la 15 iunie. Va fi prima femeie preşedinte al Slovaciei. Un lucru remarcabil având în vedere că acum un an era o necunoscută, iar partidul său, Slovacia Progresistă, abia fusese înfiinţat.
Zuzana Caputova a ajuns la putere în Slovacia pe un val de nemulţumire faţă de politicienii corupţi, alimentat de uciderea jurnalistului Jan Kuciak, anul trecut, înainte ca acesta să publice o anchetă despre legăturile dintre politicienii slovaci şi mafia italiană. Avocata de 45 de ani a ieşit apoi în stradă alături de zeci de mii de slovaci la o serie de manifestaţii de amploare care au dus la demisia premierului Robert Fico.
„Sunt fericită nu doar datorită rezultatului, dar mai ales pentru că a fost posibil să nu cedăm populismului. Să spunem adevărul şi să atragem atenţia fără un vocabular agresiv. S-a văzut întâi la alegerile locale, s-a confirmat la alegerile prezidenţiale şi cred că alegerile europene vor arăta acelaşi lucru”, a declarat după victorie Zuzana Caputova - preşedintele ales al Slovaciei.
Activistă anticorupţie, Zuzana Caputova, este văzută acum drept o salvatoare a liberalismului. Deşi e nou-venită pe scena politică, ea este obişnuită cu promovarea schimbării politicilor. A devenit cunoscută pentru lupta pe care a dus-o pentru închiderea unei gropi toxice de gunoi din oraşul unde s-a născut, ceea ce i-a adus porecla de Erin Brockovichi a Slovaciei. Zuzana Caputova este imaginea proaspătă a unei noi Slovacii pro-europene, care respectă independenţa justiţiei, combaterea corupţiei şi criminalitatea organizată. Venirea ei în fruntea statului poate avea un efect de reaşezare asupra întregii clase politice la Bratislava. Analiştii politici cred că alegerea sa, o liberală progresistă din afara sistemului, transmite în Occident mesajul că în Europa Centrală nu există doar populism.
„Trebuie să restabilim încrederea oamenilor în ţară şi justiţie şi sunt foarte fericit că Slovacia a ales exact preşedintele care va face acest lucru, sunt foarte mândru!”, declara președintele în exercițiu al Slovaciei, Andrej Kiska.
Fost premier condamnat pentru corupție în Croația
În Croaţia, lupta anticorupţie dă rezultate la cel mai înalt nivel. Fostul premier al ţării, Ivo Sanader, a fost trimis la închisoare pentru luare de mită. A primit două milioane de euro pentru a aranja achiziţionarea de către stat a unei clădiri la preţ dublu faţă de valoarea pieţei. A fost iniţial condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare cu suspendare. O pedeapsă prea blândă, a considerat Curtea Supremă de la Zagreb care i-a majorat sentinţa la şase ani cu executare.
Fostul premier, aflat la putere între 2003 şi 2009, a negat toate acuzaţiile şi are posibilitatea să conteste decizia la Curtea Constituţională. Dar până atunci rămâne după gratii. Ivo Sanader este primul oficial de rang înalt condamnat pentru corupţie în Croaţia.
Criză de identitate a marilor puteri europene
Vorbeam la început despre criza de identitate a marilor puteri europene. Italia, Franţa, Germania sunt ţări unde populiştii au câştigat cel mai mult teren şi unde prezenţa lor este mai vizibilă decât oriunde în altă parte.
Iar acum, Matteo Salvini, vicepremierul Italiei, vrea să unească toate aceste forţe. Dar paternitatea proiectului populist îi aparţine altcuiva, susţin două mari publicaţii, Le Monde şi Der Spiegel: lui Vladimir Putin.
Sunt de notorietate legăturile care există între Kremlin şi lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen. Dar Le Monde scrie acum şi despre legăturile dintre Kremlin şi Matteo Salvini, construite cu multă vreme înainte ca politicianul italian să ajungă în prim-plan. Ziarul francez relatează despre o întâlnire secretă care a avut loc la Milano în 2014 între Vladimir Putin şi un Matteo Salvini care la acea vreme era un simplu europarlamentar.
Der Spiegel dezvăluie metodele prin care acelaşi Vladimir Putin are intrare în politică germană prin intermediul deputaţilor Alternativei pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta. Pionul principal: un membru al Bundestagului, Markus Frohnmaier, în vârstă de numai 28 de ani, care neagă vehement că ar fi marioneta Kremlinului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
