Live Text Emmanuel Macron a câștigat al doilea mandat de președinte al Franței
Președintele în funcție, Emmanuel Macron, a reușit să se impună în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale franceze în fața candidatei de extremă dreaptă, Marine Le Pen.
ACTUALIZARE 25 aprilie, 02:20 Numărătoarea oficială a voturilor s-a încheiat. Astfel, Emmanuel Macron a câștigat scrutinul care îi aduce al doilea mandat de președinte cu 58,55% din voturi, iar contracandidata sa, Marine Le Pen, a obținut 41,45% din voturi.
ACTUALIZARE 25 aprilie, 00:17 După numărarea a 87% din voturi, Emmanuel Macron are un scor de 56,10%, în timp ce Marine Le Pen a obținut 43,90% din voturi.
Gaze lacrimogene după realegerea lui Emmanuel Macron
ACTUALIZARE 23:40 Câteva sute de manifestanți s-au adunat în cartierul central Chatelet din Paris ca să protesteze împotriva rezultatului prin care Macron a fost reales. Poliția a încărcat să stingă protestul, dispersându-i pe manifestanți cu gaze lacrimogene.
Emmanuel Macron, după ce a fost reales: „Anii ce vin nu vor fi liniștiți, vor fi istorici, dar vom scrie istoria împreună”
ACTUALIZARE 23:34 Președintele francez Emmanuel Macron le-a mulțumit francezilor duminică seară pentru că l-au reales pentru încă cinci ani în funcția de președinte și a spus votul alegătorilor care au ales să blocheze venirea lui Marine Le Pen la Elysee „îl obligă pentru anii care vor urma”. Macron a precizat și că va fi „președintele tuturor”.
Liderul de la Elysee a defilat pe lângă Turnul Eiffel împreună cu soția sa Brigitte și înconjurat de o mulțime de copii, în timp ce cânta imnul UE (Oda bucuriei a lui Beethoven). Înainte de a ajunge la scenă ca să-și susțină discursul, Macron s-a oprit să facă poze cu susținătorii și să dea mâna cu aceștia.
„După cinci ani de crize excepționale, azi, pe 24 aprilie 2022, o majoritate mi-a acordat încrederea pentru încă cinci ani.
Știu că mulți în această seară au votat pentru mine pentru a bloca extrema dreaptă și vreau să le mulțumesc și lor și să le transmit că înțeleg datoria care vine odată cu acest vot”, a transmis Macron.
„De asemenea, am un gând și pentru cei care nu au votat, tăcerea este un răspuns. De acum încolo, nu mai sunt un candidat al unui partid ci sunt președintele tuturor. Știu că pentru mulți dintre compatrioți care au votat pentru extrema dreaptă, înțeleg supărarea și furia lor și este responsabilitatea mea să le ofer și lor răspunsuri”, a mai precizat în fața susținătorilor liderul de la Elysee, care devine primul președinte după Jacques Chirac ce reușește să fie reales.
Președintele francez le-a mai spus alegătorilor că trebuie să abordeze cei 5 ani care urmează împreună și trebuie să găsească un mod de a face următorii 5 ani mai buni
„Fiecare dintre noi va avea o responsabilitate, fiecare va fi angajat în această luptă, pentru că fiecare va putea conta mai mult decât pe el însuși: pe poporul francez; este o forță pe care o iubesc atât de mult și sunt mândru să îl slujesc în continuare”, a mai spus Macron, încheindu-și duscursul cu „Trăiască Republica, trăiește Franța”.
Discursul relativ scurt al președintelui francez s-a încheiat în aplauzele suporterilor și cu imnul Franței, cântat pe scenă.
ACTUALIZARE 22:55 După numărarea a 72% din voturi, Emmanuel Macron a obținut 53,95%, în timp ce Marine Le Pen doar 46,05%.
Cancelarul german a salutat duminică realegerea preşedintelui francez Emmanuel Macron
ACTUALIZARE 22:50 Cancelarul german Olaf Scholz a salutat duminică realegerea preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un al doilea mandat, calificând-o drept un semnal al angajamentului electoratului francez faţă de Europa, transmit dpa şi AFP.
„Felicitări”, a scris în limba franceză, pe Twitter, liderul german social-democrat. A continuat apoi în limba germană cu următorul mesaj: „Felicitări, dragă preşedinte Emmanuel Macron. Alegătorii tăi au transmis astăzi un angajament puternic în favoarea Europei. Sunt fericit că vom continua buna noastră cooperare!”, a scris cancelarul german, notează Agerpres.
Harta cu răspândirea votului pe teritoriul francez
ACTUALIZARE 22:45 Hartă cu cine a câștigat fiecare comună dintre cei doi candidați. Ponderea este mai bună pentru Marine Le Pen decât în 2017, dar se înregistrează aceeași diviziune în rândul francezilor. Marine Le Pen a obținut o pondere a voturilor mai bună în nord-est și unele zone din sud, în timp ce Macron a obținut o pondere bună aproape peste tot.
Zemmour face apel la o alianță de extremă dreapta
ACTUALIZARE 22:30 Candidatul de extremă dreaptă Eric Zemmour, care a ieșit pe locul patru în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze din 10 aprilie, a vobit și el după rezultatele din seara aceasta și a cerut o alianță a partidelor de extremă dreapta înaintea alegerilor legislative din iunie, menționând că „este a opta oară când înfrângerea a lovit numele Le Pen”.
