La câteva ore după ce rachetele iraniene invadat cerul Israelului pe 1 octombrie, administrația președintelui Joe Biden a trimis un mesaj urgent statului evreu: Luați o pauză. Washingtonul a argumentat că Israelul nu trebuie să se grăbească și are timp să decidă cum să răspundă cel mai bine la un atac iranian care, conform evaluării Statelor Unite, ar fi putut ucide mii de oameni dacă Israelul, cu sprijinul militar al SUA, nu ar fi fost capabil să respingă atacul, scrie Reuters.
Oficialii americani s-au temut că un atac iranian atât de masiv ar putea declanșa un răspuns israelian rapid și dur care, cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, ar putea împinge Orientul Mijlociu mai aproape de o conflagrație regională generalizată.
Această relatare a unor actuali și foști oficiali americani explică modul în care Statele Unite au încercat să influențeze Israelul în cele peste trei săptămâni care au precedat represaliile militare de sâmbătă, cu lovituri aeriene care au fost mult mai adaptate țintelor militare decât se temea inițial Washingtonul.
Acestea au distrus apărarea aeriană iraniană cheie și instalații de producție de rachete, slăbind armata iraniană. Dar, mai important, au evitat siturile nucleare sensibile ale Iranului și infrastructura energetică, îndeplinind cele două cerințe principale ale lui Biden.
„Presiunea SUA a fost extrem de importantă”, a declarat Jonathan Panikoff, un fost adjunct al ofițerului național de informații al SUA pentru Orientul Mijlociu.
„Decizia Israelului ar fi fost mult diferită dacă administrația Biden nu ar fi luat măsuri pentru a determina Israelul să nu atace siturile nucleare sau energetice”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a negat că Israelul a evitat să lovească instalațiile iraniene de gaze și petrol din cauza presiunilor SUA. „Israelul a ales în avans țintele de atac în funcție de interesele sale naționale și nu în funcție de dictatele americane”, a declarat el.
Prima măsură luată de administrația lui Biden a fost să recunoască faptul că Iranul va trebui să plătească pentru atacul din 1 octombrie, spun oficialii.
„În orele care au urmat acelui atac, am promis consecințe grave pentru Iran”, potrivit unui înalt oficial al administrației Biden.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a purtat aproximativ o duzină de convorbiri cu omologul său israelian, Yoav Gallant, de la 1 octombrie. Austin, un general de armată pensionat cu patru stele, și Gallant ar fi discutat despre posibilul răspuns.
„Știam că se pregătesc să facă ceva, iar el făcea presiuni pentru ca reacția să fie proporțională”, a declarat un oficial american despre conversațiile lui Austin cu Gallant.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la fel ca alți oficiali de rang înalt ai administrației, a stat pe telefon, vorbind cu aliații europeni și arabi în zilele de după atacul iranian din 1 octombrie, explicând că Israelul va trebui să răspundă, dar asigurându-i că Washingtonul lucrează la calibrarea răspunsului.
Dar care ar fi un răspuns proporțional care ar putea descuraja un alt atac iranian?
Deși atacul iranian din 1 octombrie a ucis o singură persoană, un palestinian care a murit din cauza resturilor unei rachete, multe dintre rachetele iraniene nu au fost interceptate de apărarea aeriană israeliană sau americană.
Jeffrey Lewis, expert în neproliferare la Middlebury Institute of International Studies, a declarat că analiza imaginilor din satelit a arătat cel puțin 30 de impacturi numai la baza aeriană israeliană Nevatim.
Acest lucru ar putea sugera că Israelul fie a încercat să conserve apărarea aeriană tot mai redusă, fie pur și simplu a considerat că repararea instalației întărite ar fi mai puțin costisitoare decât respingerea fiecărui proiectil tras de Iran, a declarat Lewis.
„Este posibil ca Israelul să fi decis că stocurile se epuizau sau că interceptoarele erau pur și simplu prea scumpe pentru a fi utilizate pe rachete balistice”, a declarat Lewis.
Apărarea iraniană
Când administrația a început să discute cu israelienii, printre țintele potențiale ale acestora se aflau siturile nucleare și petroliere ale Iranului, a declarat un oficial american, deși a subliniat că Israelul nu a decis definitiv să meargă mai departe cu aceste ținte.
Dar oficialii americani s-au străduit să prezinte o opțiune alternativă care să includă un set de măsuri diferite: Washingtonul a încercat să impună sancțiuni petroliere care să vizeze așa-numita „Flotă fantomă” a Iranului, pentru a oferi o măsură alternativă israelienilor care doreau să afecteze veniturile petroliere ale Iranului printr-o lovitură cinetică.
Înaltul oficial al administrației Biden a declarat că Statele Unite au lucrat pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului înainte de atacul de sâmbătă asupra Iranului. Aceasta include desfășurarea rară de către SUA a sistemului Terminal High Altitude Area Defense, sau THAAD, în Israel, împreună cu aproximativ 100 de soldați americani care să îl opereze.
Înainte de desfășurarea sistemului, Statele Unite au dorit să cunoască planurile de atac ale Israelului.
