La exact patru ani de la asaltul din 6 ianuarie 2021, Congresul SUA se reunește din nou: De data aceasta, Donald Trump este învingător

Astăzi are loc ședinţa comună a Congresului SUA dedicată numărării oficiale a voturilor din Colegiul Electoral şi certificării victoriei lui Donald Trump, la exact patru ani de la ședința precedentă, care s-a transformat într-unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria recentă a Statelor Unite: asaltul de la Capitoliu de pe 6 ianuarie 2021. Ședința de azi este aşteptată să fie mult mai puţin agitată decât acum patru ani, când o mulţime violentă de susţinători ai preşedintelui de atunci Donald Trump a intrat cu forța în clădirea Congresului american și a încercat să oprească numărarea voturilor şi să anuleze rezultatele alegerilor pierdute în faţa lui Joe Biden.

Donald Trump revine la Casa Albă după ce a câştigat alegerile din 2024, care au început avându-l pe Biden drept candidat al Partidului Democrat, dar s-au încheiat cu vicepreşedinta Kamala Harris în calitate de contracandidată a lui Trump.

De altfel, Kamala Harris va prezida certificarea propriei înfrângeri, îndeplinindu-şi rolul constituţional, aşa cum şi vicepreşedintele lui Trump, Mike Pence, a făcut-o, în ciuda presiunilor, după ce violenţele din 6 ianuarie 2021 s-au mai calmat, scrie AP, potrivit News.ro.

De obicei o chestiune de rutină, sesiunea comună a Congresului din 6 ianuarie, la fiecare patru ani, este etapa finală în reafirmarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, după ce Colegiul Electoral desemnează oficial câştigătorul în decembrie.

Preşedintele Statelor Unite nu este neapărat câştigătorul votului popular la nivel naţional. Fiecare stat american are alocat un număr de reprezentanţi electorali (mari electori), în funcţie de populaţie, iar aceştia trebuie să-şi acorde voturile celui care a câştigat votul popular în statul respectiv. Pentru ca un candidat să fie ales preşedinte are nevoie de voturile a cel puţin 270 din cei 538 de „mari electori” ai Colegiului Electoral.

Şedinţa din 6 ianuarie este prevăzută de Constituţie şi include mai multe etape distincte.

Ce se întâmplă când se reuneşte Congresul?

În conformitate cu legea federală, Congresul trebuie să se reunească pe 6 ianuarie pentru a deschide certificatele sigilate trimise de fiecare stat, care conţin o evidenţă a voturilor lor electorale. Voturile sunt aduse în sală în cutii speciale de mahon folosite pentru această ocazie.

Reprezentanţii bipartizani ai ambelor camere citesc rezultatele cu voce tare şi fac o numărătoare oficială.

Vicepreşedintele Statelor Unite, în calitate de preşedinte al Senatului, prezidează şedinţa şi declară câştigătorul. În cazul de față, este vorba chiar de Kamala Harris, care a pierdut alegerile în fața lui Trump.

Constituţia cere Congresului să se reunească şi să numere voturile electorale. În caz de egalitate, Camera este cea care decide asupra preşedinţiei, fiecare delegaţie a Congresului având un vot. Acest lucru nu s-a mai întâmplat din anii 1800 şi nu se va întâmpla nici de data aceasta, deoarece victoria electorală a lui Trump asupra Kamalei Harris a fost categorică: 312 la 226.

Spre deosebire de 2016, Trump a câştigat şi votul popular, cu 49,8% faţă de 48,33% din voturi pentru Harris.

În 2020, Biden câştigase alegerile primind la votul popular 51,3% din voturi faţă de 46,8% pentru Trump și a avut 306 voturi în Colegiul Electoral faţă de 232 ale lui Trump.

Ce s-a schimbat în procedură faţă de ultima dată?

Congresul a înăsprit regulile pentru certificarea victoriei unui candidat după violenţele din 2021 şi încercările lui Trump de a uzurpa procesul.

În special, Legea revizuită privind numărarea voturilor electorale, adoptată în 2022, defineşte mai explicit rolul vicepreşedintelui după ce Trump l-a presat agresiv pe Mike Pence să încerce să se opună înfrângerii sale - o acţiune care ar fi depăşit cu mult rolul ceremonial al vicepreşedintelui.