„Vom lupta pentru ideile noastre în fiecare oraș și sat din Franța, pe internet și în mass-media. Dar nu va exista nicio victorie fără alianțe. Eu fac un apel la uniunea națională înaintea alegerilor legislative din iunie”, a spus Zemmour, adăugând că există putere în unitate, confrom Le Monde.
Premierul britanic a facilitat votul francezilor pentru Emmanuel Macron
ACTUALIZARE 22:23 Boris Johnson a salutat realegerea președintelui francez Emmanuel Macron.
„Felicitări Emmanuel Macron pentru realegerea ta ca președinte al Franței. Franța este unul dintre cei mai apropiați și importanți aliați ai noștri. Aștept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună în problemele care contează cel mai mult pentru cele două țări ale noastre și pentru lume ”, a scris șeful guvernului de la Londra pe twitter.
Preşedinta Parlamentului European îl felicită pe Emmanuel Macron
ACTUALIZARE 22:20 Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, l-a felicitat pe preşedintele Emmanuel Macron pentru „realegerea sa de mare succes” şi a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să continue să colaboreze cu Franţa, care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE şi să „facă faţă provocărilor unei lumi din ce în ce mai incerte şi îngrijorătoare”.
„O UE puternică are nevoie de o Franţă puternică”, a scris ea pe twitter.
Nicolae Ciucă: Salutăm votul de astăzi al francezilor care resping extremismul și naționalismul
ACTUALIZARE 22:10 Premierul Nicolae Ciucă a transmis, pe Twitter, un mesaj în care salută votul francezilor în urma căruia Emmanuel Macron a obținut al doilea mandat de președinte al Franței, „respingând extremismul și naționalismul”.
„Salutăm votul de astăzi al francezilor în favoarea unei Europe unite, respingând extremismul și naționalismul!”, arată mesajul premierului Ciucă pe Twitter.
Premierul Italian îl felicită pe Emmanuel Macron după realegerea sa
ACTUALIZARE 22:00 Premierul italian Mario Draghi l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru victoria sa în alegerile prezidențiale. Potrivit BFMTV, șeful guvernului de la Roma a declarat că realegerea președintelui francez este „o veste magnifică pentru toată Europa”.
Charles Michel salută victoria lui Macron
ACTUALIZARE 21:56 Președintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat rezultatul turului doi al algerilor prezidențiale și l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru victoria sa.
Un avertisment din partea stângii radicale
ACTUALIZARE 21:53 Jean-Luc Mélenchon, candidatul de extremă stângă, care s-a clasat pe locul trei în primul tur al alegerilor, a vorbit și el după aflarea rezultatelor, pentru a saluta înfrângerea lui Le Pen, pentru a-l critica pe Macron și pentru a începe deja campania electorală pentru legislativele din luna iunie, notează BBC News.
„Urnele de vot au decis. Marine Le Pen este învinsă. Franța a refuzat în mod clar să-i încredințeze viitorul, iar aceasta este o veste foarte bună pentru unitatea poporului nostru”, a spus liderul partidului La France insoumise.
Mélenchon a apreciat că Macron este cel mai neconvingător președinte ales al celei de-a Cincea Republici. „Monarhia sa prezidențială supraviețuiește implicit și în urma constrângerii unei alegeri părtinitoare”, a spus Mélenchon.
Acesta s-a adresat și bazei sale electorale, în vederea alegerilor legislative. „A treia rundă electorală începe în această seară. Pe 12 și 19 iunie încep alegerile legislative. Îl puteți învinge pe domnul Macron. O altă lume este încă posibilă”, a spus Mélenchon, care i-a invitat pe alegători să voteze pentru partidul său. „Pe 12 și 18 iunie, invitându-vă să mă alegeți în calitate de prim-ministru, vă invit să creăm împreună un nou viitor pentru poporul nostru”, a spus el.
Klaus Iohannis l-a felicitat pe Emmanuel Macron după victoria în alegeri
ACTUALIZARE 21:42 Preşedintele Klaus Iohannis l-a felicitat, duminică seara, pe Emmanuel Macron pentru realegerea sa ca preşedinte al Republicii Franceze.
„Mă bucur să lucrăm în continuare pentru consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru construirea unei Europe puternice, solidare și o cooperare sporită pe Flancul Estic al NATO”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea
ACTUALIZARE 21:30 Marine Le Pen s-a adresat susținătorilor săi la puțin timp publicarea primelor estimări. În aplauzele susținătorilor tăi, candidata de extrmă dreaptă și-a recunoscut înfrângerea la urne, dar a declarat că rezultatul reprezintă încă o victorie pentru partidul ei.
„După două săptămâni de metode nedrepte, brutale și violente îndreptate împotriva noastră, ideile pe care le reprezentăm au atins noi culmi”, a declarat Marine Le Pen după aflarea rezultatelor, potrvit BFMTV.
„Milioane de compatrioți au ales tabăra națională și schimbarea. Prin urmare, adresez cele mai profunde mulțumiri tuturor celor care au avut încredere în mine în primul tur și tuturor celor care, cu milioanele, ni s-au alăturat în al doilea tur”, a adăugat candidata extremei drepte franceze.
„Nu am niciun resentiment azi. Am fost îngropați de o mie de ori și de o mie de ori istoria a dovedit că cei care au prezis sau au sperat în dispariția noastră s-au înșelat”, a mai spus Le Pen. „Simt o formă de speranță. Acest rezultat este, atât pentru liderii noștri francezi, cât și pentru liderii europeni, mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez față de ei, pe care nu o pot ignora”, a spus candidata extremei-drepte. „Îmi voi continua angajamentul față de Franța și față de francezi”, a promis duminică Marine Le Pen.
