Ce (mai) aleg europenii? O demonstrație cu trei exemple
Cu mai puţin de două luni rămase până la alegerile europarlamentare 2019 încep să se traseze noi direcţii. Şi întâmplarea face că încep să fie diametral opuse de ce se promova până acum cu radicalism, anume naţionalism, populism şi imigraţie. Cel puţin în partea asta de lume, a Europei mai aprope de Răsărit. Temele pentru care s-a militat în ultima perioadă arată a fi îndepărtate de agenda electoratului. Se pare că oamenii vor altceva, mai ales oamenii din ţări conduse de partide şi lideri certaţi cu Uniunea Europeană.
Alegătorii europeni nu mai sunt interesaţi de naţionalism, ci susţin în mod deschis Uniunea şi Zona Euro. Vor deschidere şi integrare. Vor înlăturarea corupţiei, iar imigraţia este ultima lor problemă. Emigraţia, depopularea pare a fi o temă mult mai potrivită. Est-europenii sunt mult mai îngrijorați de corupția din ţară decât de o eventuală invazie de străini. Or, alegătorii pe care îi preocupă în primul rând corupţia au mai multe şanse să voteze decât cei care se tem de imigraţie. Discursul acesta a mers în trecut, acum oamenii vor altceva. Şi asta vedem în rezultatele unor alegeri proaspete.
Este pentru prima dată când alegerile europarlamentare, care în mod tradiţional sunt plictisitoare, produc o adevărată dramă, de obicei rezervată pentru scena politică naţională. Alegătorii europeni devin convişi că au puterea de a preveni un posibil dezastru la nivelul Uniunii, aşa că încep să schimbe lucrurile.
Lecție administrată la urne
Slovacia a oferit unul dintre cele mai recente exemple atunci când a ales un social-liberal, care promovează lupta împotriva corupției, în calitate de președinte al ţării. Victoria Zuzanei Caputova, datorată furiei publice cu privire la corupţia politică, poate servi ca avertisment liderilor eurosceptici precum prim-ministrul ungar Viktor Orban, care încearcă să transforme votul europarlamentar într-un referendum împotriva integrării europene.
Zuzana Caputova - preşedintele ales al Slovaciei: „Sunt fericită nu doar datorită rezultatului, dar mai ales pentru că a fost posibil să nu cedăm populismului. Să spunem adevărul şi să atragem atenţia, fără un vocabular agresiv. S-a văzut întâi la alegerile locale, s-a confirmat la alegerile prezidenţiale şi cred că alegerile europene vor arăta acelaşi lucru”.
Frica de criza economică
Încep să apară semnele împotrivirii. Alegătorii europeni devin nemulţumiţi de partidele tradiţionale şi militează pentru prosperitatea Uniunii Europene, muncă şi călătorii fără vize.
Este şi motivul pentru care şi alegerile din Turcia au venit cu o surpriză. Liderul Recep Tayyip Erdoğan, aflat de 16 ani la putere, a suferit o înfrângere neaşteptată. Partidul său de guvernământ a pierdut pentru prima oară controlul asupra capitalei Ankara în alegerile locale. Un alt şoc şi un semn vizibil de sprijin în scădere a fost şi înfrângerea din Istanbul, oraşul în care Erdogan şi-a lansat cariera politică. Oamenii au votat în favoarea democraţiei, iar recesiunea economică a Turciei a cântărit foarte mult în decizia alegătorilor.
Politicieni rupți de cetățeni
Iar în Ucraina, în cursa pentru alegerile prezidenţiale s-a înscris un comediant fără experienţă politică. Şi pe deasupra mai are şi susţinere, mai ales în rândul alegătorilor hărţuiţi de corupţia bine îndrădăcinată în ţară. În primul tur al algerilor, actorul de comedie a câştigat în faţa preşedintelui Petro Poroşenko.
Acest lucru arată clar direcţia spre care merg europenii în alegerile pentru reprezentanţii din Parlament. Temele pe care s-a mizat până acum - naţionalism, populism şi migraţie - încep să pălească în faţa altor dorinţe ale poporului.
Populiştii de dreapta cred că alegătorii sunt obsedaţi de imigraţie, dar nu este nici pe departe aşa. Alegătorii au alte probleme. Se tem de un nou război, de prăbușirea demografică, criza economică şi problemele de mediu.
Frica pe care o au mulţi proeuropeni este că actuala politică europeană va acţiona în folosul dreptului populist şi că premierul Ungariei, Viktor Orban, va face în aşa fel, încât să transforme aceste alegeri europarlamentare într-un referendum pentru migraţie. Însă acest lucru nu va funcţiona.
Patru categorii de alegători. Ce teme îi preocupă
În primul rând, în timp ce migrația rămâne o preocupare serioasă pentru mulți alegători, nu este totuși preocuparea dominantă în majoritatea țărilor. Mesajele antimigraţie promovate în trecut nu mai prind acum. Oamenii devin mult mai îngrijoraţi de corupţia guvernelor naţionale decât de dominaţa multinaţionalelor.
Deja s-au conturat patru categorii diferite de alegători la nivelul Uniunii Europene şi nu sunt nici pe departe perfect împărţiţi între pro-europeni şi naţionalişti.
Potrivit unui sondaj prezentat de „The Guardian”, în primul rând îi avem pe cei care sunt convinşi că atât Uniunea Europeană, cât şi statele membre au mari probleme. Statisticile arată că acesta este cel mai predominant grup din statele membre, dar nu neapărat şi cel care o să voteze.
Urmează grupul alegătorilor care tind să creadă că în ciuda eşecurilor, atât Uniunea Europeană, cât şi statele naţionale au şansa să funcţioneze.
Apoi sunt „bruxellezii” convinşi, care cred că Uniunea funcţionează şi că guvernele naţionale sunt problema.
Iar în ultima categorie şi cea mai mică sunt naţionaliştii: cei care cred că Uniunea Europeană încurcă şi că statul lor este soluţia.
Se observă o tendinţă proeuropenă în creştere, aşa că alegerile europarlamentare 2019 vor fi mai mult decât imprevizibile şi e greu de spus cine va avea de câştigat de pe urma lor.
Un comentariu Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
