Şase ţări europene (Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia) au dat preşedintelui Nicolas Maduro termen până duminică să convoace alegeri anticipate în Venezuela, ameninţând în caz contrar să-l recunoască pe adversarul său, Juan Guaido, transmite Agerpres, care citează AFP.
Se aşteaptă ca Juan Guaido să primească joi o nouă încurajare odată cu recunoaşterea sa în calitate de preşedinte din partea Parlamentului European, în timp ce miniştrii de externe din Uniunea Europeană au o reuniune informală pe această temă la Bucureşti.
Miniştrii Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc la Bucureşti, joi şi vineri, în cadrul unei întâlniri informale (Gymnich), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
Reuniunea de la Bucureşti va servi pentru a „trage concluziile ca urmare a lipsei de răspuns din partea preşedintelui Maduro”, a indicat şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Drian.
„Maduro îi oprimă pe venezueleni. Uniunea Europeană trebuie să fie de partea poporului venezuelean”, subliniază într-un mesaj pe Twitter preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Opozantul Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte al Venezuelei, îşi va prezenta joi planul destinat să scoată ţara petrolieră din naufragiul ei economic şi social, afirmându-se în faţa lui Nicolas Maduro, supus unor presiuni în creştere din partea SUA şi UE.
„Vom lucra pentru a stabiliza economia, pentru a răspunde imediat la urgenţele umanitare, pentru restabilirea serviciilor publice şi depăşirea sărăciei”, subliniază într-o postare de pe Twitter deputatul social-democrat de 35 de ani, şef al legislativului de la Caracas.
„Ştim cum să ajungem aici”, a adăugat el, după o nouă serie de manifestaţii care au reunit miercuri mii de simpatizanţi ai săi pentru a convinge armata să se alăture opoziţiei.
Hotărât să nu cedeze terenul, preşedintele Nicolas Maduro, a cărui legitimitate este contestată de opoziţie, a convocat o conferinţă de presă în cursul dimineţii, fără alte precizări.
Presiunea SUA devine tot mai insistentă
Ţară petrolieră, odinioară cea mai bogată din America Latină, Venezuela s-a scufundat economic, iar locuitorii ei suferă de grave penurii de alimente şi medicamente, confruntându-se totodată cu o inflaţie galopantă (10.000.000% în 2019, conform FMI), ceea ce a dus la prăbuşirea popularităţii liderului socialist.
„Condiţiile sunt favorabile lui Guaido, care se bucură de un sprijin internaţional decisiv din partea SUA”, pe care Nicolas Maduro le acuză de orchestrarea unei lovituri de stat în Venezuela, apreciază analistul Carlos Romero. „Şi agravarea crizei economice are un rol”, remarcă el.
Necunoscut publicului larg cu o lună în urmă, Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte interimar săptămâna trecută, invocând vidul de putere, căci opoziţia consideră neligitim al doilea mandat al preşedintelui Nicolas Maduro, început la 10 ianuarie, din cauză că a fost obţinut în urma unor alegeri frauduloase.
În paralel, presiunea SUA devine tot mai insistentă de la o zi la alta, prin sancţiuni financiare vizând asfixierea guvernului şi prin avertismente repetate.
„Lupta pentru libertate a început!”, a scris într-un mesaj pe Twiiter preşedintele american Donald Trump, la finalul unei zile de manifestaţii miercuri la Caracas, după ce i-a telefonat lui Juan Guaido în cursul dimineţii pentru a-l încuraja.
De cealaltă parte, în cadrul unei întâlniri cu tineri venezueleni, Nicolas Maduro i-a întrebat: „Doriţi ca o marionetă a «gringos» (a «yancheilor» - n.r.) să guverneze în Venezuela?”.
El a chemat la unitate armata, datorită căreia se află la putere din 2013, reiterându-şi sloganul: „Loiali întotdeauna, trădători niciodată!”.
Guvern de tranziție
De partea cealaltă, SUA şi Juan Guaido şi-au intensificat apelurile la revoltă, autoproclamatul preşedinte promiţând amnistierea funcţionarilor şi militarilor.
Opoziţia cere instituirea unui guvern de tranziţie, apoi convocarea de alegeri libere, fiind sprijinită în acest sens de Statele Unite şi de o mare parte din America Latină şi Europa.
Deşi se declară dispus pentru convocarea de alegeri legislative anticipate, Nicolas Maduro refuză să-şi depună mandatul înainte de expirarea acestuia în 2025.
Riscul de violenţe este ridicat în această ţară petrolieră cu 32 de milioane de locuitori, una din cele mai violente din lume. Papa Francisc a avertizat împotriva unei „băi de sânge”.
Pentru sâmbătă, cele două tabere şi-au programat noi manifestaţii în Venezuela, astfel că riscul de confruntări se menţine.
„Ne vom face încălzirea în apărarea patriei, pentru a ne pregăti de noi lupte şi victorii”, a declarat numărul doi al puterii din Venezuela, Diosdado Cabello.
De la începutul mobilizării la 21 ianuarie, cel puţin 40 de persoane au fost ucise şi alte peste 850 arestate, potrivit ONU.
În această atmosferă tensionată, doi jurnalişti francezi au fost arestaţi marţi, precum şi un fotograf columbian, în timp ce doi reporteri chilieni au fost expulzaţi şi doi jurnalişti ai agenţiei spaniole de presă EFE au fost arestaţi miercuri seara.