Pence a respins atunci pretenţiile lui Trump şi, în cele din urmă, şi-a certificat propria sa înfrângere. Luni, Harris va face la fel. Legea actualizată clarifică faptul că vicepreşedintele nu are puterea de a determina rezultatele votului în procedura de la 6 ianuarie.

Harris şi Pence nu sunt primii vicepreşedinţi puşi în situaţia incomodă de a-şi certifica propria înfrângere. În 2001, vicepreşedintele Al Gore a prezidat numărarea voturilor din alegerile prezidenţiale din 2000, pe care le-a pierdut la limită în faţa republicanului George W. Bush. Gore a trebuit să respingă mai multe obiecţii ale democraţilor.

În 2017, Biden, în calitate de vicepreşedinte, a prezidat numărătoarea care l-a declarat pe Trump câştigător. Biden a respins, de asemenea, obiecţiile democraţilor din Camera Reprezentanţilor, care nu au avut niciun sprijin din partea Senatului.

Cum se desfăşoară şedinţa?

Preşedintele de şedinţă deschide şi prezintă certificatele de voturi electorale în ordinea alfabetică a statelor.

„Monitorii” desemnaţi din Cameră şi Senat, membri ai ambelor partide, citesc apoi cu voce tare fiecare certificat şi înregistrează şi numără voturile.

La final, preşedintele de şedinţă anunţă cine a obţinut majoritatea voturilor pentru preşedinte şi vicepreşedinte.

Ce se întâmplă dacă există o contestaţie?

După ce se citeşte certificatul unui stat, un congresman se poate ridica şi se poate opune votului acelui stat pe orice motiv. Dar preşedintele de şedinţă nu va asculta obiecţia decât dacă aceasta este în scris şi semnată de o cincime din fiecare cameră.

Acest prag este semnificativ mai ridicat decât cel anterior. Anterior, pentru ca o obiecţie să fie acceptată era nevoie doar de sprijinul unui membru al Senatului şi al unui membru al Camerei. Parlamentarii au ridicat pragul în legea din 2022 pentru a face obiecţiile mai dificile.

În cazul în care o obiecţie atinge pragul - ceea ce nu este de aşteptat de data aceasta - sesiunea comună se suspendă şi Camera şi Senatul trec în sesiuni separate pentru a o examina. Pentru ca obiecţia să fie admisă, ambele camere trebuie să o susţină cu o majoritate simplă de voturi. Dacă nu sunt de acord, voturile electorale iniţiale sunt numărate fără nicio modificare.

În 2021, atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul au respins contestaţiile la voturile electorale din Arizona şi Pennsylvania.

Înainte de 2021, ultima dată când a fost luată în considerare o astfel de contestaţie a fost în 2005, când reprezentanta Stephanie Tubbs Jones din Ohio şi senatoarea Barbara Boxer din California, ambele democrate, au contestat voturile electorale din Ohio, susţinând că au existat nereguli la vot.

Atât Camera, cât şi Senatul au dezbătut obiecţia şi au respins-o cu uşurinţă. A fost doar a doua oară când a avut loc un astfel de vot.

Ce urmează după ce Congresul numără voturile?

Sesiunea comună este ultima şansă oficială pentru obiecţii, dincolo de orice contestaţie în instanţă.

Harris a recunoscut şi nu a contestat niciodată victoria lui Trump.

După ce Congresul certifică votul alegerilor din 5 noiembrie, preşedintele este învestit pe espanada de vest a Capitoliului, la 20 ianuarie.

Amintirile atacului din 6 ianuarie 2021

În interiorul Capitoliului, amintirile violenţelor din 6 ianuarie 2021 - un eveniment care a şocat întreaga planetă - sunt tot mai greu de găsit azi, după patru ani de la eveniment.

Urmele de pe pereţi au fost reparate. Ferestrele şi uşile sparte de atacatori au fost înlocuite. Şi nu există nicio placă, panou sau vreun semn comemorativ de vreun fel.

Congresmenii menţionează rareori atacul, iar mulţi republicani încearcă să îl minimalizeze, preluând afirmaţiile preşedintelui ales Donald Trump, potrivit căruia dezastrul din acea zi, cel mai grav atac asupra democraţiei americane de secole, este exagerat, iar protestatarii violenţi au fost, de fapt, victime.