De asemenea, Marine Le Pen, aflată la a treia încercare ratată de a ajunge la Palatul Elysee, a spus că „nu va abandona niciodată” francezii și a cerut alegătorilor să voteze pentru partidul ei la alegerile legislative din iunie.
Președintele Comisiei Europene îl felicită pe Macron
ACTUALIZARE 21:20 Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe președintele francez Emmanuel Macron pentru realegere și a precizat că așteaptă cu nerăbdare să continue cooperarea cu acesta.
Primele estimări după vot
ACTUALIZARE 21:00 Președintele în exercițiu, candidat din partea partidului Republica în Mișcare (LREM, centru) a obținut conform primelor estimări publicate de France 24, un scor electoral de 58,2%, în timp ce Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă) a înregistrat 41,8%.
Rezultatul final va fi cunoscut luni dimineața, iar cel oficial proclamat miercuri, 27 aprilie, de Consiliul Constituțional. Ceremonia de învestitură a președintelui Macron ales va avea loc la Palatul Elysee nu mai târziu de data de 13 mai.
Alte estimări, făcute de institutul Elabe îl creditează pe Macron cu 57,6% și pe Le Pen cu 42,4%. Urmează ca scorul să fie confirmat de rezultatele oficiale, dar estimările sunt în general destul de precise. Macron a câștigat acum cinci ani în fața lui Le Pen cu 66,10%.
Rezultatul de azi este evident mai slab, dar președintele poate fi totuși mulțumit, după emoțiile din ultimele săptămâni. Pentru Le Pen, scorul reprezintă o nouă înfrângere. Însă reprezintă totodată și un rezultat record obținut de extrema-dreaptă în al doilea tur al prezidențialelor.
Procesul prin care se realizează primele estimări de la închiderea urnelor
ACTUALIZARE 20:28 Primele estimări ale scorului alegerilor sunt făcute publice în momentul în care s-au închis secțiile de votare din marile orașe – la ora locală 20.00 (21.00 ora României).
Canalul francez de televiziune BFMTV spune că nu este vorba despre exit-poll-uri. Pentru a oferi o proiecție cât mai precisă, institutele de sondare recurg la estimări făcute în secțiile de votare, pe baza primelor buletine de vot numărate după închiderea – cu o oră mai devreme – a secțiilor din rural și din orașele mici.
„Acest lucru nu are nimic de-a face cu sondajele. Acelea se bazează pe informații declarative, în timp ce noi ne bazăm pe buletinele de vot numărate. Este mult mai precis”, explică Vincent Thibault, director de studii la institutul de sondaje Elabe, cu care colaborează BFMTV. Astfel, un set de 250 până la 300 de secții de votare sunt selectate de către institutele de sondare. Aceste secții sunt amplasate în regiuni foarte diverse, în zone rurale, suburbii și în centrele orașelor. Scopul este ca rezultatul estimat să fie cât mai reprezentativ.
În fiecare secție, un reprezentant al institutului de sondare asistă la numărarea buletinelor, apoi transmite primele rezultate. „Datele din primele estimări, analizate cu un algoritm, dau rezultatul și ne permit să obținem estimări între 19.30 și 19.45”, a mai explicat Vincent Thibault.
Presa belgiană: Emmanuel Macron este dat învingător în alegerile prezidențiale din Franța de către două exit-polluri
ACTUALIZARE 20:25 Potrivit estimărilor a patru sondaje de opinie realizate duminica aceasta de patru institute de sondare franceze renumite, Emmanuel Macron este creditat cu 55%-58% din voturi, în timp ce Marine Le Pen ar obține 42-45% din voturi, scrie publicația belgiană La Libre, citată de Reuters.
Aceste rezultate se bazează pe sondaje de opinie efectuate pe Internet în rândul cetățenilor care au votat înainte de ora 17.00.
- Harris Interactive: 55% pentru Emmanuel Macron – 45% pentru Marine Le Pen
- Ifop: 55% pentru Emmanuel Macron – 45% pentru Marine Le Pen
- OpinionWay: 58% pentru Emmanuel Macron – 42% pentru Marine Le Pen
- BVA: 57% pentru Emmanuel Macron – 43% pentru Marine Le Pen
Atac cu cuțitul într-o biserică din Franța. Agresorul, reținut, a spus că ținta lui era președintele Macron
ACTUALIZARE 20:15 Atac cu cuțitul în ziua votului, în Franța. Doi oameni au fost răniți într-o biserică din Nisa. Ținta agresorului ar fi fost Emmanuel Macron, deși președintele nu era în oraș. Un bărbat descris ca fiind instabil mintal a atacat un preot cu un cuțit într-o biserică din Nisa, în sudul Franței, au anunțat duminică autoritățile, relatează Reuters.
Ministrul de interne Gerald Darmanin a declarat pe pagina sa de Twitter că viața preotului nu a fost în pericol și a adăugat că poliția l-a arestat pe atacator. Atacul a avut loc în timp ce Franța vota în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Primarul din Nisa, Christian Estrosi, a declarat că atacatorul era instabil psihic, nu avea cazier și se știa că a cumpărat un cuțit cu câteva zile înainte. Postul de televiziune BFM TV a citat poliția, care a declarat că atacatorul este un francez în vârstă de 31 de ani și că nu există suspiciuni că ar fi vorba de o motivație teroristă.
