Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat joi că a transmis Moscovei o scrisoare în numele celor 27 de state membre în legătură cu garanțiile de securitate solicitate de Moscova, dar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins demersul colectiv și a spus că ţara sa vrea răspunsuri individuale din partea statelor asupra interpretării „principiului indivizibilităţii securităţii europene”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
În timp ce ministrul Serghei Lavrov susținea la Moscova o conferinţă de presă comună cu șefa diplomației britanice, Lizz Truss, Josep Borrell a anunţa tpe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare „în numele statelor membre ale UE” cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma unor solicitări adresate de Moscova individual acestor ţări.
„În locul răspunsurilor oneste din partea fiecărei ţări, UE doreşte să prezinte un rol colectiv, care nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale”, iar în acest caz , „nu va continua dialogul cu UE”, a spus Lavrov la conferinţa de presă.
Rusia doreşte ca statele membre ale NATO şi OSCE - organizație în care se regăesc şi toate statele membre ale UE - să se pronunţe fiecare separat asupra „principiului indivizibilităţii securităţii” adoptat la Istanbul în 1999 şi care stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat.
Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea sa ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, fiind vorba în special de Ucraina şi Georgia.
La respectivul summit OSCE din 1999, Rusia își lua, la rândul său, angajamentul că va retrage forțele pe care le are în Republica Moldova, o promisiune pe care nu și-a îndeplinit-o până în prezent.
De ce vrea Moscova răspunsuri separate și nu colective
După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestor condiții la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.
„Aşteptăm răspunsurile tuturor ţărilor spaţiului OSCE”, a insistat, joi, Serghei Lavrov.
Rusia a respins marţi şi un nou mecanism de dialog în cadrul OSCE pe care preşedinţia poloneză a acestei organizaţii l-a promovat într-o încercare de a diminua tensiunile între Rusia şi Ucraina şi, într-o formă mai amplă, între Rusia şi Occident.
„Poziţia noastră rămâne neschimbată: trebuie să ne axăm pe un dialog cu SUA şi cu ţările membre ale NATO, cu care încercăm să convenim garanţii de securitate pe termen lung obligatorii din punct de vedere juridic”, a declarat ambasadorul rus la OSCE, Aleksandr Lukaşevici.
Citiți și: Care sunt noile condiții anunțate de Rusia pentru detensionarea situației cu Ucraina
Editor : Luana Pavaluca
