PORTRET. „Viktatorul” Orban, unul dintre cei mai controversaţi lideri europeni

Români exploatați și transformați în sclavi în Ungaria de un grup infracțional format tot din români. Cum își păcăleau victimele

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

„Cetăţeni! Invazia rusească şi dictatura comunistă s-au instalat acum 40 de ani. Naţiunea maghiară a avut ocazia o singură dată, doar o dată a avut destulă putere şi curaj să încerce să atingă ţelurile sale stabilite în 1848: independenţa naţională şi libertatea politică!”, spunea Viktor Orban, în 1989.

Era anul în care Cortina de Fier se ridica din inima Europei. Viktor Orban era atunci un tânăr şi promiţător politican. Îi critica pe ruşi şi vorbea pătimaş despre democraţie.

Un sfert de veac mai târziu, e omul criticat, printre multe altele, tocmai pentru că a slăbit democraţia ungară şi pentru că a devenit omul „rusului Putin” în interiorul Uniunii Europene.

Educat la Oxford, Orban a fost implicat în politică toată viaţa lui. A început în adolescenţă, când a fost secretarul unei organizaţii a tineretului comunist din Ungaria. În 1988, s-a numărat printre fondatorii Fidesz, care pe atunci era o organizaţie radicală studenţească.

În anii care au urmat, Viktor Orban a reuşit să transforme Fidesz într-un partid de centru-dreapta, cu care avea să guverneze ţara.

În 1998, când avea 35 de ani, Viktor Orban devenea premierul Ungariei. În acest prim mandat, Ungaria a intrat în NATO, inflaţia a scăzut, iar ţara a înregistrat o creştere economică importantă.

Dar aceste reuşite nu au fost extrem de convingătoare pentru electorat. În 2002, Orban şi partidul lui pierdeau alegerile în faţa socialiştilor maghiari.

Cei care i-au urmărit cariera politică spun că tocmai acest eşec l-a radicalizat. L-a transformat în omul căruia i se spune „Viktator”. În liderul care a reuşit să scoată şi 100.000 de oameni în stradă, împotriva lui.

Acum, Viktor Orban are 52 de ani, este la al treilea mandat şi are în spate un parcurs de mulţi considerat îngrijorător.

Anul trecut, vorbea despre nevoia unui nou tip de democraţie, cea iliberală. Viktor Orban a concentrat toată puterea în mâinile partidului său, a rescris legile electorale şi a atacat presa şi justiţia. S-a aliat cu extremiştii de la Jobbik şi a făcut din Ungaria un stat periculos de naţionalist.

În interiorul Uniunii Europene, Viktor Orban este rebelul numărul unu. Problema politică numărul unu. E o problemă cu Viktor Orban şi atunci când vine vorba despre relaţia cu Rusia. Într-un moment în care Uniunea îl izola pe preşedintele Rusiei pentru războiul din Ucraina, el era aliatul lui declarat.

Cel mai mare reproş care i se aduce acum lui Viktor Orban este că, în cele mai importante şi mai complicate momente din ultimii ani, a fost vocea stridentă din Uniunea Europeană. A ales propria-i partitură şi a adâncit astfel, prăpastia dintre Est şi Vest. A făcut asta tocmai în momentul în care Uniunea are nevoie disperată de solidaritate şi unitate.