Ultima oră de votare
ACTUALIZARE 20:00 Urnele s-au închis în zona rurală a Franței. A mai rămas o oră până la închiderea urnelor și în marile orașe, inclusiv în capitala Paris. Prima proiecție a câștigătorului este așteptată să apară la ora locală 20:00, ora 21:00 ora României.
Macron se îndreaptă spre victorie în diaspora
ACTUALIZARE 19:50 Conform primelor rezultate înregistrate peste mări, Macron se îndreptră spre victorie în diaspora, transmite publicația belgiană La Libre.
În Argentina, actualul președinte este creditat cu 89%, în Brazilia cu 86%, în Columbia cu 91%, în Republica Dominicană cu 62%, în Canada (fără vancouver) cu 86%, iar în SUA cu 92%.
Marine Le Pen este pe primul loc în diferite departamente de peste mări
Marine Le Pen a obţinut 69,60% din voturi (92.106 voturi) faţă de 30,40% (40.229 voturi) pentru Emmanuel Macron în Guadelupa. Rata de participare este de 47,18%.
În Martinica, Le Pen a obţinut 60,87%, faţă de 39,13% pentru preşedintele în exerciţiu. În acest departament, rata de participare este de 45,45%.
În Guyana franceză, Marine Le Pen are 60,70% (21.734 de voturi), faţă de 39,30% (14.073 de voturi) pentru Macron. Rata de participare este de 38,89%.
Le Pen este pe primul loc şi în Saint-Martin şi Saint-Barthélemy.
ACTUALIZARE 18:45 Absenteismul din turul doi de scrutin al prezidențialelor franceze va fi de 28%, potrivit estimării făcute de institutul de sondare Elabe pentru BFMTV și L’Express. Un nivel crescut față de primul tur de scrutin, când absenteismul a fost de 26,31%.
Este de fapt cel mai ridicat absenteism al turului doi de la alegerile din 1969 și până în prezent, potrivit datelor oficiale, citate de BFMTV.
Prezență scăzută la vot la ora 17:00
ACTUALIZARE 17:25 Prezența la vot era de 63,23% la ora 17.00 (18.00, ora României), potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne, în scădere față de primul tur, când cifra era 65% la aceeași oră. Cifra este de asemenea în scădere față de turul doi al prezidențialelor din 2017, când prezența la vot la ora 17.00 era de 65,3%, dar și față de rundele finale ale precedentelor scrutine, din 2012, 2007 și 2002.
ACTUALIZARE 15:00 Preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa Brigitte au votat la Touquet, în nord-vestul Franţei, în jurul orei 13, ora locală. Dacă va câștiga, Macron se va adresa francezilor de lângă Turnul Eiffel, potrivit Francetvinfo. Membrii guvernului îi vor fi alături.
ACTUALIZARE 14:30 Emmanuel Macron și Marine Le Pen s-au întâlnit în turul al doilea din 2017 și se întâlnesc și acum. Dar un astfel de scenariu s-a mai petrecut acum câteva decenii în Franța. În cea de-a cincea Republică, este pentru a doua oară când doi candidați se confruntă în mod repetat în turul al doilea a două scrutine prezidențiale succesive, scrie Le Monde.
François Mitterrand și Valérie Giscard d’Estaing s-au confruntat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1974 și 1981.
ACTUALIZARE 13:30 Pe rețelele sociale din Franța s-a răspândit la miezul zilei un sondaj cu estimările privind rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, care o arată câștigătoare pe Marine Le Pen cu scorul de 50,5%. Publicația Sudinfo din Belgia atenționează că acest sondaj pare să se bazeze pe informații false.
ACTUALIZARE 13:10 Cetățenii francezi din China au început duminică să voteze în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, dar cei din Shanghai nu pot vota din nou din cauza carantinei impuse capitalei economice chineze. În Shanghai, expatriații francezi rămân închiși în casele lor, ca majoritatea celor 25 de milioane de locuitori ai megalopolisului de la începutul lunii, fără nicio perspectivă de decontaminare.
Aproximativ 4.800 de persoane sunt înscrise pe listele electorale ale consulatului francez din Shanghai, notează BFMTV.
La primul tur de scrutin au fost înscriși pe listele electorale 1.435.746 de cetățeni francezi cu domiciliul în străinătate. Dintre aceștia s-au prezentat la vot 504.291, adică 35%, iar președintele în exercițiu, Emmanuel Macron a obținut 45% din voturile exprimate, urmat de candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon cu aproape 22%. Contra-candidata lui Macron din turul al doilea, Marine Le Pen, s-a clasat a cincea în votul francezilor din străinătate cu 5,3%.
ACTUALIZARE 12:50 Marine Le Pen a votat în orașul Hénin-Beaumont din regiunea Nord-Pas de Calais. În cursul zilei de astăzi, ea va merge la Paris pentru o petrecere la Pavillon d’Armenonville din Bois de Boulogne. Dacă va câștiga, intenționează să defileze prin Paris cu autobuzele sale de campanie.
Prezență scăzută la vot la ora 12:00
ACTUALIZARE 12:40 La ora 12.00, ora Parisului, participarea la vot era de 26,41%, aproape două puncte mai puţin decât la precedentele alegeri prezidenţiale din 2017, dar cu un punct mai mult decât la primul tur al acestor prezidenţiale din 10 aprilie. Totuși, prezența la vot este în scădere față de ultimele alegeri din 2017, 2012 și 2007. Absenteismul este una din cheile rezultatului acestui al doilea tur de scrutin.
