Joe Biden vorbește vineri cu Klaus Iohannis, secretarul general al NATO și alți lideri europeni despre criza din Ucraina
Preşedintele american Joe Biden are vineri la ora 18:00, ora României (ora 16:00 GMT), o discuţie telefonică cu lideri transatlantici despre criza generată de consolidarea militară în curs a Rusiei în jurul frontierelor Ucrainei, a anunţat Casa Albă, transmite Reuters.
La videoconferinţă participă cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierul britanic, Boris Johnson, omologul său canadian, Justin Trudeau, cel italian, Mario Draghi, preşedintele român, Klaus Iohannis, şi cel polonez, Andrzej Duda. La discuţie mai iau parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Obiectivul videoconferinţei este „discutarea preocupărilor comune asupra faptului că Rusia continuă să-şi sporească forţele militare în jurul Ucrainei”, precum şi „continuarea coordonării” între aliaţi „atât în ceea ce priveşte diplomaţia, cât şi descurajarea”, notează Agerpres.
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, urmează să susţină o conferinţă de presă la Casa Albă tot vineri, în jurul orei 21:00, ora României (19:00 GMT).
Tensiunile s-au accentuat în ultima lună după ce Occidentul a denunţat concentrarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina. Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus, în schimb, Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.
Discuția vine după ce secretarul general al NATO a vizitat vineri Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu, de unde a transmis că există riscul unui conflict armat în Europa, reiterând în același timp sprijinul alianței pentru țările de pe flancul estic.
„E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive, precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Ucraina. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”, a mai spus secretarul general al NATO.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus că, faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță.
Blinken: Rusia continuă să maseze trupe la graniță cu Ucraina. „O invazie este posibilă inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice”
Totodată, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că noi forţe ruseşti continuă să sosească la frontiera cu Ucraina, iar o invazie în Ucraina ar putea începe în orice moment, inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing.
De asemenea, secretarul de stat american a spus că Washingtonul va continua să-şi retragă personalul de la Ambasada din Kiev. Mesajul completează anunțul președintelui Statelor Unite, Joe Biden, care le-a cerut, vineri, tuturor cetățenilor americani care mai sunt în Ucraina să părăsească țara „imediat”, spunând că există un risc cât se poate de real al unei acțiuni militare ruse.
În plus, noi imagini din satelit publicate de o companie privată din SUA arată noi desfășurări militare rusești în mai multe locații din apropierea Ucrainei, ceea ce sugerează continuarea consolidării trupelor amplasate în zonă de către Moscova, pe fondul unei ofensive diplomatice destinate să dezamorseze criza.
Joe Biden a discutat cu consilieri de securitate națională despre acumularea forțelor ruse în jurul Ucrainei
Reuters mai scrie că președintele Joe Biden a discutat cu consilierii de securitate națională în Sala de Criză (Situation Room) a Casei Albe joi seară pentru a discuta despre acumularea militară în curs de desfășurare a Rusiei în jurul froniterelor Ucrainei, a declarat vineri o sursă apropiată de administrația SUA.
Sursa a declarat că administrația Biden a lat act de faptul că retorica de la Moscova se accentuează. Rusia a efectuat exerciții militare cu șase nave de război în Marea Neagră și a transportat mai multe echipamente militare în Belarus, făcându-i pe oficialii americani să creadă că actuala criză pare să ajungă într-un punct critic.
Manevrele militare ruso-bieloruse. NATO: 30.000 de soldați ruși participă la jocurile de război
Soldații ruși și bieloruși au început joi în vestul Belarusului ample manevre militare comune care se vor desfășura pe durata a 10 zile. În jur de 30.000 de militari ruși participă la aceste jocuri de război, ceea ce reprezintă cea mai mare desfășurare de trupe ale Moscovei pe teritoriul Belarusului de la finalul Războiului Rece și până în prezent.
