Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, vineri, în conferința de presă organizată la Baza Militară Mihail Kogălniceanu din Constanța alături de președintele Klaus Iohannis, că există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive din partea Rusiei.
Răspunzând unei întrebări adresate de un jurnalist CNN, care făcea referire la cât de importantă e trimiterea de forțe americane în România, Jens Stoltenberg a spus că există riscul unui conflict armat în Europa, dar NATO nu are în acest moment nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla.
„Vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa, dar nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze”, a punctat Stoltenberg.
Șeful NATO a precizat și că există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice.
„Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”.
La aceeași întrebare a răspuns și președintele României, Klaus Iohannis, care a spus că „faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță”.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Jens Stoltenberg a cerut Rusiei să detensioneze situația și de bună credință să se angajeze la dialog cu NATO.
În același timp, Jens Stoltenberg a avut un mesaj direct către Moscova. „Cerem Rusiei să detensioneze situația și să se angajeze în dialog cu NATO”, a transmis secretarul general al Alianței.
Citește și: Mircea Geoană: „Suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”
Stoltenberg: Evaluăm dacă NATO ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic
Tot de la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, secretarul general al NATO a mai declarat că Alianța evaluează dacă ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România și alte țări din sud-estul NATO.
„Să facem distincția între nevoia imediată de a ne spori prezența pe flancul estic al NATO, deja aliații au trimis forțe aici, asta s-a întâmplat deja și vom continua să susținem flancul estic. Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare”, a transmis secretarul general al NATO în conferința de presă la care a răspuns la întrebări alături de președintele Klaus Iohannis.
Totodată șeful NATO a precizat că decizia finală legată de acest aspect va fi luată în această primăvară. „Cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”, a spus Jens Stoltenberg.
Șeful NATO: Un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței
Jens Stoltenberg a menționat că deja a fost sporită prezența pe flancul estic al NATO cu mii de soldați din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franța.
„Chiar acum au loc alte desfășurări de trupe. Este un proces în desfășurare, o consolidare a prezenței pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfășurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lng, adică grupuri de luptă în România și alte țări. Franța s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alți aliați și-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei țări baltice și Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței. Lucrăm la grupuri de luptă și în această regiune”, a mai transmis secretarul general al NATO.
Citește și: Klaus Iohannis: România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă
Editor : Marco Badea