ACTUALIZARE 12:35 Numeroase media franceze îi îndeamnă pe alegători să-l voteze pe preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, pentru un nou mandat la Palatul Elysee, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care are loc duminică, transmite dpa.
Cotidianul Le Parisien lansează întrebarea dacă, în contextul războiului din Ucraina, "este potrivit să votezi pentru un candidat populist care, având în vedere dorinţa sa de a întoarce pagina trecutului, ar intensifica această criză". O victorie pentru Marine Le Pen ar însemna opusul unităţii naţionale de care este nevoie acum, consideră Le Parisien, adăugând că acest lucru ar face din Franţa un partener în care nu se poate avea încredere.
Ziarele conservatoare Le Monde şi Le Figaro îi avertizează pe alegători să nu se complacă în faţa avansului lui Macron. "Este un singur mod de a o împiedica pe candida extremei drepte Marine Le Pen să vină la putere duminică: votaţi pentru adversarul ei, Emmanuel Macron", scrie Le Monde, menţionând că acest îndemn este aplicabil indiferent de greşelile lui Macron şi "responsabilitatea" acestuia pentru ascensiunea extremei drepte politice în Franţa.
ACTUALIZARE 12:15 Francezii din România îşi aleg duminică preşedintele şi pot să îşi exprime votul în secţii amenajate la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.
Respectivele secţii de votare sunt la Ambasada Franţei din Bucureşti, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi.
După primul tur de scrutin, care a fost organizat pe 10 aprilie, Ambasada Franţei a transmis că 3.040 de francezi s-au înscris pentru a-şi exprima votul. Dintre aceştia, 1.451 au votat. În total, au fost exprimate 1.435 de voturi, pe lângă 12 voturi anulate şi patru, în alb.
La primul tur, 42,44% dintre votanţii din România l-au ales pe actualul preşedinte, Emmanuel Macron, iar 6,2 %, pe contracandidata sa din al doilea tur, Marine Le Pen.
ACTUALIZARE 12:00 Printre personalităţile care au votat la prima oră să-i amintim pe ex-premierul Edouard Philippe, primar de Le Havre, Valérie Pécresse, fostă candidată la prezidenţiale a Republicanilor francezi şi preşedintă a regiunii Ile-de-France, socialista Anne Hidalgo, ex-candidată la prezidenţiale şi primăriţă a Parisului şi Jean-Luc Mélenchon, lider al mişcării Franţa nesupusă şi ajuns al treilea la turul întâi al scrutinului.
Știrea inițială
Aproximativ 48,7 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale sunt așteptați să voteze începând cu ora locală 08:00 (06:00 GMT). Secţiile de votare din Franţa vor fi deschise până la ora locală 19:00, iar în unele locuri, cum ar fi marile orașe inclusiv capitala Paris, până la ora locală 20:00. Din cauza diferenţei de fus orar, votul a început mai devreme cu o zi în unele teritorii de peste mări și în Americi.
În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare, la ora locală 20.00 (18.00 GMT) şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.
Potrivit protocolului sanitar stabilit pentru aceste alegeri, nu este obligatoriu să se poarte mască sau să se păstreze distanţele care erau necesare în perioada de vârf a crizei de COVID-19, deşi guvernul recomandă aceste măsuri persoanelor aflate în situaţii vulnerabile şi mai ales în cazul în care sunt infectate.
Dacă președintele Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez). Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.
Înfruntarea titanilor: Macron și Le Pen
Cei doi candidați care luptă pentru președinția franceză și-au lansat atacuri amare unul asupra celuilalt în încercarea finală de a câștiga milioane de alegători indeciși înainte de alegerile de duminică, scrie BBC News.
Centristul Emmanuel Macron își propune să devină primul președinte în exercițiu care câștigă un al doilea mandat după de 20 de ani.
Aceasta a declarat la finalul campaniei electorale pentru turul al doilea că extrema dreaptă a lui Marine Le Pen a fost alimentată de nefericire și riscă să creeze o societate a urii și a fracturilor.
Sondajele de opinie îi conferă președintelui în exercițiu avantaj în turul doi, dar partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen nu a fost niciodată atât de aproape de putere, motiv pentru care miza este foarte mare.
Problema numărul unu în aceste alegeri a fost creșterea costului vieții pentru francezul de rând, de la facturile la energie și prețurile la alimente până la prețul combustibilului. Aceste Probleme au fost identificate foarte devreme de echipa de campanie a lui Marine Le Pen, iar aceasta și-a fixat narațiunea electorală în această direcție, spunând că va face un guvern de unitate națională dacă va fi aleasă, care va lucra pentru a combate costul ridicat al vieții, precum și un referendum privind imigrația și interzicerea mai multor obiceiuri islamice. Mesajul ei simplu către alegători a fost: „aveți în față alegerea Macron sau Franța”.
La rândul său, Emmanuel Macron a spus că „aceste alegeri sunt o formă de referendum, despre secularism și despre Europa”. Președintele francez a susținut că ideea lui Marine Le Pen despre o „Europă a națiunilor” ar însemna sfârșitul UE.