Rusia, care a negat în toată această perioadă că ar avea vreo intenție de a invada Ucraina, nu a făcut public numărul de militari care participă la exercițiul din Belarus.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că la manevre sunt estimați a participa 30.000 de militari ai Moscovei, iar trupele rusești includ forțe de operațiuni speciale Spețnaz, avioane de vânătoare SU-35, sisteme antiaeriene S-400, dar și lansatoare mobile de rachete Iskander.
Manevrele militare se vor desfăşura atât în vestul Belarusului, în apropiere de graniţele cu ţările NATO Polonia şi Lituanie, precum şi în apropierea graniţei de sud cu Ucraina, a declarat preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
Odată cu desfășurarea de avioane de luptă și sisteme antiaeriene, Rusia își poate extinde astfel „bula” de apărare aeriană asupra enclavei Kaliningrad, iar posibila activare a sistemelor de bruiaj electronic ar face mai dificil, pentru țările NATO, să culeagă informații din regiune.
Ministrul german de Externe: Exercițiile desfășurate de Rusia și Belarus reprezintă o escaladare a crizei în regiune
Tot vineri, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a transmis că acumularea de trupe și exercițiile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina reprezintă o escaladare a crizei ruso-ucrainene.
„Pe partea militară, nu vedem niciun semn de detensionare, ci mai degrabă opusul. Consolidarea militară rusă continuă, iar în Belarus aproximativ 30.000 de soldați au efectuat exerciții militare, parțial foarte aproape de granița cu Ucraina”, a spus Baerbock în timpul o conferință de presă la Amman, în Iordania.
„De aceea ne pregătim intens pentru toate scenariile, desigur, în coordonare strânsă cu aliații noștri și cu partenerii noștri din Uniunea Europeană”, a adăugat Baerbock, citată de Reuters.
„Există o linie roșie și aceasta este suveranitatea Ucrainei. Ne pregătim cu toate măsurile și cu rigoare dar lucrăm și simultan pentru dialog”, a mai preizat oficialul german, subliniind și că exercițiile navale ale Rusiei în Marea Neagră și Marea Azov au reprezentat, de asemenea, o escaladare a crizei.
Noi condiții anunțate de Rusia pentru detensionarea situației cu Ucraina
Joi, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a anunțat care sunt noile condiții pentru dezescaladarea tensiunilor create în ultima perioadă în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina.
Dezescaladarea cu Rusia poate fi îndeplinită prin satisfacerea câtorva condiţii, a declarat Maria Zaharova, menţionând printre acestea plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina, scoaterea armelor şi echipamentului primite de Kiev în ultimul din străinătate în afara teritoriului Ucrainei şi renunţarea participării acesteia la orice fel de exerciţii militare împreună cu NATO.
MAE rus: „NATO să renunțe la politica ușilor deschise”
Reprezentanta Ministerului de Externe rus s-a referit şi la exerciţiile tactice ale armatei ucrainene, preconizate să aibă loc între 10 şi 20 februarie, concomitent cu manevrele comune ale Rusiei şi Belarusului.
„În cursul acestor exerciţii se va exersa utilizarea sistemelor de rachete antitanc Next Generation Light Anti-tank Weapon şi Javelin, primite de Ucraina de la Regatul Unit şi SUA, precum şi a dronelor turceşti Bayraktar”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Evocând numele de cod al exerciţiilor ucrainene, Snowstorm-2022, Zaharova a comentat ironic că speră ca acestea să nu se termine ca faimoasa povestire a lui Puşkin, cu acelaşi nume. La celebrul poet rus Aleksandr Puşkin, personajul principal se rătăceşte din cauza viscolului şi nu mai ajunge la biserica unde îl aştepta iubita sa, care fugise de acasă.
„Dacă vorbim despre securitate regională într-un context mai larg, atunci pentru consolidarea ei, NATO ar trebui, între altele, să anunţe că renunţă la politica uşilor deschise, iar Ucraina să revină la statutul său de ţară neutră, în afara blocurilor militare, statut proclamat în Declaraţia privind suveranitatea Ucrainei din 16 iulie 1990”, a mai susţinut reprezentanta MAE rus.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