Într-un fel, este ca şi cum insurecţia din 6 ianuarie 2021, care a zguduit fundamentele democraţiei americane, nu s-ar fi întâmplat niciodată. „A fost ştearsă”, a declarat senatorul democrat Peter Welch.

„Câştigătorii scriu istoria şi Trump a câştigat. Iar versiunea sa este că a fost o adunare paşnică. Evident, este complet neadevărat”, a comentat senatorul. Dacă Trump îi va graţia pe protestatarii din 6 ianuarie 2021 care au fost condamnaţi, aşa cum a declarat că va face după preluarea mandatului la 20 ianuarie, acest lucru ar însemna „să pună un punct de exclamare la versiunea sa asupra a ceea ce s-a întâmplat”, consideră Welch.

„Toţi ne amintim”

Unii dintre cei 1.250 de inculpaţi condamnaţi după 6 ianuarie 2021 au cerut moartea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor de atunci, democrata Nancy Pelosi, şi a lui Mike Pence, care era vicepreşedintele lui Trump, în timp ce mulţimea trecea cu violenţă peste cordoanele poliţiei şi pătrundea în clădire. Unii aveau asupra lor arme, coliere pentru legat, substanţe chimice iritante, steaguri confederate, în timp ce răscoleau Capitoliul şi îi vânau pe congresmeni. Ei au încercat să oprească certificarea victoriei democratului Joe Biden în faţa lui Trump, reluând afirmaţiile false ale actualului preşedinte republican ales potrivit cărora alegerile au fost furate.

Dar întreruperea lucrărilor Congresului a fost doar temporară. Congresul şi-a reluat lucrările în acea seară şi şi-a îndeplinit rolul constituţional.

Senatoarea de Alaska Lisa Murkowski, unul dintre cei şapte republicani din Senat care au votat pentru condamnarea lui Trump atunci când a fost pus sub acuzare după 6 ianuarie, a declarat că „a fost o perioadă foarte, foarte întunecată”. Unii congresmeni, a recunoscut ea, „doresc însă cu adevărat să lăsăm asta în urmă”.

Totuşi, unii din cu totul alte motive. Fostul senator republican Mike Braun, un aliat dedicat lui Trump, care a părăsit Congresul în acest an şi a fost ales guvernator al statului Indiana, a declarat că mulţi membri ai partidului cred că Departamentul de Justiţie „a fost instrumentalizat în mod disproporţionat împotriva” unora dintre participanţii la insurecţie.

El a mai spus că mulţi legislatori care se aflau în Capitoliu pe 6 ianuarie 2021 doresc să existe o diferenţă clară între ce a fost atunci şi ce este acum.

„Cred că toţi ne amintim”, a spus Braun. Dar, a adăugat el, „dacă începem să punem plăci comemorative, pare că se accentuează şi mai mult divizarea pe această temă. Şi poate că cel mai mare remediu este să continuăm să mergem înainte”, a arătat el.

Plăcuța comemorativă, votată, dar niciodată pusă

Congresul a adoptat o lege în martie 2022 pentru a solicita „o placă onorifică care să enumere numele tuturor agenţilor din cadrul Poliţiei Capitoliului Statelor Unite, al Departamentului de Poliţie Metropolitană al Districtului Columbia şi al altor agenţii de aplicare a legii şi entităţi de protecţie federale, de stat şi locale care au răspuns la violenţele care au avut loc la Capitoliul Statelor Unite la 6 ianuarie 2021”.

Arhitectului Capitoliului i s-a ordonat să obţină placa în termen de un an şi să o amplaseze permanent pe aripa vestică a Capitoliului, unde au avut loc cele mai grave ciocniri.

Dar aproape trei ani mai târziu, nu există nicio placă. Nu este clar de ce sau cine este responsabil pentru această stare de fapt. O purtătoare de cuvânt a Arhitectului Capitoliului a adresat întrebări Sergentului de Arme al Camerei, care nu a răspuns la cererea de informaţii.

Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer şi liderul republicanilor, Mitch McConnell, au semnat pentru această placă, potrivit unui consilier al liderilor Senatului familiarizat cu procesul. Liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, a fost, de asemenea, un susţinător al proiectului. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, nu a răspuns unei solicitări de comentarii pe această temă.

Reprezentantul democrat Zoe Lofgren, care a condus Comitetul de Administraţie al Camerei atunci când legea a fost adoptată, i-a scris lui Johnson în luna mai pentru a-l întreba de ce placa nu a fost instalată.

„Dacă există un motiv pentru întârziere, aştept cu nerăbdare orice informaţii pe care le puteţi împărtăşi în acest sens şi ce se face pentru a rezolva acest lucru”, a spus Lofgren. Nu a primit niciun răspuns.

„Nu este vorba doar de placă, deşi aceasta înseamnă ceva pentru poliţiştii care au fost acolo, ci de faptul că nimănui nu-i pasă de ei suficient de mult încât să respecte legea şi să recunoască sacrificiul pe care l-au făcut pentru noi şi pentru ţara noastră”, a comentat Lofgren.

Joe Morelle, reprezentant al New York-ului, în prezent cel mai important democrat din Comisia de Administraţie a Camerei Reprezentanţilor, a declarat că refuzul de a afişa placa face parte dintr-un efort de a „nega că 6 ianuarie s-a întâmplat şi răul pe care l-a cauzat forţelor de poliţie ale Capitoliului SUA”.

Ce spun polițiștii de la Capitoliu

Agentul poliţiei metropolitane Daniel Hodges, care s-a luptat cu protestatarii şi a fost filmat ţipând în timp ce aceştia îl striveau de o uşă, a declarat că este „incredibil de jignitor” faptul că placa nu a fost instalată.

„Este un lucru incredibil de simplu, dar poate însemna mult pentru atât de mulţi care au luptat în acea zi pentru a apăra democraţia, pentru a apăra Congresul, vicepreşedintele şi angajaţii”, a spus el.

Poliţistul regretă că 6 ianuarie a devenit o problemă politică. „Nu ar trebui să fie”, a spus el.

Hodges a declarat că se aşteaptă să lucreze în ziua învestirii preşedintelui, fiind unul dintre miile de agenţi de poliţie care vor proteja preşedintele şi oraşul pe 20 ianuarie.

Fostul sergent de poliţie al Capitoliului Aquilino Gonell, care a ieşit la pensie din cauza rănilor suferite în urma luptei cu insurgenţii în apropierea tunelului dinspre aripa de vest, a declarat că şi-a pierdut „cariera, sănătatea” şi chiar câţiva prieteni şi rude în urma atacului. El şi Hodges au fost printre puţinii membri ai forţelor de ordine care au vorbit public despre experienţa lor.

„Privind în urmă, e ca şi cum totul a fost în zadar”, a spus Gonell. „Este o trădare”, a punctat el.

Fostul poliţist şi-ar dori ca placa să se afle pe faţada de vest, astfel încât Trump să o poată vedea înainte de a păşi pe scenă, la învestire, peste câteva săptămâni. Trump „ar putea citi numele agenţilor chiar înainte de a păşi”, a spus Gonell.

„Aşa ar putea şti că acţiunile sale au avut consecinţe”, spune fostul poliţist.

Schimbarea narativului republican

În zilele de după asediul Capitoliului, condamnarea republicană a fost aproape universală.

„Nu contaţi pe mine”, a spus senatorul republican Lindsey Graham din Carolina de Sud, unul dintre principalii aliaţi ai lui Trump, în noaptea de 6 ianuarie. Liderul republican de atunci din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy din California, a declarat o săptămână mai târziu că Trump „poartă responsabilitatea” pentru atac.

Dar McCarthy şi-a schimbat curând poziţia, deplasându-se în câteva săptămâni în Florida pentru a se întâlni cu Trump. A fost o decizie fatală, care a dat startul întoarcerii lente a lui Trump la putere. Când Trump s-a întors la Capitoliu anul trecut, în timpul campaniei sale, congresmenii republicani nu numai că s-au întâlnit cu el, dar l-au şi ovaţionat.