În ultimele zile de campanie, președintele francez a invocat votul pentru brexit al britanicilor și alegerea lui Donald Trump în SUA drept niște defecte democratice care nu ar trebui repetate în Franța prin alegerea lui Marine Le Pen. "Sunt milioane de oameni care, cu câteva ore înainte de Brexit, au decis ce rost avea să meargă la vot. Milioane au făcut la fel în 2016 cu Trump. A doua zi s-au trezit mahmuri", a spus Macron într-un apel TV adresat alegătorilor francezi în această săptămână.
Acuzându-l că o insultă atât pe ea, cât și pe cei care au votat-o, Marine Le Pen a spus, referindu-se la Macron, că Franța a îndurat cinci ani de haos și ar putea redescoperi pacea și respectul cu ea la cârma țării.
„Între ciumă și holeră”
Cea mai mare problemă pentru ambii candidați este numărul mare de alegători care urmează să voteze în alb (adică să-și anuleze votul) sau chiar să nu voteze deloc.
Sondajele sugerează că prezența la vot în turul doi ar putea fi cea mai scăzută din 1969 încoace.
De altfel, nemulțumirea populară față de politicile centriste ale președintelui Macron și față de politica de masă, în general, a fost scoasă la iveală în primul tur, când peste jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă sau extrema stângă.
În timp ce unul din trei dintre acești alegători de extremă stângă îl vor susține pe Emmanuel Macron, există un număr considerabil de alegători francezi care îl displace atât de mult încât ar prefera să voteze pentru extrema dreaptă.
Unul dintre francezii care merg la vot duminică a declarat pentru BBC că nu îi place ideea de a vota pentru Marine Le Pen, dar „când alegi între holeră și ciumă, alegi pe cel mai mic dintre cele două rele”.
Ce arată sondajele și cum votează francezii
Sondajele arată un scrutin mult mai strâns decât alegerile din 2017. Macron și Le Pen și-au mărit amândoi cota totală de voturi în primul tur al alegerilor din acest an, comparativ cu 2017, dar sondajele dinaintea primului tur din 10 aprilie au arătat că Le Pen s-a bucurat de o creștere a sprijinului popular cu doar două săptămâni înainte de vot.
Sondajul Ifop-Fiducial publicat pe 10 aprilie sugerează că Macron ar câștiga scrutinul de duminică cu 51% la 49%. Un alt sondaj cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat de Ipsos după ce secțiile de votare s-au închis la finalul primului tur, a sugerat că Emmanuel Macron ar câștiga 54% din voturile populare în turul doi, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși.
Sondajul sugera că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon au fost împărțiți mai mult sau mai puțin egal între susținerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) și (36%) abținere.
Analiștii politici spun adesea că francezii votează cu inima în turul întâi, apoi votează cu capul în turul al doilea, ceea ce înseamnă că își aleg mai întâi candidatul ideal, apoi optează pentru cel mai mic dintre cele două rele în al doilea tur.
În 2017, Macron și Le Pen au obținut 24% și 21,3% din voturile exprimate de francezi în primul tur și apoi 66,1% și, respectiv 33,9% în al doilea tur.
BBC News transmite că avantajul proiectat al lui Emmanuel Macron pentru votul de duminică pare să fi crescut de la primul tur la aproximativ opt până la nouă puncte procentuale.
Președintele francez și-a avertizat însă susținătorii împotriva automulțumirii, îndemnându-i să voteze pentru a asigura victoria. „Nimic nu este decis”, a spus Macron.
Analiștii au mai observat că Marine Le Pen și-a moderat poziția cu privire la unele probleme în ultimele zile, în încercarea de a câștiga alegătorii indeciși.
Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție.
Sondaj OpinionWay - Kea Partneres pentru Les Echos și Radio Classique:
Emmanuel Macron este dat învingător cu 57% dintre voturi
Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor din Franța
Sondaj realizat în perioada 20-22 aprilie pe un eșantion de 2.329 de respondenți; marja de eroare este de +/- 0,9 - 2,0%.
Sondaj BVA pentru RTL și Orange:
Emmanuel Macron este dat învingător cu 55,5% dintre voturi
Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor
Sondaj realizat pe 21 aprilie pe un eșantion de 1.504 respondenți; marjă de eroare de +/-2,5%.
De unde vin voturile
Pentru a fi reales, Macron va trebui probabil să-i convingă pe susținătorii candidatului de extremă stânga Jean-Luc Melenchon să-l susțină. Melenchon s-a clasat pe locul trei cu 22% din voturi la alegerile din 10 aprilie. După anunțarea rezultatelor din primul tur, Melenchon le-a spus susținătorilor săi că „nu trebuie să dăm nici măcar un singur vot doamnei Le Pen”, dar nu l-a susținut în mod explicit nici pe Emmanuel Macron.
Majoritatea candidaților învinși și-au îndemnat susținătorii să-l susțină pe președintele Macron pentru a împiedica candidata de extremă dreaptă să câștige președinția.
Eric Zemmour, un fost prezentator TV cunoscut pentru retorica sa incendiară, care a devenit competitor de extremă dreaptă în campania primului tur al alegerilor prezidențiale, și-a îndemnat susținătorii să o susțină pe Marine Le Pen în turul al doilea. Zemmour a obținut puțin peste 7% din voturi în primul tur.
Unii dintre alegători de stânga francezi, în special cei care au votat pentru candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care a ieșit al treilea în primul tur, sunt reticenți sau tentați să se abțină, spun experții electorali din Franța citați de Politico Europe.
