Ce au descoperit cercetătorii premiați cu Premiul Nobel pentru chimie în 2018

Cercetătorii americani Frances H. Arnold şi George P. Smith şi britanicul Sir Gregory P. Winter au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru chimie pe 2018, a anunţat Comitetul Nobel, reunit miercuri la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.  Ei au fost recompensați pentru pentru „o revoluţie bazată pe evoluţie”. Mai precis, descoperirile lor se leagă de modul de dezvoltare a unor proteine, ceea ce este de natură să ajute cu precădere medicina, dar nu numai.

Laureaţii din acest an ai Premiului Nobel pentru Chimie „au preluat controlul evoluţiei şi au utilizat aceleaşi principii - modificarea genetică şi selecţia - pentru dezvoltarea unor proteine ce rezolvă problemele de natură chimică ale omenirii'”, notează Comitetul Nobel.

Americanca Frances H. Arnold a fost premiată pentru descoperirile în „evoluţia controlată a enzimelor”. Enzimele sunt proteine ce catalizează unele reacţii chimice. Enzimele produse prin evoluţie controlată sunt folosite în domenii diverse, de la bio-combustibili la produse farmaceutice. 

Frances H. Arnold este a doua femeie care câştigă în acest an o distincţie Nobel, după Donna Strickland din Canada, care a obţinut marţi premiul Nobel pentru Fizică.

Frances H. Arnold va primi o jumătate din premiul în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari), cealaltă jumătate revenind echipei formate din George P. Smith and Sir Gregory P. Winter.

Ce înseamnă phage display

George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter au fost premiaţi pentru „tehnica phage display a peptidelor şi anticorpilor”. Smith a dezvoltat metoda cunoscută ca „phage display” în care bacteriofagul - un virus care infectează bacteria - poate fi folosit pentru dezvoltarea de noi proteine. Phage display este o tehnică de laborator care permite studierea interacţiunilor proteină-proteină, proteină-peptidă şi proteină-ADN.

Sir Gregory P. Winter a folosit tehnica pentru noi medicamente. Phage display a produs anticorpi care pot neutraliza toxine, contracara boli autoimune şi trata cancerul metastatic. 

Anul trecut, oamenii de ştiinţă Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson au câştigat Premiul Nobel pentru Chimie pentru că au dezvoltat „microscopia crio-electronică la rezoluţie înaltă în depistarea biomoleculelor în soluţie”. 

Luni, cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo au fost desemnaţi câştigători ai premiului Nobel pentru Medicină pe 2018 „pentru descoperirea terapiei în cancer prin inhibarea reglării imune negative”. 

Marţi, americanul Arthur Ashkin, francezul Gérard Mourou şi canadianca Donna Strickland au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică pe 2018 pentru invenţiile revoluţionare în domeniul laserilor. Gérard Mourou este unul dintre iniţiatorii celui mai puternic laser din lume, cel de la Măgurele.

Istoria premiilor Nobel la chimie. Ca mama, și fiica

Când Marie Curie a fost premiată în 1911 cu Nobelul pentru Chimie ea a devenit prima persoană care deţinea două premii. Marie Curie a primit în 1903 şi Nobelul pentru Fizică.

Numai patru femei au mai fost premiate cu Nobel pentru Chimie până acum: Ada E. Yonath în 2009, Dorothy Crowfoot Hodgkin în 1964, Irène Joliot-Curie (fiica soților Curie) în 1935 și Marie Curie în 1911. 

Între 1901 şi 2017 au fost acordate 109 Premii Nobel pentru Chimie. 63 dintre distincții au mers către un laureat unic.

Frederick Sanger a fost premiat pentru Chimie de două ori, în 1958 şi în 1980. 

Cel mai tânăr laureat în Chimie este Frédéric Joliot, în vârstă de 35 de ani, care a câştigat Nobelul în 1935. Cel mai în vârstă - John B. Fenn, în vârstă de 85 de ani, care a primit distincţia în 2002. 

Începând cu distincţia acordată în 1901 lui Jacobus H. van't Hoff, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii, Premiul Nobel pentru Chimie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.

Suma pe care o va primi laureatul fiecărui premiu în 2018 este de 9 milioane de coroane suedeze (873.000 de euro). Aceasta va fi împărţită dacă vor exista mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

Fără Nobel la literatură

Potrivit calendarului acestui sezon, vineri, 5 octombrie, va fi acordat Premiul Nobel pentru Pace, iar luni, 8 octombrie, pentru Economie.

Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi atribuit în 2018, pentru prima dată după aproape 70 de ani, ci va fi anunţat anul viitor în acelaşi timp cu numele laureatului din 2019. Academia Suedeză, instituţia care îl decernează, afectată profund de un scandal ce vizează agresiuni sexuale, asociate mişcării #MeToo, a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari.

Primele Premii Nobel au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace. Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel - Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace - li s-a adăugat în 1969 şi cel pentru Economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.

Potrivit tradiţiei anuale, Premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

(surse: Agerpres, News.ro)