În acest timp, atitudinea republicanilor faţă de atacul din 6 ianuarie s-a schimbat. Congresmenii republicani au condamnat activitatea comisiei conduse de democraţi care a investigat insurecţia şi au contestat vehement concluziile acesteia. Unii republicani s-au făcut ecoul cuvintelor lui Trump, potrivit cărora protestatarii încarceraţi sunt „ostatici” care ar putea fi demni de graţiere.

Cu toate acestea, problema s-ar putea dovedi a fi una delicată pentru Trump, care a promis graţieri „în prima zi”. Nu este clar câte persoane intenţionează să graţieze sau dacă vor fi incluşi cei mai violenţi infractori.

„Dacă au atacat fizic ofiţeri de poliţie, nu cred că merită să fie graţiaţi”, a declarat senatorul republican Markwayne Mullin, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump, într-un interviu pentru CNN. „Cred că ar trebui să-şi ispăşească pedeapsa”, a adăugat el.

„Am încredere în istorie”

Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto crede că există suficiente consecinţe ale atacului, chiar şi în lipsa unei plăcuţe onorifice atârnate pe un perete - cum ar fi securitatea sporită la certificarea din acest an şi invitaţia lui Biden către Trump de a veni în Biroul Oval după alegeri, o întoarcere la tranziţia paşnică a puterii.

„Nu credeţi că oamenii se gândeau în mintea lor că a fost diferit de 6 ianuarie?”, a spus ea. „Aşa că se joacă, este important”, a subliniat Cortez Masto.

Cu toate acestea, cu Trump din nou la putere şi mulţi republicani care susţin versiunea sa asupra evenimentelor, democraţii au declarat că se tem că o poveste falsă despre 6 ianuarie va câştiga şi mai multă teren.

„Dacă nu vreţi să vă amintiţi istoria, atunci şansele ca ea să se repete sunt mult mai mari”, a avertizat reprezentantul democrat Jim McGovern.

„Ar trebui să existe un moment de reculegere sau o comemorare. Cu siguranţă, ar trebui să existe o placă”, a spus el.

În zilele de după insurecţie, reprezentantul democrat Jim Himes a spus că, în opinia sa, ar trebui păstrată o fereastră spartă ca amintire. Dar ferestrele au fost înlocuite, consolidate şi curăţate. Rămân puţine dovezi ale pagubelor mari, de milioane de dolari, pe care răsculaţii le-au provocat clădirii.

Este „dureros” să vezi încercările de a rescrie ceea ce s-a întâmplat, a comentat Himes, deşi el nu crede că 6 ianuarie 2021 va fi uitat.

„Am încredere în istorie”, a conchis Himes.

Biden cere „să nu se uite” asaltul asupra Capitoliului

Preşedintele american Joe Biden a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că evenimentele din 6 ianuarie 2021, când susţinătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, nu trebuie să fie uitate sau „rescrise” patru ani mai târziu, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Nu cred că ar trebui să ne comportăm de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”, le-a declarat a el jurnaliştilor la Casa Albă, în ajunul certificării victoriei lui Trump de către Congres.

După victoria lui Biden la alegerile prezidenţiale din 2020, Donald Trump a cerut Congresului şi vicepreşedintelui său să blocheze certificarea, susţinând în mod fals că frauda pe scară largă a dus la înfrângerea sa.

În urma unui miting în faţa Casei Albe, susţinătorii lui Donald Trump au luat cu asalt clădirea Capitoliului, forţând amânarea certificării până a doua zi dimineaţă.

„Cred că ceea ce a făcut a fost o ameninţare reală la adresa democraţiei şi sper că am depăşit-o”, a declarat Biden în ajunul certificării victoriei lui Trump din noiembrie.

„Cred că nu ar trebui să o rescriem, nici să uităm”, a insistat el.

El a subliniat, de asemenea, eforturile sale de a asigura o „tranziţie lină”.

„Trebuie să revenim la un transfer de putere fundamental şi normal”, a spus liderul de la Casa Albă.

Biden l-a numit adesea pe Trump o ameninţare la adresa democraţiei atunci când a fost candidatul democrat la preşedinţie şi s-a prezentat împotriva republicanului, înainte de a fi înlocuit de vicepreşedinta Kamala Harris.

Cu toate acestea, el a acceptat rapid victoria electorală a lui Trump şi a promis că transferul puterii va fi paşnic.

Editor : Bogdan Păcurar