Analiză Alegeri prezidenţiale în Moldova pe timp de pandemie. Cine candidează şi care sunt favoriţii pentru turul doi

Cetăţenii din Republica Moldova sunt chemaţi astăzi la urne, pentru a îşi alege preşedintele pentru următorii patru ani. Alegerile prezidenţiale din Moldova se desfăşoară în plină pandemie de coronavirus: Ultimele informaţii, furnizate de Ministerul Sănătăţii, arată că 839 de noi infecţii au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. În total,  peste 76 de mii de moldoveni s-au îmbolnăvit şi peste 1.700 au murit din cauza COVID-19. Cele mai recente sondaje de opinie arată că preşedintele în exerciţiu, filorusul Igor Dodon şi fostul premier de dreapta, Maia Sandu, au cele mai mari şanse să ajungă în turul doi al alegerilor.

Pandemia de coronavirus nu a făcut decât să adâncească şi mai mult criza economică din această ţară: alegerile se desfăşoară astfel într-o plină criză economică şi socială, cu un deficit bugetar estimat a ajunge la un prag record de 8%. 

Pe acest fond social, economic şi sanitar, Republica Moldova pare a se afla din nou la o răscruce de drumuri, având de ales între un candidat care să bătătorească şi mai bine drumul spre Moscova sau unul care să deschidă mai larg calea care să lege mai bine ţara de Bruxelles.

În total, 8 candidaţi au fost oficial înregistraţi în cursa pentru preşedinţia Moldovei, cu prilejul celui de-al patrulea tur de scrutin din istoria alegerilor prezidenţiale, de la declararea independenţei în 1991.

În esenţă şi simplu spus, cetăţenii moldoveni au de făcut tradiţionala alegere între stânga (care înseamnă, în acest caz, Estul, adică Rusia) şi dreapta (care arată spre Vest şi valorile UE): la stânga eşichierului ies în evidenţă Igor Dodon şi controversatul Renato Usatîi, iar la dreapta Maia Sandu şi Andrei Năstase.

Candidații de dreapta Maia Sandu și Andrei Năstase au fost parteneri în acelaşi proiect politic, în calitate de co-președinți ai fostului Bloc ACUM.

Acum, cei doi candidează separat, din cauza mai multor neînţelegeri survenite în ultimii ani.

În prezent, Maia Sandu este candidatul dreptei cel mai bine cotat în ultimele sondaje. De altfel, Sandu a ajuns şi în 2016 în turul doi al alegerilor prezidenţiale, unde a pierdut în faţa aceluiaşi Igor Dodon, la o diferenţă de patru procente (52% Dodon, 48% Sandu).

De asemenea, la alegerile din 2016, Maia Sandu a obținut 90 la sută din voturile diasporei, în condițiile în care autoritățile au fost criticate atunci pentru modul lamentabil în care au organizat votul moldovenilor în străinătate.

Igor Dodon, favorit atât în primul cât şi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

Igor Dodon, actualul președinte în exercițiu candidează ca independent la aceste alegeri, însă este susținut de Partidul Socialiștilor şi este candidatul cel mai bine cotat în sondaje.

Sondajele de opinie realizate în Republica Moldova în ultima lună, de către diferse institute de sondare, îl dau pe Igor Dodon câştigător al primului tur prezidenţial, cu rezultate care variază între 36,4% şi 45,9%, în vreme ce pe locul doi se situează Maia Sandu, cu scoruri între 24,5% şi 33,3%.

Astfel, media acestor sondaje, realizată de alegeri.md arată un scor de 41,5% în favoarea lui Dodon şi 28,5% pentru Sandu, după primul tur.

Aceleaşi măsurători arată că duelul dintre primii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova s-ar încheia cu victoria lui Dodon în turul doi de scrutin: astfel, pentru actualul preşedinte şi-ar da votul 54,6% dintre alegători, din totalul de 84,1% alegători decişi, iar pentru Maia Sandu - 45,4% dintre electori.

De asemenea, aproape unul din trei moldoveni (31%) sunt indecişi în privinţa candidatului pe care să-l voteze.

„Kremlinovici” şi consultanţii ruşi din campania electorală a Chişinăului

Favorit al sondajelor, Dodon a refuzat să participe la orice fel de dezbatere electorală cu contracandidaţii săi la alegerile prezidenţiale.

Asta, în ciuda tuturor acuzaţiilor din ultima perioadă despre actualul preşedinte al Moldovei, legate de banii primiţi în sacoşă de la oligarhul Vlad Plahotniuc sau banii veniţi direct din Rusia.

Şi în ciuda ultimelor anchete de presă, conform cărora Dodon a era numit „Kremlinovici” de reprezentanţii serviciilor secrete ale Rusiei.

Preşedintele Republicii Moldova dictează politica externă a ţării. Iar politica externă actuală a lui Dodon este pro-Moscova.

Un lider al opoziţiei din Moldova a arătat modul în care Dodon a recurs în campania electorală la o veritabilă armată de consultanţi politici ruşi.

Practic, actualul preşedinte al Moldovei ar fi fost consultat în secret, în timpul campaniei electorale, de serviciile de informaţii ale Moscovei prin intermediul unui grup de „consultanţi politici” din Federaţia Rusă, ceea ce arată că, în acest moment, toate acţiunile lui Dodon se desfăşoară sub controlul strict al Moscovei.

Editor : Mihnea Lazăr