Potrivit unui sondaj Ipsos de vineri, 48% dintre persoanele care l-au votat în primul tur pe Mélenchon nu susțin niciunul dintre candidați în turul doi.
Care sunt puterile președinției franceze?
După cum scriu jurnaliștii de la New York Times, președintele francez beneficiază de o putere foarte mare în comparație cu majoritatea liderilor occidentali.
Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani. La scurt timp după acele alegeri, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, cea mai puternică cameră a Parlamentului francez.
A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca francezii să voteze deputații care susțin noul lor președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare. Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda politică executivă Franței.
Ce este în joc?
Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.
Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze prin două crize care se desfășoară în prezent Europa:
Războiul din Ucraina, care a strămutat milioane de persoane și a ucis mii de oameni
O redresare economică legată de pandemia de COVID-19, care pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.
Emmanuel Macron
Actualul favorit pentru a câștiga cursa electorală în această duminică este președintele în exercițiu Emmanuel Macron. Criticat dinspre stânga datorită virajului său către dreapta în ultimii 5 ani, Macron a promis în campania electorală care a trecut mai multe reduceri de taxe, o reformă a sistemului de asistență socială și majorarea vârstei de pensionare dacă va deveni primul președinte francez după Jacques Chirac care câștigă un al doilea mandat.
Văzut drept un apărător al valorilor republicane franceze datorită pozițiilor sale dure față de „separatismul islamist”, liderul de la Elysee a reușit să atragă în tabăra sa numeroși votanți de dreapta deziluzionați de scandalurile de corupție care au măcinat formația „Les Républicains” în ultimii ani.
Criticat din cauza convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu președintele rus Vladimir Putin după izbucnirea războiului din Ucraina, Macron va dori probabil ca alegătorii să uite despre comentariile sale din ultimii ani vizavi de „redeschiderea dialogului strategic” cu Rusia și „moartea cerebrală” a NATO.
De altfel, președintele francez a declarat la jumătatea lunii martie că războiul început de Vladimir Putin în Ucraina a dat „un șoc electric” Alianței Nord-Atlantice. „Războiul creează o ameninţare inedită la frontierele noastre, care evidenţiază din nou necesitatea acestei clarificări strategice. De altfel, eu cred în continuare că avem nevoie de reconstruirea ordinii europene în materie de securitate”, a argumentat preşedintele Franţei.
Jurnaliștii de la Washington Post precizează că la precedentele alegeri prezidențiale, cele din 2017, Macron a fost ales pe ruinele partidelor politice tradiționale ale Franței, cu o puternică platformă pro-business.
În cei cinci ani cât a fost la Elysee, a revizuit codul muncii, a eliminat impozitul pe avere și a reformat compania națională de căi ferate. Dar postura sa reformist a fost temperată de grevele masive asupra planurilor sale de reformă a pensiilor, mai ales de protestele mișcării „Vestele Galbene” și pandemia de coronavirus.
Marine Le Pen
Politiciana în vârstă de 53 de ani, deja o veterană a politicii franceze, este la a treia încercare de a ajunge președinte al Franței, după ce în 2017 a ajuns în turul doi în urma scandalurilor care au măcinat campania prezidențială a politicianului conservator de dreapta François Fillon.
Anul acesta, Marine Le Pen a avut o campanie schimbată, din care au lipsit mitingurile spectaculoase, politicana de extremă-dreapta optând pentru întâlniri mai modeste cu alegătorii și încercând să se prezinte ca fiind un politician de masă, mai mainstream, moderat și competent comparativ cu ceilalți candidați.
Marine Le Pen s-a distanțat inclusiv de poziții ale sale din trecut, analiștii considerând că ea își va juca viitorul politic în această duminică.
În campanie, s-a confruntat cu critici pentru simpatia ei din trecut pentru Vladimir Putin, dar inflația și creșterea prețurilor la energie au reușit să acopere o parte din contrele electorale și să joace bine în platforma ei protecționistă.
Față de anii precedenți, în 2022 Le Pen a abandonat unele dintre cele mai controversate propuneri politice ale sale, cum ar fi părăsirea Uniunii Europene.
Dar, în general, poziția ei naționalistă în privința economiei, opiniile asupra imigrației, scepticismul față de Europa și poziția față de islam în Franța, nu s-au schimbat. „Oprirea imigrației necontrolate” și „eradicarea ideologiilor islamiste” sunt cele două priorități ale manifestului ei politic din 2022.
Pe cine antipatizează mai mult francezii?
The New York Times notează într-o analiză publicată miercuri că una dintre problemele lui Emmanuel Macron este ura pe care o stârnește, niciun președinte francez de dinaintea sa nefiind obiectul unei antipatii atât de intense în rândul unor segmente semnificative ale populației.
Analiștii pun acest lucru pe seama imaginii sale de elitist rupt de realitatea francezilor de rând ale căror pensii și beneficii sociale le-a amenințat ca parte a eforturilor sale de a face economia mai atractivă pentru investitori. Fost bancher de investiții, Macron nu a reușit să scape de imaginea de președinte al celor bogați, chiar dacă guvernul său a oferit ajutoare masive în timpul pandemiei.
„Nu am văzut niciodată un președinte al celei de-a Cincea Republici atât de rău ca tine”, i-a spus un bărbat în timpul unei vizite electorale de săptămâna trecută, acuzându-l, printre altele, că este „arogant” și „disprețuitor”. Un Macron vizibil iritat a răspuns cu o mișcare circulară în jurul tâmplei drepte cu degetul arătător.
