Kremlinul neagă implicarea în complotul din Muntenegru

Kremlinul a negat luni orice implicare a Moscovei într-un presupus complot care ar fi vizat asasinarea premierului din Muntenegru, Milo Djukanovic, după ce justiția din această țară a anunțat că un grup de „naționaliști ruși” a condus o asemenea operațiune, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

„Negăm categoric posibilitatea unei implicări la nivel oficial în orice încercare de a organiza acțiuni ilegale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a negat de asemenea că autoritățile din Muntenegru le-ar fi contactat pe cele ruse în cadrul investigației ce privește respectivul complot.

Chiar în ziua alegerilor legislative, desfășurate pe 16 octombrie, autoritățile muntenegrene au arestat 20 de sârbi despre care afirmă că au constituit un grup ce intenționa să se înarmeze și să întreprindă atacuri împotriva mulțimii care aștepta rezultatele în fața parlamentului. Potrivit Parchetului din Podgorica, ei intenționau de asemenea să-l sechestreze pe premier, să preia controlul asupra parlamentului și să proclame victoria unor partide politice.

Potrivit anunțului făcut duminică de un procuror muntenegrean, în spatele acestei acțiuni s-ar fi aflat un grup de naționaliști ruși, a căror intenție ar fi fost asasinarea premierului Djukanovic, cu obiectivul de a împiedica aderărarea Muntenegrului la NATO. Totuși, respectivul procuror a admis că deocamdată nu dispune de probe care să confirme implicarea statului rus în această operațiune.

Pe tot parcursul campaniei electorale, Djukanovic a acuzat alianța partidelor de opoziție Frontul Democratic (DF), care a ieșit pe locul doi în alegeri (pe primul loc, dar fără majoritate, fiind formațiunea sa, Partidul Democrat al Socialiștilor - PDS), că primește finanțare și instrucțiuni de la Moscova.

Liderul DF, Andrija Mandic, a fost într-o vizită în Rusia în luna februarie și a avut acolo o întrevedere cu președintele Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, acesta din urmă susținând că Muntenegru ar trebui să decidă printr-un referendum în chestiunea aderării la NATO.

Narîșkin și-a argumentat această solicitare prin faptul că NATO a comis „crime de război” pe teritoriul Muntenegrului, în timpul raidurilor aeriene din anul 1999, iar aspirațiile liderilor acestei țări și a unei părți a populației pentru aderarea la NATO au „divizat grav” societatea muntenegreană.

La rândul său, Andrija Mandic a declarat atunci la Moscova că „Muntenegru datorează mult Rusiei”, pe care a descris-o drept o „țară soră”. „Muntenegru nu ar fi fost creat cu 300 de ani în urmă și nu ar fi supraviețuit sub Imperiul Otoman fără ajutorul Rusiei”, a mai spus opozantul muntenegrean.

După ce a fost premier timp de 25 de ani, Milo Djukanovic a renunțat la formarea unui nou guvern în urma recentelor alegeri legislative, în locul său venind vicepremierul Dusko Markovic, numărul doi în conducerea formațiunii PDS.