Biden a avut o convorbire telefonică cu Netanyahu pe 9 octombrie, care a permis Statelor Unite să înțeleagă cum ar arăta răspunsul israelian, permițând desfășurarea THAAD, au declarat oficialii.
În timp ce Iranul a avertizat că susținătorii Israelului ar putea fi vizați ca răspuns la orice atac israelian, statele din Golf și-au subliniat neutralitatea.
Arabia Saudită se teme de o lovitură iraniană asupra instalațiilor sale petroliere de când un atac din 2019 asupra rafinăriei sale cheie de la Abqaiq a oprit pentru scurt timp mai mult de 5% din aprovizionarea globală cu petrol. Iranul a negat implicarea.
Pentru a răspunde dorinței Israelului de a pedepsi sectorul petrolier al Iranului, administrația Biden a introdus sancțiuni. Acestea au inclus o extindere, la 11 octombrie, a sancțiunilor americane împotriva sectoarelor petrolier și petrochimic ale Teheranului.
Alte elemente-cheie ale acestui „pachet” de măsuri alternative au fost încurajarea aliaților europeni să impună sancțiuni Iranului Air și, în același timp, desfășurarea sistemului THAAD ca măsură de descurajare și pentru a arăta lumii că SUA sprijină Israelul.
Și această opțiune, a susținut administrația, ar fi în continuare un factor de descurajare puternic și eficient în impunerea costurilor asupra Iranului, fără a angrena regiunea într-un război mai amplu pe care Washingtonul crede că Israelul nu îl dorește, au declarat oficialii.
Țintele nucleare
În ceea ce mulți experți au considerat a fi un mesaj către Iran, armata americană a efectuat, de asemenea, o lovitură împotriva rebelilor Houthi din Yemen, aliniată Iranului, cu bombardiere stealth B-2 cu rază lungă de acțiune.
Austin a declarat la momentul respectiv că lovitura a fost o demonstrație unică a capacității Pentagonului de a lovi instalații greu accesibile, „indiferent cât de adânc îngropate, întărite sau fortificate”.
În timp ce se specula cu privire la posibilitatea ca Israelul să atace siturile nucleare iraniene, mesajul Washingtonului către Israel a fost că poate conta pe ajutorul său în cazul în care Teheranul ar alege vreodată să construiască o armă nucleară, ceea ce comunitatea de informații americană nu crede că a făcut încă.
Acum nu era momentul.
„Implicația a fost că dacă, pe termen lung, vor dori ajutorul SUA pentru a distruge astfel de ținte - în cazul în care se va lua decizia de a face acest lucru - vor trebui să fie mai ponderați de data aceasta”, a declarat Panikoff.
Pentru Blinken, un contraatac israelian calibrat împotriva Iranului ar putea deschide șansa unor obiective diplomatice mult timp evazive într-o regiune deja convulsionată de un război de un an în Gaza între Israel și Hamas, susținut de Iran, și de o escaladare a războiului între Israel și Hezbollahul libanez, un alt aliat al Iranului.
În timpul unei călătorii în Orientul Mijlociu săptămâna trecută, Blinken le-a spus miniștrilor de externe arabi că discuțiile SUA cu Israelul au ajuns la un punct în care Israelul va lovi doar ținte militare. Iranul, la rândul său, nu ar trebui să facă nimic altceva, a spus Blinken, într-un mesaj care spera să ajungă la Teheran.
Duminică, pe măsură ce praful se așternea asupra atacului, niciuna dintre părți nu a semnalat o nouă escaladare. Netanyahu a declarat că atacurile sale aeriene „au lovit puternic” apărarea și producția de rachete a Iranului. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că daunele provocate de atacul de sâmbătă nu ar trebui exagerate.
Deși este imposibil de prezis dacă Israelul și Iranul vor renunța la escaladare, oficialii americani spun că administrația Biden a lucrat din greu pentru a crea o oportunitate de a rupe ciclul fără precedent de atacuri directe și contraatacuri care a început în aprilie.
„Dacă Iranul alege să răspundă încă o dată, vom fi pregătiți și vor exista consecințe pentru Iran încă o dată. Cu toate acestea, nu dorim ca acest lucru să se întâmple”, a declarat înaltul oficial al administrației Biden.
Strategia lui Biden de a încerca să limiteze Israelul are criticii săi, inclusiv republicani din opoziția din Statele Unite, cum ar fi Mike Turner, un congresman republican care prezidează Comitetul de Informații al Camerei Reprezentanților.
„Au limitat capacitatea Israelului de a afecta cu adevărat Iranul și capacitatea acestuia de a continua să amenințe Israelul”, a declarat Turner pentru Fox News.
Aaron David Miller, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că rezultatul loviturilor reciproce este, totuși paradoxal, o extindere a toleranței potențiale la risc în Israel, care ar putea crește și mai mult dacă candidatul republican și fostul președinte american Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.
„Dacă Trump câștigă aceste alegeri, cred că israelienii vor căuta poate chiar oportunități în lunile următoare, acum că au demonstrat că pot scăpa după ce au distrus sistemele de apărare aeriană ale Iranului și, în esență, pot face multe pagube”, a declarat Miller.
Editor : B.E.