De cealaltă parte Marine Le Pen încă încearcă să se distanțeze de originile antisemite ale partidului fondat de tatăl ei, „diavolul Republicii” Jean-Marie Le Pen, precum și de propriile declarații controversate și poziții radicale din trecut.
Deși în ultimii ani a încercat să își „îmblânzească” imaginea, preluând în platforma sa inclusiv teme ecologiste pentru a-și crește popularitatea în rândul stângii franceze, și să se prezinte drept o campioană a oamenilor de rând, nu toți sunt convinși de schimbarea sa la față.
„Cred că trebuie ca să fie clar este că Marine Le Pen este o naționalistă de extrema dreaptă. Este anti-europeană. Ea a declarat că este pentru Frexit în 2012 și în 2017 a spus că este ca în favoarea părăsirii zonei euro. Acum nu mai spune asta dar liniile de bază ale politicilor ei nu s-au schimbat”, afirmă Sophie Pornschlegel, analistă la mai multe think tank-uri din Europa și Statele Unite.
De ce alegerile prezidențiale din Franța contează cu mult dincolo de granițele sale
În centrul alegerilor de duminică află o alegere între un centrist politic și o populistă de extremă dreaptă.
Sentimentul pentru extremism s-a răspândit în Europa în ultimii ani. Imigrația, criza refugiaților, provocările economice și pandemia de coronavirus au contribuit la alegerea unor candidați care ignoră principiile democratice. Un exemplu în acest sens sunt alegerile parlamentare din Ungaria, în care partidul liderului autocrat Viktor Orban a reușit să iasă victorios și cu majoritate constituțională, în ciuda eforturilor partidelor de opoziție de a-i bloca al patrulea mandat consecutiv.
Față de tatăl ei, fondatorul partidului extremist Frontul Național, Marine Le Pen dat o nouă dinamică electorală partidului pentru că este femeie și a reușit să vorbească și să-și adune alegătorii care au fost respinși de tatăl său în cursele electorale. Politologii francezi citați de NPR spun că competitivitatea ei la aceste alegeri este un indiciu că eforturile ei au funcționat într-o anumită măsură.
Macron și-a petrecut o mare parte din cei cinci ani de mandat concentrându-se pe Europa și pe consolidarea Uniunii Europene. El a lucrat cu ambiție pentru a se poziționa ca unul dintre cei mai importanți diplomați ai continentului, inclusiv în eforturile sale din trecut de a a avea o relație onestă cu fostul președinte american Donald Trump și, mai recent, în munca sa de a căuta o soluție pașnică la invazia rusă din Ucraina.
Franța are a doua cea mai mare economie din Uniunea Europeană și cea mai puternică armată a UE. Dar unii alegători francezi, nemulțumiți de condițiile de acasă, consideră că Macron a dat prioritate continentului în detrimentul condițiilor de acasă. „Macron ne enervează cu Europa. De fiecare dată când deschide gura, vorbește despre Europa, Europa, Europa. Când o să vorbească despre Franța?”, este unul din reproșurile unui alegător francez din regiunea de nord a Normandiei, care a declarat că va vota cu Le Pen.
„Alegătorilor le pasă mai întâi de situația internă și aleg un președinte cu intenția ca acesta să apere interesele franceze”, a transmis Martin Quencez, cercetător în Paris la think tank-ul German Marshall Fund.
Odată cu războiul Rusiei în Ucraina, legăturile mult criticate ale lui Le Pen cu Rusia au fost reanimate. Legăturile personale ale Le Pen cu președintele rus Vladimir Putin, inclusiv o vizită cu liderul la Moscova în 2017, au fost din nou subiect de dezbatere și de critici.
Macron a sesizat aceste puncte vulnerabile în timpul dezbaterii prezidențiale de miercuri, acuzându-o pe Marine Le Pen că „este dependentă de Rusia”, făcând referire la faptul că băncile rusești au finanțat-o în trecut pe candidata de extremă dreaptă.
„Nu puteți apăra corect interesele Franței în acest subiect, deoarece interesele dumneavoastră sunt legate de oameni apropiați puterii ruse”, a spus Macron. „Dumneavoastră depindeți de puterea Rusiei și de domnul Putin”, a adăugat președintele francez.
Le Pen a spus că băncile franceze au refuzat să-i împrumute banii partidului său, lăsând-o fără altă opțiune. De altfel, în cadrul dezbaterii de miercuri, ea a spus că sprijină sancțiunile pe care Franța și alte țări le-au impus Rusiei ca răspuns la invazia acesteia în Ucraina. Dar tot Marine Le Pen a mai spus că izolarea Rusiei de către Occident ar putea împinge Moscova spre China. „Acesta ar putea fi un risc uriaș pentru Occident, pentru Europa și pentru Franța”, a declarat candidata de extremă dreapt.
Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, mai remarcă scriitorul român. „Franța este într-un fel și o monarhie deghizată, pentru că președintele are o putere atât de mare în stat echivalentă aproape cu cea a președintelui american. Deci, într-un fel, francezii își aleg regele pentru următorii cinci ani. Și, în general, cine este ales pentru cinci ani, câștigă din nou după primul mandat, deși nu este o regulă generală”, declara jurnalistul și scriitorul Matei Vișniec într-un interviu pentru Digi24.ro din 10 aprilie.
Citește și: Cum a învins războiul lui Putin „vestele galbene” și noile staruri politice din Franța
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
